FacebookTwitterLinkedIn

În afară de Rolls-Royce, nu știu alt producător auto într-atât de preocupat de confortul pe care automobilele sale îl oferă pasagerilor încât să nu lase la voia întâmplării nici măcar momentul când aceștia vor să stea cu… ochii la stele.

Se știe, în Rolls poți face asta oarecum la propriu, datorită unei opțiuni care se numește Starlight Headliner: tavanul mașinii este brodat cu o multitudine de leduri minuscule care, în întuneric, imită cerul unei nopți senine și înstelate.

Sunt convins că, dacă te ține buzunarul, artizanii de la Rolls-Royce îți pot pune pe tavanul mașinii configurația astrală din ziua în care te-ai născut sau din orice altă zi importantă pentru tine.


În cazul modelului Wraith Black Badge din ediția limitată Landspeed Collection, pe tavan este reprodus cerul nopții din 16 septembrie 1938, data la care pilotul britanic George Eyston a stabilit al treilea record de viteză al său pe pista de sare de la Bonneville din statul Utah, SUA. Eyston a atins atunci o viteză de 357,497 mile pe oră (peste 575 km/h) într-un vehicul propulsat de două motoare de avion Rolls-Royce V12.

O reușită uriașă care, vreme de 80 de ani, a fost dată uitării. Rolls-Royce a decis să readucă în actualitate spiritul temerar și neînfricat al lui George Eyston, absolvent de inginerie la Cambridge, inventator și automobilist pasionat – „un adevărat erou dintr-o epocă a unor încercări epice”, după cum îl descrie Torsten Müller-Ötvös, CEO Rolls-Royce. „Cu Lanspeed Collection vrem să reamintim lumii întregi de realizările lui George Eyston și să spunem din nou povestea acestui spirit vizionar, de un curaj ieșit din comun.”


Rolls-Royce a fost asociat cu recordurile de viteză mai bine de un secol, dar dacă reușitele lui Sir Malcolm Campbell sunt binecunoscute, cele ale lui George Eyston au fost trecute cu vederea.

Născut în 1897, Eyston a fost fascinat de cursele de automobile și de motociclete încă din copilărie. În anii de liceu, s-a folosit de un nume fals pentru a putea concura. După Primul Război Mondial, în care a luptat și a fost decorat cu Crucea Militară, și-a luat diploma în inginerie la Cambridge și a început să proiecteze și să piloteze mașini de curse. Eyston este și autorul câtorva invenții, deținând un număr de patente în domeniul supraalimentării.


Din 1935, Eyston s-a numărat printre primii piloți britanici care au concurat pe pista de la Bonneville Salt Flats din Utah, unde a stabilit noi recorduri de viteză și anduranță pentru 24 și 48 de ore și a fost recompensat cu trofeul Segrave, „acordat britanicilor care demonstrează curaj, inițiativă și abilități ieșite din comun pe sol, apă sau în aer”.

1937 a fost anul de glorie al lui Eyston: temerarul britanic a stabilit trei recorduri de viteză terestră cu vehiculul său denumit Thunderbolt: acesta avea trei axe, opt roți, cântărea șapte tone și era propulsat de două motoare de avion Rolls-Royce de 37 litri, supraalimentate, capabile fiecare de peste 2.000 CP.

Au fost produse 19 astfel de motoare, cele două folosite de Eyston fiind expuse astăzi la Royal Air Force Museum din Londra. Thunderbolt a fost prezentat în 1940 la Expoziția centenară din Noua Zeelandă, dar a fost distrus într-un incendiu în 1946.


În onoarea lui George Eyston, cel care a fost, chiar dacă pentru scurt timp, cel mai rapid om de pe pământ, Rolls-Royce lansează ediția limitată Landspeed Collection, constând în 25 de exemplare Dawn roadster și 35 de Wraith, prezentate într-o combinație unică de culori, Black Diamond Metallic și Bonneville Blue – o nuanță care, în lumina soarelui, are reflexe de la arginitiu la albastru deschis, amintind de felul în care se reflectau soarele și cerul albastru de la Bonneville pe caroseria din aluminiu a lui Thunderbolt.

Recordurile lui George Eyston au fost stabilite pe International Speedway, o pistă de 16 km lungime și 24 de metri lățime. Terenul este perfect plat și sarea  strălucește în lumina soarelui, fapt care, împreună cu absența reperelor de orice fel, face foarte dificilă aprecierea distanței, în special la viteze foarte mari.

„Am trasat câteva linii negre pe toată lungimea pistei de sare. Ele servesc drept reper pentru pilot. O deviere de câteva zeci de centimetri de la traseu poate avea consecințe dezastruoase”, spunea Eyston.

Această idee simplă pentru menținerea traiectoriei se regăsește sub forma unui detaliu perforat discret în partea superioară a volanului ambelor modele Lanspeed Collection, și continuă pe scaunul șoferului.






Crăpăturile de pe pista de sare de la Bonneville sunt reproduse digital pe furnirul de lemn care acoperă bordul în partea pasagerului. Silueta lui Thunderbolt este gravată pe placa de aluminiu de pe consola dintre scaunele față, împreună cu recordurile de viteză pe care le-a stabilit.

La Dawn Landspeed, între scaunele spate este gravată silueta munților Silver Island, care domină orizontul la Bonneville, în timp ce, pe tavanul lui Wraith Landspeed, cerul de deasupra pistei din data de 16 septembrie 1938, când Eyston și Thunderbolt au stabilit ultimul lor record, este recreat din 2117 „stele” din fibră optică.

Ultimul record al lui Eyston, de 357.497 mile pe oră, a rezistat 341 de zile: la modelele noii colecții, el este imortalizat sub ceasul din bord, alături de inscripția Bonneville.



Pe parcursul vieții, George Eyston a primit trei distincții importante: Crucea de Război pentru serviciul din timpul Primului Război Mondial; Legiunea de Onoare în grad de Cavaler, cea mai înaltă distincție civilă franceză, primită în 1938 pentru recordurile de la Bonneville; și ordinul Imperiului Britanic (OBE), acordat în 1948.

Aceste onoruri sunt amintite prin câteva detalii de pe interiorul portierei șoferului, care reproduc culorile și materialele fundelor care însoțeau medaliile.

Cotierele sunt decorate cu un material special care ar fi fost pe placul lui George Eyston – acesta voia ca scaunul pilotului să fie cât mai confortabil, „ca un fotoliu de club”, după cum îi plăcea să spună, spre amuzamentul echipei sale.

Producția modelelor Landspeed Collection este limitată la 25 de exemplare Dawn și 35 de Wraith. Toate și-au găsit deja cumpărători.

George Eyston (1897 – 1979)