Cautare




, Contributor

Lideri |
|

Pământul către ”Planeta Roșia”: Take me to your leader!

rosia_montana_Guliver_Afp_000_Was7889655.jpg
15.000 de voci s-au ridicat duminică seara împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Ele se aud însă disparat, iar mesajul se pierde, pentru că mișcarea nu are lideri.

Duminică seara, în zona Foișorului de Foc, miile de participanți la marșul împotriva exploatării miniere de la Roșia Montană au putut remarca doi oameni  îmbrăcați în costume strălucitoare de extraterestru care agitau o pancartă pe care scria ”Aurul este la extratereștri”.

Episodul mi-a adus imediat în minte o frază lansată de o serie de animație, bazată pe un desen realizat de Alex Graham în ”The New Yorker”, în 1953 și adresată de către extratereștrii care ajunseseră pe Pământ primilor oameni pe care-i întâlniseră: ”Take me to your leader!”. Fraza a devenit în scurt timp un adevărat ”viral” al epocii și mai este folosită și astăzi.

Dincolo de dimensiunea anectodică, există și una realistă: mișcările de protest care se desfășoară în prezent în piețele și pe bulevardele bucureștene și ale altor orașe din țară sunt importante prin numărul participanților, dar ușor de ignorat de către factorii de decizie din cauză că lipsesc liderii care să comunice doleanțele participanților către autorități și – poate mai important – către presă.

Află care sunt radiourile care „s-au lipit” de bugetele de publicitate ale firmei Roşia Montana Gold Corporation

Este momentul pentru o scurtă întoarcere în istoria recentă a Bucureștiului. Monumentele istorice ale Capitalei au fost – și continuă să fie – asaltate de interese economice care presupun, dacă nu distrugerea imediată, măcar perspectiva unei distrugeri, care uneori poate îmbrăca forma agresivă a dispariției fizice iar alteori – dar la fel de grav – reducerea funcționalității și prezenței lor în peisajul urban.

Două dintre aceste cazuri mi-au fost mai apropiate, din motive profesionale. Este vorba despre Cathedral Plaza, imobilul de birouri cu 17 etaje construit la câțiva metri de Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif și planul lui Ovidiu Popescu, om de afaceri, de a construi un ”mastodont” de sticlă și oțel în curtea de 8.000 de metri pătrați a Palatului Știrbei de pe Calea Victoriei, în apropiere de Catedrală.

În aceste cazuri, au existat lideri care au condus protestele – manifestări de mult mai mică anvergură, dar cu rezultate palpabile față de cele împotriva exploatării miniere de la Roșia Montană. În cazul Catedralei, lupta a fost condusă de Ioan Robu, arhiepiscop și mitropolit romano-catolic de București. Este prea puțin important că arhiepiscopul a semnat inițial un acord legat de construirea clădirii, după cum nu contează nici ”gura lumii”, care spune că prelatul ar fi devenit un oponent al construcției doar atunci când dezvoltatorul nu a vrut să dea Bisericii Catolice două etaje din clădire.

Ceea ce contează până la urmă pentru rezultatul final este că Ioan Robu a fost în fruntea mișcării care a dus la declararea ca ilegală a autorizației de construire în baza căreia a fost edificată clădirea. Victoria Arhiepiscopiei nu a fost însă totală, clădirea este încă în picioare – mai mult, a fost achiziționată, potrivit unor informații apărute în presa economică,  de către Ioannis Papalekas, unul dintre cei mai activi și ”agresivi” jucători din piața imobiliară. Mingea se află acum în terenul primarului Sorin Oprescu, care trebuie să decidă dacă și cum va fi demolată clădirea.

Află ce spuneau despre posibila demolare a Cathedral Plaza, la începutul acestui an, reprezentanții Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, precum și cei ai dezvoltatorului clădirii  

Istoricul Andrei Pippidi, fondatorul Societății Academice Române, a fost liderul puținilor protestatari – nu a fost vorba despre mișcări de stradă, ci despre ”proteste” care s-au desfășurat în principal în cadrul instituțiilor statului, printre care Ministerul Culturii – care s-au ridicat împotriva proiectului care prevedea construirea unui complex multifuncțional (centru comercial și apartamente de lux) în curtea de 8.000 de metri pătrați aferentă Palatului Știrbei de pe Calea Victoriei, proiect care nu a mai fost realizat în cele din urmă. E adevărat, Andrei Pippidi era  membru în Comisia Națională a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii și protestele sale au fost unele instituționale, care nu au putut fi ignorate.

”Extratereștrii” de pe ”Planeta Roșia Montană” nu au în prezent astfel de lideri, dar istoria ne-a arătat că ei apar singuri în cele din urmă. Ordinul Arhitecților din România (OAR) și Asociația Pro Patrimonio au reacționat față de declarațiile lui Daniel Barbu, ministrul Culturii. Acesta din urmă a declarat recent la un post de televiziune că „În acest moment, din punctul de vedere al Ministerului Culturii, proiectul se poate face. Pe latura de conservare şi punere în valoare, în ochii experţilor Ministerului Culturii şi evident a mea ca titular al acestui resort, nu există nici un fel de probleme. Niciodată în istoria de 100 de ani a arheologiei româneşti nu s-au investit atâţia bani ca în acest proiect. Dacă acest proiect ar fi ajuns în Parlament, din partea Ministerului Culturii era în regulă începerea exploatării. Din punct de vedere al expertizei tehnice, chestiunile de patrimoniu sunt în cele mai bune condiții și în limitele cadrului legal. Pe temeiului analizei experte acest lucru este adevărat, pe patrimoniu nu exista nici un fel de probleme!”.

Vezi care sunt televiziunile pe care Roșia Montana Gold Corporation a consumat publicitate

Reacția OAR și a Asociației ProPatrimonio față de această declarație  a fost prezentată ieri, în cadrul unei conferințe de presă susținută de către Șerban Cantacuzino,  reputat architect român stabilit la Londra, fost secretar al Academiei Regale de Arte Frumoase din Marea Britanie ; Ștefan Bâlici – vicepreşedinte al Asociaţiei Arhitectură, Restaurare, Arheologie şi coordonator al şantierelor de restaurare ARA de la Roşia Montană  și Şerban Sturdza – vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România şi Director Executiv Fundaţia Pro Patrimonio.

”Reprezentanţi ai forurilor şi organizaţiilor profesionale din domeniul patrimoniului cultural , ICOMOS România, Academia Română, Europa Nostra, Uniunea Internațională a Arhitecților, Consiliul European al Arhitecților, Ordinul Arhitecților din România, Uniunea Arhitecților din România, Fundația ProPatrimonio, Asociația „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”, Fundaţia Culturală Roşia Montană şi Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, cărora li se adaugă specialiști membri ai Comisiei Prezidențiale şi 1.038 specialiști din mediul academic internațional – oameni de știință şi instituţii de specialitate din comunitatea internaţională a arheologilor, a istoricilor şi a altor clasicişti – au atras atenția de nenumărate ori asupra pericolului în care patrimoniul Roșiei Montane se află, daca proiectul minier pe care îl încurajați şi aprobați [în declarația de la postul de televiziune – n.red.] va fi inițiat.Conform opiniei unanime a forurilor şi organizațiilor profesionale menţionate, patrimoniul de la Roșia Montană, a cărui valoare este recunoscută prin lege şi de Statul Român (Legea 5/2000), inclusiv prin includerea sa în Lista Monumentelor Istorice, va suferi distrugeri ireversibile în urma efectuării Proiectului Minier RMGC pe care Dvs. îl încurajați şi aprobați public, demonstrând [prin declarația de la postul de televiziune – n.red] că vă aflaţi în totală şi gravă contradicție faţă de respectivele opinii şi în același timp cu legea Statului Român. (…)În consecință, noi, semnatarii prezentei, inter alios cercetători științifici în domeniul arheologiei, istoriei artei şi arhitecturii, restaurării monumentelor istorice şi de artă, vă solicităm demisia cu efect imediat”, se arată în scrisoarea deschisă adresată ministrului Culturii.

Află câți bani a cheltuit Roşia Montana Gold Corporation în publicitatea din presa scrisă

Rămâne de văzut ce efect va avea această scrisoare asupra demarării exploatării miniere de la Roșia Montană. Important, mai ales pentru un dialog coerent, este că au început să apară lideri care să dea o formă inteligibilă vocilor eterogene din stradă.  

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii