Cautare




, Contributor

Travel |
|

Pe primul loc în Europa

Mai puţin de 2% din suprafaţa Europei este încă în starea iniţială. România este pe primul loc în Uniunea Europeană cu cea mai mare suprafață de păduri virgine, cele mai numeroase populații de carnivore mari, cea mai bogată biodiversitate și cea mai mare suprafață nefragmentată de păduri. Fundaţia Conservation CARPATHIA (FCC) a cumpărat 21.000 de hectare de pădure şi păşune pe care a oprit tăierile ilegale de pădure şi a cesionat 24.000 ha pentru conservarea faunei.
fagaras

Munţii Carpaţi formează cel mai mare lanţ sălbatic de pe continent. În condiţiile suprapopulării umane fără precedent, a schimbării climatice și a crizei biodiversității cu care nu ne-am confruntat până acum, bunurile naturale au devenit o comoară, pe care cele mai multe din țările ale Europei au pierdut-o. România încă mai adăpostește cele mai importante zone de conservare și are un potențial fantastic de dezvoltare, pe baza unei economii verzi.
Proiectul Fundației Conservation Carpathia (FCC) este unic în România, datorită filosofiei prea puțin întâlnite în țara noastră: non-intervenția. Pădurile cumpărate intră într-un proces de conservare și nu mai sunt exploatate. Sunt păzite de o echipă de rangeri FCC, care patrulează pentru a combate tăierile ilegale. Fundaţia a strâns 60 de milioane de euro, din bani privaţi şi publici şi a cumpărat 21.000 ha de pădure şi păşune în estul Munţilor Făgăraş, cu scopul de a le conserva, sub forma unei zone complet protejate. Fundaţia a cesionat şi 24.000 ha pentru conservarea faunei, unde nu se face vânătoare sportivă sau pentru trofee şi au reîmpădurit 500 ha. Au plantat 1,5 milioane de puieţi şi au construit opt pepiniere de puieţi în Făgăraș, Leaota și Iezer-Păpușa. Au implicat 1.200 de elevi și profesori în proiecte de educație de mediu. Prin cumpărarea terenurilor şi cesionarea drepturilor de vânătoare, reprezentanţii fundaţiei spun că, în cele din urmă, vor ca proprietatea acestor terenuri să se întoarcă în domeniul public, prin donaţie, în regim de protecţie permanentă sub forma unui parc naţional.
Începând din anul 2005, pădurile anterior naţionalizate au fost restituite, iar unii proprietari le-au vândut. Au început defrişări masive pe aceste proprietăţi restituite si mii de hectare de pădure au fost tăiate ilegal, ceea ce este o ameninţare la integritatea ecosistemului carpatic.
Fundaţia Conservation CARPATHIA (FCC) a fost fondată în 2009, de către 12 filantropi şi ecologişti cu scopul de a opri tăierile ilegale de pădure şi de a conserva o suprafaţă mare a pădurilor din Carpaţi, sub forma unei zone complet protejate. Prin cumpărarea terenurilor şi cesionarea drepturilor de vânătoare, reprezentanţii fundaţiei asigură protecţia completă a elementelor naturale.
FCC este condusă de un consiliu de administrare, format din: Anders Holch Povlsen (Danemarca), Charlie Burrell (Marea Britanie), Christof Schenck (Germania), Hansjoerg Wyss (Elveţia/SUA), Hedi Wyss (Elveţia), Markus Jebsen (Danemarca/Hong Kong), Paul Lister (Marea Britanie), Peter Bennett (Marea Britanie), Toby Aykroyd (Marea Britanie) şi Dan Dimancescu (România). Membrii fondatori şi finanţatorii fundaţiei sunt personalităţi cu experienţă în susţinerea şi implementarea unor importante proiecte de conservare la nivel internaţional. Fundaţia a primit 33 de milioane de euro prin Fundaţia miliardarului Hansjoerg Wyss pentru cumpărarea de păduri.

Implicarea localnicilor

Potrivit unui raport Greenpeace, România pierdea trei hectare de pădure pe oră. FCC a devenit unul dintre cei mai puternici militanţi pentru protejarea biodiversităţii. Pe lângă proiectul major de conservare a pădurilor si păşunilor alpine achiziţionate în cei şase ani de la înfiinţare, membrii Fundaţiei se implică şi în crearea de afaceri verzi, non-distructive, în jurul Munţilor Făgăraş, în beneficiul biodiversităţii şi al comunităţilor locale. „Pentru că oamenii din zonă sunt elementul cheie pentru succesul real al înfiinţării Parcului Naţional Făgăraş, FCC lucrează la realizarea unor proiecte, împreună cu reprezentanţii autorităţilor locale, în ecoturism: programe de observare a animalelor sălbatice şi păsărilor, a turismului în natură, colectarea de fructe de pădure şi ciuperci, înfiinţarea de mici ateliere meşteşugăreşti sau de producere de surse alternative de încălzire (peleţi din paie) sau susţinerea produselor tradiţionale locale”, afirmă Christoph Promberger, director executiv FCC. Acestea sunt activităţi care aduc beneficii economice comunităţilor locale, fără impact negativ asupra mediului. Christoph Promberger a venit în România prima oară în 1993, pentru un proiect despre lupi. Intenţia lui era să stea trei ani şi apoi să se întoarcă în ţara natală, Germania. În cele din urmă, fascinat de ţara noastră, Cristoph Promberger şi soţia sa Barbara au ales să rămână în România împreună cu cei doi copii.
Cu finanţare prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, în cadrul programului Biodiversitate şi servicii ale ecosistemelor, FCC a realizat proiectul „Studiul potenţialului economic şi ecologic al iniţiativelor economice bazate pe conservare pentru îmbunătăţirea economiei locale, a serviciilor ecosistemelor şi biodiversităţii, în Situl Natura 2000 Munţii Făgăraş”. Peste 8.000 de hectare sunt introduse în zona de non-intervenție a sitului Natura 2000. În cadrul proiectului, o echipă de şapte specialişti sociologi a colectat date socio-economice din rândul celor 28 de comunităţi din jurul sitului Natura 2000 Munţii Făgăraş, a stat de vorbă cu localnicii şi a identificat soluţii privind dezvoltarea zonei din jurul Munţilor Făgăraş, cu respectarea valorilor şi a patrimoniului natural.

O abordare nouă a managementului faunei

”Dezvoltând afaceri verzi, comunităţile locale pot avea beneficii pe termen lung, atât sociale, cât şi economice, ” declară Christoph Promberger. Conservation enterprises sau afacerile „verzi” sunt iniţiativele economice care folosesc cu precădere resurse regenerabile, sunt conduse de localnici, creează locuri de muncă şi, mai ales, susţin biodiversitatea.
Parcul Naţional Făgăraş ar putea avea un teritoriu de peste 200.000 de hectare de sălbăticie neîntreruptă, cu flora şi fauna în mare parte în structura lor originară. Sunt încă importante zone cu păduri virgine şi o diversitate unică pe continent de animale sălbatice.
FCC vine cu o abordare nouă a managementului faunei: monitorizare non-invazivă prin analize ADN pentru speciile urs, râs și lup, activități de evaluare faună, cercetare științifică, management cingetic centrat pe crearea oazelor de liniște pentru faună și pe prevenirea potențialelor pagube. În plus, au început demersurile pentru reintroducerea zimbrului și a castorului și continuă să dezvolte programe de observare a animalelor sălbatice, prin intermediul unei rețele de observatoare, ca un exemplu de afacere verde, care să aducă beneficii și dezvoltare ecoturistică locală.
Fundaţia care a susţinut decizia Guvernului României care a aprobat, în septembrie 2016, iniţierea procesului de înfiinţare a Parcului Naţional Făgăraş nu mai are acum nici un dialog cu oficialii români. Ei vor sprijini acest demers guvernamental până la finalizarea înfiinţării Parcului Naţional. Un parc naţional ar beneficia de atenţia internaţională şi de potenţialul imens de vizitatori străini. “Numărul turiştilor, potrivit estimărilor, va creşte de la 900 milioane în 2010 la 1,4 miliarde în 2020 şi la 1,8 miliarde în 2030,” susţine Christoph Promberger. În Europa, există peste 300 de parcuri naționale, dar nișa unui Yellowstone european nu este încă ocupată. Parcul Naţional Yellowstone, luat ca exemplu de către cei de la FCC are 4 milioane de turişti anual, care merg pentru a vedea urşi, lupi, zimbri. Costurile pentru a ajunge la un astfel de parc sunt foarte ridicate, iar accesul la unele parcuri din lume costă chiar şi 100 de dolari/zi. România are cu ce să devină cea mai importantă destinaţie de ecoturim din Europa.
FCC i s-au alăturat mai multe ONG-uri de mediu şi multe corporaţii, care cred în acest proiect. Valoarea oxigenului emis în atmosferă, filtrarea poluării, menţinerea unui climat local temperat, echilibrat, fără inundaţii severe şi alunecări de teren sau secete accentuate sunt doar o parte din cauzele care îi unesc.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii