FacebookTwitterLinkedIn

Din EU bubble și atelier de creație de rochii de mireasă direct pe Via Transilvanica. A fost o alegere premeditată sau o hotărâre de moment?
Anul trecut vorbeam despre o asemenea aventură și ar fi urmat să mergem pe El Camino de Santiago din Spania cu un grup mai mare de prieteni, dar nimeni nu s-a așteptat ca această pandemie să producă asemenea schimbări majore. Noi am stat în casă o perioadă lungă de timp, situația nu ne-a dat voie să ne facem planuri. Însă după relaxarea restricțiilor am decis pe moment să pornim în această călătorie pe Via Transilvanica din dorința de a ne reconecta cu natura.

Ce este Via Transilvanica și cu ce te-a convins?
Via Transilvanica este un proiect al Asociației Tășuleasa Social care organizează și promovează acțiuni precum campanii de împădurire, competiții sportive, educație non-formală pentru adulți prin drumeții montane, hiking, susțin și promovează voluntariatul. Pe site-ul lor am găsit „Ghidul drumețului” foarte bine conceput, pas cu pas. Traseul este intitulat „Drumul care unește”. Acesta pornește de la Mânăstirea Putna, „Ierusalimul Neamului Românesc”, așa cum o definește Eminescu, și se încheie la Drobeta-Turnu Severin. Via Transilvanica ne-a oferit cu generozitate
peisaje de poveste, aer curat și liniște, departe de agitația urbană. Am întâlnit pe drum oameni simpli, frumoși, români care cinstesc tradițiile și valorile românești, iar asta ne face să reluăm traseul de unde l-am lăsat. Drumul are peste 1.000 de kilometri este amenajat de voluntari prin donații, iar până în acest moment sunt marcați 600 de kilometri. Este un proiect care merită susținut și promovat, chiar peste hotare. Credem că are un potențial extraordinar de a deveni un brand de țară, un „El Camino de România”, cu care ne-am putea mândri în lumea întreagă.

Ioana, ai locuit în străinătate și ai vizitat multe țări. E revenirea în România doar un respiro, o pauză înaintea altei aventuri externe sau plănuiești să-ți construiești viața aici de acum înainte?
Îmi amintesc luna martie foarte clar, când pandemia a început să fie luată în serios în Europa. La mine, februarie se încheiase cu succes la job: după o serie de întâlniri la Strasbourg, așteptam nerăbdătoare să aibă loc evenimentul la care lucrasem aproape jumătate de an împreună cu echipa unui europarlamentar român. Știi cum e, la Bruxelles, timpul zboară. Și, dintr-odată, s-a oprit totul. Îți spun sincer, nu știam ce să fac. Mi-am sunat familia și a doua zi mă pregăteam de zbor, făcându-mi bagajele pentru câteva luni. Cred că a fost una dintre deciziile cele mai bune pe care le-am luat vreodată. De atunci mă bucur de familie, de locul unde am crescut, de oamenii de aici… Fiecare loc vizitat de mine în lume are câte ceva special, și au fost multe, dar niciunul nu se compară cu acasă. Acum lucrez de la distanță, e o viață complet diferită. Simt beneficiile erei digitale și încerc să fiu eficientă, să-mi rămână cât mai mult timp liber. Tocmai aceste lucruri mi-au dat ocazia să mă îndrăgostesc de oameni, să mă reîndrăgostesc de locul unde am crescut, de Botoșani, de România. Pot să o spun din tot sufletul că în acest moment plănuiesc să-mi construiesc viața aici. Știi cum se spune, acasă e acolo unde îți este inima…

Cum crezi că va evolua țara noastră în următorii ani? Și de unde vine salvarea: de la oameni, din turism, din politică?
România a evoluat extrem de mult. Este într-o continuă evoluție. Față de acum 10 ani, calitatea vieții este mult mai ridicată. Chiar dacă de multe ori nu se observă, uităm realizările României, fie ele cât de mici și cât de multe beneficii ne-a adus calitatea de membru al Uniunii Europene. Este evident că nu avem cum să ne comparăm cu alte state care sunt membre ale Uniunii de zeci de ani, sau cu cele care nici nu au cunoscut comunismul. Însă, dacă ne uităm în curtea noastră, se pot observa mentalități schimbate, oameni schimbați, o generație diferită de copii frumoși, plini de speranță, părinți și bunici care își doresc o continuă schimbare. Așa este normal! Mereu vrei să fie mai bine decât înainte. Asta înseamnă evoluție. Orice activitate implică oameni, fie că este vorba de turism, de antreprenoriat, de politică, deci tot de la oameni vine salvarea, prin redescoperirea valorilor, a tradițiilor, prin iubire față de semeni, bunătate, credință, răbdare, educație și cultură. Dacă am călători mai mult în țară, am descoperi locuri pe care le putem promova și am susține turismul românesc. Dacă ne-am informa mai bine și am ieși la vot în număr mult mai mare, cum ar trebui, se va înlocui clasa politică cu una mai „proaspată”, cu o altfel de viziune pentru noua eră. Credem că este doar o chestiune de timp până se vor produce aceste schimbări, să avem încredere și răbdare.

România e țara ta. Și a mea. Locuind în străinătate, mi-e mereu dor de gustul mâncării de acasă. Care e mâncarea sau desertul cu care ai grijă să îți faci plinul acasă? Mâncarea de acasă pentru mine înseamnă mâncarea făcută de bunica. Turte cu brânză sărată, varză cu carne și borșul de sfeclă sunt doar câteva dintre clasicele ei rețete de mâncăruri moldovenești. Nu-ți mai spun de scrijele. Cine nu a mai întâlnit acest cuvânt, sunt, de fapt, felii de cartofi coapte pe plită. Și, bineînțeles, delicioșii papanași cu smântână și dulceață de afine. Dacă v-am făcut poftă, vă poftim pe la noi, în Moldova.