FacebookTwitterLinkedIn

Asociația România a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) subliniază că actualizarea listei medicamentelor compensate are la bază o metodologie solidă publicată cu aproape un an în urmă, prevazută în legislația în vigoare și agreată cu Instituțiile Financiare Internaționale.

,,Este pentru prima oară în România când medicamentele sunt evaluate după o metodologie care respectă standardele internaționale și ia în considerare ceea ce se intamplă în țările europene”, susțin reprezentanții asociației.

Cu toate acestea, medicamentele noi nu sunt înca disponibile pacienților care le așteaptă de mai bine de 6 ani, iar medicii nu au posibilitatea de aplicare a ghidurilor europene de tratament. Din 2008 până azi, tratamentele noi la care ne referim au fost  compensate,  în majoritatea țărilor din Europa, inclusiv în Albania. În concluzie, pacienții români nu au acces la tratamente inovatoare, compensate și gratuite la care ceilalți cetățeni europeni au acces deja de mulți ani.

,,Este important ca implementarea listei de medicamente compensate și gratuite să se facă în cadrul promovării unui pachet consolidat de măsuri de reforma esențial  pentru întreaga industrie farmaceutică. Acest pachet mai cuprinde și implementarea unui mecanism de clawback sustenabil din punct de vedere economic, care nu poate să ascundă și să perpetueze lipsa unei bugetări corecte pentru medicamente, în acord cu nevoile romanilor”, mai declară reprezentanții asociației.

 ARPIM susține că este esențial ca bugetul de referință să fie adus la consumul de medicamente compensate din 2012 ceea ce va permite și asigurarea spațiului bugetar necesar pentru revizuirea listei.

De asemenea, măsurile de reformă fac referire și la stabilirea unei metodologii de calcul al prețurilor la medicamente care să asigure disponibilitatea acestora pe piața din România. În absenta unei decizii rapide privind implementarea integrată a acestor masuri, mediul de afaceri va fi nevoit sa își reevalueze prezența în România prin reconsiderarea nivelului investițiilor și a numărului de locuri de muncă create, mai arată ARPIM.