Cautare




, Contributor

Servicii financiare |
|

Povestea unui declin: cum s-a prăbușit Cipru

Cipru_(4).jpg
Nimeni nu s-a gândit că Cipru va ajunge în pragul falimentului, deși depozitele însumează de cinci ori PIB-ul. Iar participația statului în Uniune este de doar 0,5%. Câți investitori pot arăta țara pe hartă? Cipru este exemplul viu că nu merge nimic bine în Uniunea Europeană, iar acest mesaj dărâmă încrederea tuturor oamenilor din Europa în sistemul bancar. La ce ne putem aștepta în continuare?

 

Cipru a stabilit termenul de adoptare a monedei unice europene pentru  1 ianuarie 2008. "Dupa indelungi dezbateri si evaluari ale tuturor factorilor implicați, consiliul de ministri a aprobat propunerea de adoptare a euro pana la data de 1 ianuarie 2008", a declarat purtatorul de cuvant al guvernului cipriot.

În aprilie 2010 cipriotii, cu salarii minime pe economie de 800 de euro si cu un produs intern brut in crestere în 2009, declară că au ajuns si pe insula lor efectele negative ale crizei economice financiare.

Cipru a dezvoltat un sector bancar prea mare pentru a putea fi susţinut de guvern. În prezent, sectorul financiar și turismul contribuie cu aproape 80% la PIB-ul ţării şi asigură aproximativ 70% din locurile de muncă.

În 2009, numărul turistilor care au venit in Cipru a scazut cu 10% față de 2008, potrivit biroului de turism din Cipru. Veniturile din turism care contribuie cu 20% in produsul intern brut s-au ridicat la 1,5 miliarde euro, mai putin cu 16,6% în comparație cu 2008.

În ianuarie 2011, Cipru este pusă sub supraveghere a ratingurilor de către Moody’s, și la foarte scurt timp, martie, ratingul Ciprului este retrogadrat cu două trepte, la nivelul “A2”.

Iulie 2011, în urma presiunilor exploziei celei mai mari centrale a țării și prin expunerea sectorului bancar față de datoriile Greciei, guvernul cipriot anunță o serie de măsuri de austeritate pentru a evita un ajutor extern, și apelează la reducerea cheltuielilor și privatizarea bursei. Costurile repunerii în funcțiune a centralei ajung la 1 miliard de euro, nu mai puțin de 5.5% din PIB, ceea ce trage în jos creșterea economică cu un procent și jumătate. În acest sens agenţia de evaluare financiară Moody's a retrogradat cu două trepte calificativul Ciprului, la "Baa1", și anunță că ratigul ar putea fi redus și mai mult.

În septembrie 2011, Cipru acceptă pachetul de bailout propus de Rusia în valoare de 2,5 mld. Euro, cu o dobăndă de 4,5%, cu 10 procente sub dobânda cerută de investitori. Principalul motiv pentru care Cipru apelează la Rusia este ocolirea restructurării industriei bancare offshore impuse de către FMI si UE, industrie ce este intens folosită de către oamenii de afaceri ruși, drept dovadă stau investițiile care însumau 13,66 mld. Euro.

Guvernul cipriot reduce salariile din sectorul public și restrânge cheltuielile cu alocațiile pentru copii, granturile destinate studenților și a pensiilor.

În iunie 2012, directorul adjunct al departamentului pentru Europa al FMI, Erik Jan de Vrijer a declarat: "Credem că situaţia este foarte serioasă. Faptul că guvernul nu poate accesa pieţele de capital este o problemă foarte gravă, complicată de riscurile la care sunt expuse băncile".

Cipru este aproape de a avea nevoie de un program de salvare, expunerea sa pe Grecia se ridică la 23 miliarde euro comparativ cu Produsul Intern Brut de doar 17,3 miliarde euro. Sistemul bancar, inclusiv primele două bănci din ţară, Cyprus Popular Bank și Bank of Cyprus, trebuie să obţină 4,5 miliarde de euro pentru a respecta exigenţele Autorităţii Bancare Europene în domeniul capitalului. Din cauza expunerii foarte mare la datoria Greciei și amenințată să intre în incapacitate de plată, oficialii ciprioți încep negocierile cu UE, BCE şi FMI pentru un ajutor financiar imens, de circa 16 miliarde de euro.

Spre sfârșitul anului, ajutorul de care are nevoie sistemul bancar din Cipru ajunge la 9,3 miliarde de euro pentru recapitularizare, potrivit unui studiu preliminar și 8 miliarde de euro pentru plata facturilor de către stat. Negocierile intră în impas în momentul în care Zona euro le cere să-și rezolve problema reală a spălării banilor rusești, însă noul președinte este dispus să coopereze în totalitate, declarând: "Nu avem nimic de ascuns". Germania, Finlanda şi alte câteva state se tem de costurile politice pe care le-ar aduce sprijinirea unui sistem bancar care adăposteşte în depozite fonduri de miliarde de euro provenite din Rusia.

"Cazul cipriot are toate ingredientele să ridice din nou semne de întrebare privind consistenţa proiectului euro, comparabile – chiar dacă mai puţin periculoase – cu cele ale isteriei din ultimii ani privind ieşirea Greciei din zona euro", a afirmat economistul Martin Lueck, de la UBS.

Cipru ia în calcul introducerea unei “taxe speciale de solidaritate” pe veniturile din dobânzi, din care ar putea strânge 4,5 miliarde de euro din privatizări pentru a finanța propriul program de bailout în paralel cu reorganizarea sectorului bancar.

Uniunea Europeană a forțat Cipru să rețină 10% din depozitele bancare interne, din care obțin aproximativ 6 miliarde de euro, care vor ajunge la bugetul statului, în ciuda riscului unui exod al banilor din țară. Acordul prevede un ajutor financiar de 10 miliarde de euro, iar diferență până la 17 miliarde de euro urmează să revină din procentrul de depozite și din majorarea taxei unice de la 10% la 12,5%.

Acest lucru a produs o isterie în masă, sute de persoane au făcut cozi la bancă pentru a-și retrage banii, însă marea majoritate a băncilor aveau filialele închise într-o zi de lucru cu program normal, depozitele din bănci au scăzut de la 70,2 miliarde euro în decembrie la 68,4 miliarde euro în ianuarie, însă guvernul a luat măsuri pentru a împiedica transferul banilor din conturile interne.

Conform acordului, statul a impus o taxă fără precedent asupra depozitelor bancare, astfel depozitele mai mici de 100.000 de euro se vor taxa cu 6,75%, respectiv 9,9% cele care depășesc această sumă.

"Forţele din piaţă înţeleg că mărimea problemei sectorului bancar cipriot şi riscurile de acolo erau atât de mari încât am fost nevoiţi să luăm măsuri foarte substanţiale. O astfel de taxă de stabilitate este în mod clar o variantă mult mai bună din punctul de vedere al stabilităţii financiare şi al cetăţenilor ciprioţi decât un bail-in (sprijinirea unei bănci ajunsă în pragul falimentului prin impunerea de pierderi deţinătorilor de obligaţiuni – n.r.) la scară largă, care ar fi condus la consecinţe foarte haotice în economia cipriotă", a explicat Ollie Rehn, comisar european pentru afaceri financiare și economice.

În urma hotărârii guvernului cipriot, depozite în valoare de 15,4 miliarde de euro aparținând cetățenilor ruși vor fi afectate, iar statul va câștiga aproximativ 1,5 miliarde de euro numai de la companiile și băncile rusești, care au depozite în valoare de 25 miliarde de euro.

„Ruşii au pierdut până la 3,5 miliarde de euro într-o singură zi. Ştirea despre taxa de 10% pe depozitele din Cipru a stârnit panică în rândul ruşilor foarte bogaţi“, se arată într-un editorial postat pe site-ul Forbes Rusia.

Efectele programului de bailout nu întârzie să se observe, iar Bursa de la București a deshis ședința de tranzacționare cu o scădere de 1,5% a indicelui BET care urmăreşte principalele 10 acţiuni listate, în timp ce pieţele europene înregistrau scăderi de peste 2%, iar cursul euro a crescut la peste 4,42 lei.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii