Andrei Cionca, CEO și Cofondator Impetum Group

“Crezul nostru este că putem depăși mult mai ușor criza dacă înțelegem pe de-o parte foarte bine ce se întâmplă și apoi, în al doilea rând, dacă comunicăm foarte eficient între noi, managerii români de companii, astfel încât să împărtășim soluțiile pe care le găsim. Și implementând aceste soluții în companiile noastre eu sunt convins că vom scurta criza și vom reduce efectele ei.

În criza din 2008 am avut un prim an de negare completă, apoi am avut doi ani efectiv de blocaj mental. Nu am înțeles ce se întâmplă și nu am putut să reacționăm în vreun fel.

Concluzia pe care o trăim astăzi după al doilea trimestru de criză, în al treilea trimestru al anului este că avem o certitudine. Nu suntem în acea situație. Și asta o arată și managerii intervievați de noi. Avem peste 400 de manageri intervievați în acest studiu Confidex asupra percepției lor despre economie. Doar 13% dintre ei la sfârșitul trimestrului III sunt îngrijorați de a-și menține compania pe linia de plutire, dovadă că nu avem o problemă deocamdată cu supraviețuirea.

Mai mult decât atât, 47% dintre ei spun că capitalul de lucru pe care îl au în trimestrul III al anului 2020 este cu mult mai bun decât capitalul de lucru pe care îl aveau în perioada similară din 2019. Deci situația în companii deocamdată este bună și deocamdată nu ne confruntăm cu acest spectru al falimentelor despre care am auzit, poate cu excepția domeniului HoReCa.

Repetăm cumva ce am făcut în criza anterioară în sensul reactivității cu care acționăm în acest moment.

În prezent managerii văd ca principale provocări în companiile lor scăderea vânzărilor. Pe primul loc, 47% din manageri spun că se confruntă cu această provocare. Și este normal, pentru că în estimarea pe care o avem în acest moment, cifra de afaceri a companiilor românești în 2020 va scădea cu 15% față de bugetul estimat la începutul anului. Deci este firesc ca ei să se confrunte cu scăderea vânzărilor.

A doua preocupare pe care o au este retenția forței de muncă. 27% dintre manageri văd aceasta ca o provocare de top în companiile lor și, din nou, este normal dacă ne gândim și nu ne lăsăm furați de spectrul HoReCa, unde într-adevăr sunt multe restaurante închise și ca urmare sunt mulți oameni disponibilizați. Dar în rest avem sectoare întregi ca industria construcțiilor, agricultura, în care este aceeași nevoie de oameni ca și înainte de criză.

Și a treia provocare cu care ei se confruntă este lipsa de predictibilitate. 22% dintre managerii români spun că principala lor îngrijorare în momentul de față este lipsa de predictibilitate. Mai mult decât atât, sunt cu 5% în plus manageri care relevă această îngrijorare la sfârșitul trimestrului III, față de cei de la sfârșitul trimestrului II.

Deci crește îngrijorarea referitoare la predictibilitate.

53%, 49% sau 64% dintre managerii români care văd că pe termen lung criza sanitară urmată de criza economică va duce la accelerarea digitalizării, intensificarea inovării și regândirea strategiei.

Managerii români, din punctul meu de vedere, sunt reactivi pentru că prioritățile lor pentru următoarele trei luni sunt: creșterea vânzărilor (56%), păstrarea locurilor de muncă și a personalului (51%), îmbunătățirea relației cu clienții (26%).

Vom observa ca doar 10% dintre manageri și-au stabilit ca prioritate de viitor digitalizarea companiei.

Deci, vedem foarte clar că accentul lor este pe tratarea problemelor de acum și nu pe pregătirea companiilor în vederea efectelor pe care companiile lor le vor suferi pe termen lung. Nu investim în digitalizare, în cercetare/dezvoltare, chiar dacă noi spunem majoritar că efectul produs de accelerarea digitalizării, intensificarea inovării și implicit regândirea strategiei.

Un procent minoritor dintre managerii români văd ca efecte pe termen lung pe care le va produce criza sanitară în propriile lor companii schimbarea pieței (26%), schimbarea produselor și a serviciilor (29%) și schimbarea procesului de producție (27%).

Nouă nu ni se pare că această criză sanitară i-a dus pe managerii români în întregul ansamblu de măsuri care trebuiesc luate pentru salvarea propriilor lor companii. Observăm că ei tratează urgențe în momentul de față fără a fi foarte clar în percepția lor cum vom crește aceste vânzări.

Și din punctul meu de vedere aceste vânzări nu vor putea fi crescute analizând motivele pentru care ele au scăzut și nu le putem crește imediat.

O chestie mult mai sănătoasă pe care ar putea să o aibă managerii în minte în momentul de față este să înceapă să facă design-ul companiilor și să le pregătească pentru cum vor arăta ele la finalul crizei, când lumea cu certitudine se va schimba.

Atitudinea noastră în acest moment este asemănătoare cu atitudinea noastră din criza anterioară. Părem că nu înțelegem foarte bine ce se întâmplă și părem că tot ceea ce facem în acest moment este o reacție la șoc, prin care încercăm să reparăm, dar fără să ne fie foarte clare efectele provocate de criza sanitară.

În viziunea mea, lumea de după criză va fi o cu totul alta de dinainte de criză. Această criză va fi o criză în K.

Cred că avem nevoie de foarte multă educație în acest moment, pentru că este, din punctul meu de vedere, o șansă unică a României prin care noi dacă investim în momentul de față în educație, în digitalizare putem recupera foarte mult din spațiul pierdut în acești 30 de ani și putem folosi imensele oportunități pe care ni le oferă această criză.”

Î: Ce recomandări le-ați oferi micilor antreprenori?

“Eu cred că aceste companii mici au marele avantaj că pot să fie mult mai agile, posibilitățile de finanțare sunt mult mai mari. Și dacă ele vor fi cu ochii în viitor și vor înțelege noua realitate, vor fi niște câștigători neți ai acestei crize. De ce? Pentru că ei pot să  schimbe mult mai ușor și mult mai eficient tot ce ține de relația cu clienții, produs, capacitate de producție față de companiile mari.”