„Această creştere (economică – n. r.), din nefericire, s-a făcut pe o dinamică lentă a investiţiilor şi s-a făcut cu preţul unei intensificări a deficitelor, deficitul intern, finanţele publice şi deficitul extern, poziţia României în raport cu restul lumii. Observaţi deteriorarea deficitului de cont curent. Cumulând cele două deficite avem cel mai ridicat nivel de dezechilibru macroeconomic din 2012 până în prezent. De ce? Pentru că din 2012 până în prezent nu se mai fac reforme. De când s-a terminat ultimul acord cu FMI s-au terminat şi reformele şi atunci s-au implementat măsuri strict cu bătaie pe termen scurt şi s-a renunţat la măsurile de reformă, deşi vremurile economice pe care le-am traversat au fost ideale pentru reforme”, a spus Andrei Rădulescu, la o conferinţă de specialitate.
Potrivit acestuia, costul finanţării s-a situat la minime istorice, iar investiţiile puteau fi derulate cu rate de dobândă foarte accesibile.
Andrei Rădulescu apreciază că, din punct de vedere al ritmului de creştere economică, în ciclul post-criză România a avut cea mai bună dinamică din toate ţările din regiune, situându-se pe primele locuri în Uniunea Europeană, însă acest lucru nu se reflectă şi în stadiul de dezvoltare.
Conform economistului Băncii Transilvania, România ar urma să înregistreze o creştere economică de 4,2% în 2018, de 3,3% anul viitor şi de 3,1% în 2020.
De asemenea, costul finanţării României va creşte în perioada următoare. Astfel, rata de dobânda la titlurile de stat pe 10 ani va urca de la 3,9%, în 2017, la 5,1%, în 2018.
