FacebookTwitterLinkedIn

Recent s-au împlinit trei ani de la data intrării în vigoare a regulamentului general privind protecția datelor (General Data Protection Regulation – GDPR). Scopul acestuia este de a proteja datele cu caracter personal și a delimita modul în care acestea pot fi prelucrate. Raluca Pușcaș a punctat importanța acestui regulament și legătura acestuia cu dreptul la viață privată.

„Acest domeniu legat de prelucrarea datelor cu caracter personal nu este unul nou. Prelucrarea datelor cu caracter personal se leagă foarte mult de dreptul la viață privată, iar acesta este un drept fundamental al omului, înscris încă din Declarația Universală a Drepturilor Omului și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care a fost adoptată în 1950. Apoi a urmat o perioadă în care diverse state din Europa au reglementat acest drept în legislațiile interne și au fost țări precum Spania sau Portugalia care au înscris acest drept în Constituție”.

Convenția 108 a fost primul instrument internațional care a menționat protecția datelor însă a fost transpusă în legislație în mod fragmentat și distinct, a precizat Raluca Pușcaș, motiv pentru care a fost nevoie de GDPR.

„Primul instrument internațional care menționează explicit protecția datelor este Convenția 108 de la începutul anilor 1980, care menționează protecția datelor și reglementează prelucrarea automată a datelor cu caracter personal. Principiile Convenției 108 au fost apoi detaliate într-o directivă care a apărut în 1995 și a fost transpusă în legislația țărilor din Uniunea Europeană și în România. Fiind însă o directivă, aceasta a fost transpusă destul de fragmentat și distinct. Pentru armonizarea acestui cadru legislativ s-a simțit nevoia revizuirii acestei directive și a apărut astfel GDPR”.

Importanța GDPR se poate rezuma la principiile pe care se bazează acest regulament, care se referă la legalitate, echitate și transparență.

„Cred că putem rezuma importanța GDPR pe baza celor șase principii pe care le prevede. Principiile acestea se referă în primul rând la legalitate, echitate și transparență”, a punctat Raluca Pușcaș.

În ceea ce privește educația și nivelul de cunoaștere al românilor privind protecția datelor personale, Raluca Pușcaș consideră că acest aspect se formează în timp și depinde și de operatorii care gestionează aceste date.

„Educația se formează în timp și nu numai la nivelul consumatorilor, ci și la nivelul operatorilor. Aceștia din urmă trebuie să aibă personal suficient de instruit pentru a explica consumatorilor de ce este nevoie să furnizeze acele date și cum vor fi folosite de companie. Acest lucru contribuie, după părerea mea, la creșterea încrederii. Acest lucru se leagă foarte bine de principiul transparenței, pentru că este un lucru important ca un consumator să înțeleagă ce se întâmplă cu datele lui personale”.

Raluca Pușcaș este de părere că aceste companii ar trebui să prezinte informațiile legate de politica de confidențialitate într-un mod clar și prietenos cu utilizatorul.

„Companiile ar trebui să se gândească la modul în care prezintă aceste informații, pentru că nu ar trebui să existe o politică de confidențialitate care să aibă trei pagini, cu scris mărunt și care este foarte greu de asimilat. Aceste companii ar putea să o introducă într-o modalitate mai prietenoasă cu utilizatorul și să-i dea informații esențiale, dar în același timp suficiente din puncte de vedere GDPR.”