De la o vreme, tot fiind „lovit” de reclamele la produsele farmaceutice OTC, am constat că mi-a rămas în minte un singur cuvânt: optim. Acesta este așezat strategic în mesajele publicitare (și nu numai în reclame) și pare să aibă menirea de a transmite consumatorilor o starea de siguranță și de încredere.
Astfel, un mesaj de promovare ne asigură că niște buline au cantități optime de minerale. Un brand din categoria energizantelor are un conținut optim de nu-știu-ce substanță. O soluție pentru ochi redă o vedere optimă. Conținutul, cantitățile, concentrațiile, dozele, rețetele și compozițiile, toate sunt optime în mesajele transmise publicului. Până și pH-ul invocat într-un text publicitar este anunțat ca fiind optim. Ca să nu mai vorbim că și prețurile din anumite magazine sunt optime.
Limbajul de plastic capitalist, care a luat locul cu voluptate răposatului limbaj de lemn comunist, a adoptat cu voioșie acest cuvânt: optim! Pentru oamenii din agenții care scriu texte publicitare, dar și pentru oamenii de marketing care le aprobă, optim este cuvântul salvator.
Cu optim te-ai scos! – cum se spune. Cu optim spui totul și nimic. Cu optim nu-ți mai bați capul să explici sau să oferi detalii (explicațiile să le caute specialiștii!), nu te mai chinuiești să găsești un slogan memorabil, un text original, cu un mesaj pătrunzător, nu te mai strofoci să scrii frumos și surprinzător. Ai la îndemână optim! Nici autorii care scriu astfel de mesaje nu înțeleg produsul ori serviciul, dar ca să-și acopere ingnoranța, lenea de a se documenta, superficialitate și prostia, recurg la acest optim. Se lipește optim ca un abțibilit și totul este OK! Iar optim poate fi ușor de explicat în cazul în care se ivesc reclamații sau nemulțumiri: nu este nici mult dar nici puțin, nu este nici strălucitor dar nici întunecat, nici concentrat dar nici diluat, nici strident dar nici discret, nici tare, nici moale. Este optim!
