POTENȚIAL sau PERFORMANȚĂ - Forbes.ro
Cautare




, Contributor

Lifestyle |
|

POTENȚIAL sau PERFORMANȚĂ

Vorbim adesea de indicatori de performanţă, de activităţi diverse pe care le desfășurăm de la mic la mare astfel încât să avem o agendă plină, ne impunem un ritm zilnic, o funcţionare perfectă, dar uităm să trăim, uităm să ne bucurăm de un zâmbet, de o floare, de o alimentaţie echilibrată, de o picătură de apă.
Alina Stoica_Contibutors

Stresul zilnic pe care reușim să îl gestionăm mai mult sau mai puţin își pune amprenta asupra sănătăţii noastre, este uciderea tacită a fiecăruia dintre noi și influenţează în mod direct comportamentul alimentar, drumul de la potenţial la performanţă.

Performanţa vine din farfurie, iar sănătatea se construiește pas cu pas prin poziţionarea corectă pe drumul echilibrului, al cumpătării și al varietăţii.

Monotonia alimentară se traduce printr-o stare de devitalizare, lipsă de energie, sindrom de oboseală cronică, pofte ce apar în peisajul zilei în diferite momente (alimente cu rol inflamator ce induc dependenţele).

Orice aliment consumat timp îndelungat, în mod repetat generează un dezechilibru, deoarece se instalează saturaţia și organismul nu își mai preia nutrienţii necesari unei bune funcţionări. Astfel, funcţiile vitale sunt alterate, se instalează carenţele de vitamine și minerale și, în mod frecvent, nevoile induse (poftele generate de alimente ce activează recompensa, plăcerea, bucuria).

Este important să conștientizăm, să identificăm factorii de risc din meniul nostru zilnic și să construim pas cu pas drumul de la potenţial la performanţă. Avem un potenţial individual, dar creșterea și dezvoltarea sunt condiţionate de stilul de viaţă individual (alimentaţie, hidratare, respectarea ritmului zi-noapte, calitatea somnului și a aerului, relaţiile interumane).

Dacă e să vorbim despre performanţă, este necesară înţelegerea modului de funcţionare a creierului și a nervilor. Cel mai important rol al sistemului nervos este acela de a controla diferitele activităţi ale corpului – deci, performanţa fizică și intelectuală.

„Cărămizile” care alcătuiesc atât creierul, cât și celelalte structuri ale corpului nostru sunt preluate din alimentele pe care le consumăm. Dacă acestea lipsesc din cauza unei alimentaţii neadecvate, potenţialul individual al fiecăruia dintre noi nu poate fi manifestat și, de aici, performanţa scade.

Farfuria este esenţială pentru dezvoltarea fizică, intelectuală și profesională, până la urmă. Din acest punct de vedere, putem vorbi despre două componente. În primul rând, de o importanţă deosebită sunt mesele luate într-o atmosferă liniștită. Programul meselor ne ajută nu doar pentru optimizarea digestiei și a absorbţiei, ci și pentru formarea unei discipline personale în viaţa de zi cu zi.

Gustările rapide care înlocuiesc micul dejun, luate în drum spre metrou sau stând la semafor, de cele mai multe ori sunt hipercalorice și dezechilibrate nutriţional. Pe scurt, ne îngrașă fără să ne hrănească. Venim astfel la a doua componentă a farfuriei, anume compoziţia ei propriu-zise. Dacă performanţa vine din farfurie, după cum ziceam, înseamnă că este capital cum arată farfuria noastră – fie că e vorba de micul dejun, de prânz sau cină, de mesele luate în oraș sau acasă.

Creierul funcţionează pe bază de acizi grași esenţiali (într-un raport optim omega 6:omega 3) și glucide. Sursele acestora sunt alimentele și de aceea este foarte important ca mesele zilnice să asigure aportul necesar al acestora.

Poate părea, la început, mai dificil și obositor a organiza lucruri pe care de obicei eram obișnuiţi să le lăsăm în voia întâmplării. Sunt însă mulţi care au reușit depășindu-și obișnuinţa și ieșind din zona de confort.

Să privim în jurul nostru, la chipurile oamenilor, la gesturile necontrolate pe care le fac. Câte sunt integrate într-un zâmbet și câte în încruntare? Să privim acum oamenii care au ajuns la adevărate performanţe, care, prin muncă, au îmbrăţișat succesul. Ce fac aceștia deosebit de restul?

Toţi avem potenţial de a crește, de a ne dezvolta, dar performanţa cere organizare. În aceasta stă unul dintre micile secrete. Organizarea înseamnă disciplină. Disciplina în toate și în fiecare zi. De la ora la care ne ridicăm din pat până la aceea când mergem să ne odihnim. În acest interval, sursa de energie este esenţială îndeplinirii sarcinilor de peste zi.

Hrana, nu mâncarea, este sursa principală de energie a omului. Hrana presupune calitate. Performanţa cere calitate în toate aspectele vieţii: de la apa pe care o bem, alimentele pe care le ingerăm, orarul de muncă, orarul de somn, vacanţele și până la prietenii cu care alegem să ieșim în oraș.

O sursă bună de energie ne asigură constanţa. Hidratarea corectă, alimentaţia raţională, activitatea fizică sunt factori care favorizează randamentul nostru la muncă și apoi disponibilitatea fizică și emoţională, acasă, în cadrul familiei.

Pentru toate aceste lucruri este important să ne facem o analiză sinceră a modului în care ne derulăm vieţile în prezent, care ne sunt nemulţumirile și să începem a le corecta.

Știm că nu bem suficientă apă, atunci mărim aportul de apă; știm că se adună lucruri pe care nu le gestionăm corect în intervalul cerut, atunci depunem un mic efort să ne organizăm eficient. Știm că nu mâncăm corect? Aici, sigur, nu ne putem păcăli singuri. Ne ambiţionăm în a lua măsuri sănătoase. Pentru trup, suflet și minte. Dacă simţim că nu ne descurcăm singuri, există atâtea variante prin care putem apela la ajutorul specialiștilor.

Este foarte important a nu întrerupe un proces deja început și a ne educa să alegem metodele optime de echilibrare a gustului și a poftei.

Creierul are nevoie de nutrienţi pentru a nu mai apărea nevoi și pofte induse (de dulce, de sărat). Ne aduc bucurie și energie mesele formate din alimente care satisfac și simţul vizual, alimente colorate, de la natură, alimente care inspiră viaţă (legume, fructe, cereale integrale, asortate după principiile de combinare alimentară, cu produse din pește, fructe de mare, brânzeturi ușoare).

Exemple de gustări sănătoase și revitalizante sunt fructele oleaginoase consumate crude (migdale, alune de pădure, nuci, caju, fistic) și fructele proaspete sau deshidratate (mere, cireșe, căpșuni, zmeură, dude, ananas, papaya, stafide, merișoare etc.). Să fim atenţi însă la etichete: multe dintre fructele deshidratate sunt, de fapt, confiate, având adaos de zahăr. Vom căuta, așadar, fructele deshidratate natural.

Alegerile sănătoase ne dictează direcţia în viaţă, de aceea e foarte important să nu ne abatem timp îndelungat de la drumul pe care am pornit cu hotărâre, căci orice abatere ne afectează și simţul responsabilităţii, nu numai calitatea unei singure zile. Sănătatea noastră reprezintă și moștenirea pe care o lăsăm copiilor noștri.

CITEȘTE ȘI De la nutriție la wellbeing

Așadar, ceea ce alegem și construim acum reprezintă rezultatul performanţei noastre viitoare. Să fim cu luare aminte pentru că trăim un secol care ne vine în ajutor prin deschiderea către informaţie și adaptarea ei la un stil de viaţă cât mai aproape de firesc, de decenţă, de bun-simţ.

Să ne descătușăm, astfel, potenţialul și să nu mai facem să ne aștepte performanţa. Să ieșim noi în întâmpinarea ei, cu responsabilitate și perseverenţă.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii