Dacă aș fi NN Pensii Private și nu un simplu blogger aș da în judecată statul român pentru multiple capete de acuzare. Printre acestea aș enumera:
– inducerea în eroare a investitorilor în fonduri private de pensii;
– declarații mincinoase ale membrilor Guvernului, Consiliului ASF și partidului de guvernământ, retragerea abuzivă și forțată a mandatului unui conducător al unei instituții financiare;
– defăimarea publică a unei companii pentru vina de a fi încercat să-și avertizeze investitorii asupra existenței unor pericole potențiale.
Aș câștiga procesul și apoi mi-aș retrage afacerile din România.
Dacă aș fi Guvernul României și nu un simplu blogger, mi-aș asuma public eșecul de a fi falimentat Pilonul II de pensii prin incapacitatea de a respecta calendarul de creștere anuală a contribuțiilor care trebuiau să treacă în administrare privată. Pentru folosirea banilor privați pentru a acoperi găuri din economie și a ascunde astfel incompetența manageriala. Pentru incapacitatea de a oferi cetățenilor o soluție rezonabilă financiar la pericolul îmbătrânirii populației, scăderii natalității, inversării piramidei generațiilor etc.
În rezumat, pentru furt, prostie și rea-voință.
Dacă aș fi Parlamentul României și nu un simplu blogger, m-aș autodesfiinţa pentru vina de a fi votat o lege, cea a pensiilor private, fără niciun viitor. O formă fără fond.
Un instrument care nu permite administratorului mai nimic din ce înseamnă investiții serioase care aduc și randamente pe măsură. Investiţii în infrastructura acestei țări, de pildă. În autostrăzi, căi ferate, tunele, viaducte. Agitând, fără rost, stindardul protecției investitorului, al prudenței investițiilor, legea pensiilor private a mers cu frâna de mână trasă, până când s-a autodezmembrat.
Dacă aș fi un analist financiar din cei care umplu zilnic ecranele televiziunilor și nu un simplu blogger mi-ar fi pur și simplu rușine să mai apar pe sticlă, cel puțin o vreme. Aș face acest gest pentru că n-am avertizat niciodată telespectatorii că pensiile private reprezintă o bombă cu ceas din cauza legislației proaste, a randamentelor investiționale scăzute, a posibilităților limitate de plasament a banilor, în condiții de risc scăzut și rentabilitate rezonabilă.
Că n-am vorbit despre pensiile private cu trei piloni ca despre un experiment făcut de instituțiile financiare internațioanale, doar în țările foste comuniste.
Că n-am încercat niciodată să le explic oamenilor printr-o simplă simulare financiară că nu trebuie să aibă aşteptări prea mari de la pilonul II, la momentul pensionării.
Dacă aș fi acționarul unui administrator de pensii și nu un simplu blogger, aș regreta amarnic că am făcut această investiție. Că am fost atât de naiv încât să cred că România se poate vorbi de o predictibilitate a businessului, de legi date pentru o sută de ani, de un mediu de afaceri competitiv.
Dacă aș ține locul mulțimii de contribuabili nemulțumiți, în loc să fie un simplu blogger, aș ieși în stradă. Asta o să și fac, cel mai probabil!
Constantin Năstase este editorul Asigurari Blog și directorul Editurii Tandem Media
