Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Bani și Investiţii |
|

Prioritizarea sănătății în urma COVID-19 poate stimula recuperarea globală

Primele estimări sugerează că pandemia și repercursiunile acesteia ar putea duce la o scădere de 3 până la 8% a PIB-ului global în 2020. Cu toate acestea, în fiecare an, sănătatea precară reduce PIB-ul global cu 15%. Un nou raport al McKinsey Global Institute analizează aspectele care ar putea îmbunătăți sănătatea populației lumii și cât de mari ar fi beneficiile economice și sociale ale societăților.
 aboneaza-te
raport sanatate

Cercetarea analizează 200 de țări, inclusiv România, cu rezultate estimate până în 2040, cu scopul de a identifica diferitele provocări și oportunități privind sănătatea cu care se confruntă fiecare dintre acestea. Rezultatele agregate la nivel regional și global și în funcție de gradul de dezvoltare economică includ:

Pandemia și efectele acesteia ar putea reduce PIB-ul global real cu 8% în 2020. Dar, în fiecare an, sănătatea precară reduce PIB-ul real cu aproximativ de două ori mai mult.

Apelând la măsuri deja existente astăzi la scară largă, prevalența agravantă la nivel global a bolilor ar putea fi redusă cu aproximativ 40 % în următoarele două decenii. Cifrele referitoare la Europa de Vest, respectiv Europa de Est și regiunea Asiei Centrale dezvăluie același nivel de 41 procente pentru 2040. Datele pentru România indică faptul că reducerea potențială a gradului de sănătate precară este de 37 % în acest interval.

O reducere de această dimensiune ar aduce beneficii uriașe: vârsta medie de 65 de ani în 2040 ar putea fi echivalentul celei de 55 de ani astăzi din punct de vedere al sănătății. Mortalitatea infantilă ar scădea cu 65%, decalajul inegalității în sănătate s-ar reduce, iar mai mult cu 230 de milioane de persoane ar fi în viață până în 2040. Mai mult, anual, la nivel global, fiecare persoană ar câștiga încă 21 de zile de viață sănătoasă, în timp ce în România acestea ar crește la 27 de zile.

O sănătate mai bună ar putea adăuga 12 miliarde de dolari la PIB-ul global în 2040, o creștere accelerată de 8% care se traduce printr-o evoluție mai rapidă cu 0,4% în fiecare an. România ar putea beneficia de o creștere a PIB-ului de 9% pentru același interval de timp și de un impact al PIB-ului de 26 de miliarde de dolari în următoarele două decenii.

Randamentul economic ar putea fi între 2 și 4 dolari pentru fiecare dolar investit într-o sănătate mai bună. În cazul specific al României, fiecare dolar investit va genera 1,8 dolari.

Cercetările arată că 70 % din oportunitatea neexploatată de a îmbunătăți sănătatea este generată de zona profilactică. Aproximativ aceeași proporție se aplică și pentru România, cu 36 % provenind din reducerea nivelului de sănătate precară prin implementarea de măsuri de mediu, sociale și comportamentale de combatere a acesteia, în timp ce alte 35 % provin din prevenție și promovarea sănătății.

„Adulții activi în câmpul muncii din Europa de Est și Asia Centrală ar putea fi mai bine protejați de problemele de sănătate legate de stilul de viață. În această regiune, în topul celor mai ridicate riscuri de sănătate sunt bolile cardiovasculare și problemele legate de sistemul muscular și cel osos. În România, primele două în topul celor mai de impact intervenții privind sănătatea ar trebui să vizeze medicamentele pentru bolile de inimă, prevenirea accidentelor vasculare cerebrale și diabetul, respectiv vaccinurile, în timp ce, pe locul al treilea în clasament, s-ar regăsi măsurile legate de regimul alimentar. Prin îmbunătățirea sistemului de sănătate putem compensa parțial declinul demografic la care asistăm în țara noastră în prezent” comentează Alexandru Filip, Partener Coordonator al biroului McKinsey & Company din București și Lider al McKinsey DnA (Digital and Analytics) Practice în Europa Centrală.

Raportul oferă recomandări detaliate pentru guverne, lideri de afaceri, furnizori de servicii medicale și alte părți interesate care cuprind patru domenii: investiții în sănătate privind toate aspectele politicilor economice și sociale; păstrarea sănătății pe agenda tuturor, promovând locuri de muncă care pun accent pe sănătate și incluziune, acordând atenție integrării angajaților în vârstă și a persoanelor cu dizabilități; transformarea sistemelor de asistență medicală cu ajutorul unei colaborări mai strânse cu furnizorii de servicii medicale și încurajând pacienții să utilizeze canale digitale (bazându-se pe numeroase astfel de interacțiuni de succes din timpul crizei); și încurajarea inovației în zona terapeutică și nu numai.

Raportul va fi disponibil pe mckinsey.com/health.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii