Cautare




, Staff

Editor-in-Chief Forbes România

Comentarii/Editoriale |
|

Print 2.0 sau cum a ajuns Forbes revista cu multe coperți

Ionut Bonoiu
"Ei sunt cei cu multe coperți". Remarca șefului de comunicare care m-a prezentat directorului general m-a surprins. E adevărat, avea toate motivele să spună asta. 

Am început în primăvara anului trecut să testăm ideea de split-run (împărțirea tirajului revistei în mai multe ediții, care includeau același conținut editorial, dar erau ilustrate cu o copertă diferită). Am decis atunci să avem opt variante de copertă în ediția specială în care am publicat topul celor mai influente 50 de femei din România. 

Aveam toate motivele să facem asta, având în vedere că personajele prezente în top variau de la femei de afaceri, precum Mariana Gheorghe (șefa celei mai mari companii din țară, OMV Petrom), Denisa Mateescu (șefa operațiunilor locale ale Mastercard) sau Dana Cortina (managerul celui mai mare comerciant de mașini de pe piața locală, Porsche România), din fashion (Maria Lucia Hohan, probabil cel mai important designer român al momentului), ONG-uri (Doina Crângașu, director general al celei mai mari fundații din țară, Caritas România), dar si sportivi sau alte personalități inspiraționale (Crina Popescu, o tânără alpinistă care la mai puțin de 18 ani are deja performanțe de Guiness Book).Proiectul a fost cu atât mai spectaculos cu cât partenerii noștri de la Valentino, cei care rezervaseră coperta de final a revistei, au marșat la ideea noastră și au venit cu opt machete publicitare diferite, câte una pentru fiecare dintre femeile care au fost prezente pe copertă.

 

Apoi, în vara anului trecut, am profitat de Olimpiada de la Londra și am scos o nouă ediție specială ilustrată cu patru coperți, fiecare spunând povestea unor olimpici sau foști olimpici – gimnasta Andreea Răducan, legendele Iolanda Balaș și Ivan Patzaichin, precum și Cosmin Radu, căpitanul naționalei de polo, singurul sport de echipă la care România era reprezentată la Olimpiadă.

Ba, mai mult, cu această ocazie am facut chiar șaplicație Facebook unde fanii puteau alege coperta. A câștigat, evident, Andreea Răducan.

 

Am mers mai departe cu experimentele și am anunțat două subiecte, total diferite, pe Facebook. Am pus una langa alta două coperți diferite, cu două personaje, și i-am lasat pe cititori să aleagă varianta care urma să fie vândută la tarabe. De o parte era Sony Mordechai, un grec cu origini israeliene care construise în România importatorul Nike, dar și multe alte afaceri, iar de cealaltă parte era Christian Gheorghe, un român care a emigrat în SUA în timpul revoluției și care a construit (mai întâi pentru alții, apoi pentru el) afaceri în domeniul software de sute de milioane de euro. A câștigat povestea românului. Așa am înțeles că revista de la chioșc “cere un anume tip de copertăîn timp ce abonatul, mai ales în cazul unei reviste de nișă, precum Forbes, are așteptări (relativ) diferite.

 

Iată de ce continuășîn această ediție cu un split-run. Prima variantă de copertă, destinată chioșcurilor de presă, spune povestea celui mai important manager cultural de la noi, Mihai Constantinescu, directorul companiei care organizează la fiecare doi ani Festivalul George Enescu, una dintre puținele ocazii în care putem spune că un produs românesc rivalizează cu branduri internaționale.

Pentru abonați, unde ponderea corporatiștilor și a celor interesațîn mod deosebit de afaceri este mult mai importantă, avem în această ediție povestea unuia dintre bancherii veniți îțară în haoticul an 2012, care a marcat schimbări la top pentru mai bine un sfert dintre băncile de la noi. Lecțiile lui Anthony Hassiotis sunt cu atât mai importante cu cât a activat în toate zonele bankingului, de la corporate și investment la audit de strategie, retail și restructurare și a jucat un rol important în salvarea de la faliment a statului Costa Rica prin restructurarea datoriilor (Planul Brady, dacă vă spune ceva). Și ce subiect poate fi mai actual decât perspectiva datoriilor externe care împing statele către faliment?

 

Revenind la comentariul de la început al omului de comunicare, cred că în era internetului 2.0 sau 3.0, este important ca și printul să își găsească propria modalitate de a se adapta la noua tendință de customizare (sau, pe românește, personalizare).

Într-o masă de reviste care seamănă tot mai mult între ele (cu oameni pe copertă, dacă vor să se poziționeze ca reviste elegante, de business, sau cu fotografii generice greoaie, dacă vor să pară publicații economice cu analize pertinente), noi am ales să fim “cei cu multe coperți".

 

Avem deja coperți și ediții speciale create exclusiv pentru aplicația de iPad. Veți vedea, vor fi și mai multe în următoarea perioadă și vom intra și pe Android. Și, de ce nu, putem să ne imaginăm și momentul cand vom avea o copertă pentru fiecare dintre voi, cei care ne citiți. S-ar putea ca momentul să nu fie chiar atât de departe.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii