Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Media şi entertainment |
|

Oana Boca (Headsome): „Intelectualul, în calitate de lider de opinie, pare să fi pierdut teren. În umbra sa au crescut «intelectualii» virtuali, personaje care cunosc foarte bine condiția digitală”

Oana Boca este manager cultural și fondatoarea Headsome Communication, agenţie de comunicare dedicată proiectelor de promovare a lecturii. Am purtat un dialog pe o temă actuală: cultura s-a mutat pe internet? Răspunsul este afirmativ, da, s-a mutat!, și nu mai are cale de întoarcere.
oana boca 3

Interviu realizat de Alexandru Catalan și Petre Barbu    

Forbes: Cultura s-a mutat pe Internet. E o butadă fără acoperire sau încă nu am realizat cît adevăr cuprinde ea?

Oana Boca: Istoriile ciclice ale mediilor nu ar trebui să înspăimânte pe nimeni.

Într-o încercare de a susține reconcilierea dintre real și virtual, o să vă propun un exemplu din zona care îmi este mie familiară, anume cultura scrisă, și o să vă invit să propunem împreună un răspuns.

Presupun că nu există un singur om care să parcurgă dialogul nostru și care să nu fi auzit de romanul „Fifty Shades of Grey al scriitoarei britanice E.L. James, cartea care a depășit recordul de vânzări deținut de „Harry Potter”, un titlu care s-a vîndut în două luni cît „Codul lui Da Vinci” în șase!

Nu știu cîți dintre cititori au aflat, însă, că acest roman pe care noi îl cunoaștem în forma cărții tipărite a debutat ca un experiment online. Asta se întîmpla în 2010, cînd autoarea era unul dintre cei peste 60.000 de fani Twilight activi de pe FanFiction.net.

E.L. James, care în vremea aceea publica sub pseudonimul Snowqueen’s Icedragon, a postat o serie de episoade din viitorul roman „Fifty Shades of Grey” (atunci povestea se numea „Master of the Universe”) pe FanFiction.net, înregistrînd peste 35.000 de review-uri.

La un moment dat, pentru că a încălcat regulile comunității privitoare la folosirea limbajului licențios, lui E.L. James i-a fost interzis accesul pe FanFiction.net, așa că aceasta și-a mutat fragmentele de proză pe site-ul propriu, unde a continuat să aibă succes. Asta a motivat-o să se gîndească la publicarea poveștii. Mai întîi în sistem self-publishing și în ediție digitală, vînzînd romanul prin intermediul Amazon.com, pentru ca mai apoi să fie preluată de prestigiosul holding Penguin-Randomhouse.

De ce a simțit nevoia E.L. James, o autoare care avea un succes teribil în mediul online, să se alinieze la sistemele de reputație ale vechilor medii, cu alte cuvinte să se complice cu contractele de drepturi de autor și cu restul îngrădirilor pe care le presupune apariția unei cărți în print, publicată de o editură „tradițională”?

Răspunsul la această întrebare se poate să vină și ca o lămurire cu privire la întrebarea „oficială” din debutul dialogului nostru, anume dacă s-a mutat cultura pe Internet, fără cale de întoarcere.

CITEȘTE: CELE MAI FRUMOASE DESTINAȚII EUROPENE DE EXPLORAT CU BICICLETA

 

Forbes: Dintre toate „fiicele” culturii, care e mai avantajată sau dezavantajată, mai palidă sau mai vioaie pe Internet: literatura, arta cinematografică, informația sau teatrul?

Oana Boca: Nu sînt specialistă în cultură, în general, așa că o să continui să mă refer la cultura scrisă.

Am intrat în cea de a patra etapă a istoriei literaturii – „vârsta” digitală (după ce aceasta a parcurs, pe rând, etapa oralității, cea a manuscriselor, respectiv etapa reproducerii mecanice), iar această trecere înspre digital, cel de al treilea salt din istoria mediilor care au acompaniat de-a lungul timpului consumul de texte, a modificat radical posibilitatea oamenilor de a distribui materiale scrise.

 

Forbes: Există în România o cultură scrisă care funcționează numai în mediul online? (romane, poezie, proză scurtă)?

Oana Boca: Da, însă vorbim despre extrem de puține experimente, dacă este să comparăm cu ce se întîmplă peste Ocean.avestory.wordpress.com este un bun exemplu de literatură-născută-digital. Sau babel.com.

 

Forbes: Când ați vizitat ultimul muzeu pe Internet?

Oana Boca: Nu am vizitat muzee online, nu îmi amintesc. Dar dacă putem forța puțin conotativul „muzeu”, aș vrea să contabilizez aici ce am urmărit cu plăcere online în vacanța din această vară: arhiva William Blake, celebrul poet și artist care s-a opus cu înverșunare reproducerii mecanice a frumosului, drept care editarea sa a devenit o muncă extrem de laborioasă. Pur și simplu, edițiile din mediul digital ale „Cărților iluminate” par să se apropie mai mult de original decît au putut să o facă vreodată edițiile în print.

Literatura digitală reprezintă unul dintre ultimii copii teribili ai tehnoculturii contemporaneităţii, pentru care încă se caută un loc în istoria literaturii.

 

Forbes: Din punct de vedere artistic, ați decoperit anumite caracteristici specifice față de literatura tipărită pe hîrtie?

Oana Boca: În primul rînd, simt nevoia să specific, încă o dată, că literatura 2.0 la care mă refer nu înseamnă edițiile electronice ale cărților tipărite, ci textele născute în mediul online, cele pe care nu le putem converti în print. Includem aici texte individuale, textele produse de diferite programe de computer sau texte colective, născute în cadrul comunităților de fani, povești care conțin text, muzică sau materiale video.

Creația digitală, o sumă de sfere lichide, aflate în permanentă reconfigurare „teritorială”, spre deosebire de creația statică, materială și lineară din print, este dominată de interactivitate și de multisenzorialitate – un soi de democratizare a procesului de producție a literaturii, care are atît efecte benefice, dar și efecte mai puțin sănătoase, criticii remarcînd în special scăderea gradului de literalitate a textelor produse în mediul digital.

Literatura digitală reprezintă unul dintre ultimii copii teribili ai tehnoculturii contemporaneităţii, pentru care încă se caută un loc în istoria literaturii și pe care eu m-am decis să fac o documentare pe corpusul producției autohtone, cercetare care, sinceră să fiu, habar n-am încotro se va îndreapta…

 

Forbes: Se poate evalua volumul de volume scrise pe Internet?

Oana Boca: Este imposibil de cuantificat. Și nu cred că interesează pe nimeni, nu aceasta reprezintă marea provocare. Mai curînd, cred, ar fi de observat ce modificări s-au produs odată cu mutarea textelor în sfera online și apariția citirii sociale și a scrierii colaborative: cum s-au modificat granițele literalității odată cu apariția acestor texte-născute-digital.

Dacă cititorii noștri sînt interesați să parcurgă literatură electronică antologată în volum, le-aș propune site-ul organizației special înfiinţate pentru promovarea acestui tip de literatură, Electronic Literature Organization.

 Publicul-cititor ar trebui să se formeze în școală, cu susținerea părinților, desigur.

 

Forbes: Care sunt în opinia dvs. autorii cei mai cunoscuți pe Internet pentru creațiile lor?

Oana Boca: Deși „planul” cu Internetul era acela al unui mare „sat global”, mediul digital a adus cu sine, de fapt, o hiper-fragmentare a audiențelor. Iar în comunitățile acestea de fani e loc pentru milioane de „guru”.

Și în România avem o serie de autori care coabitează excelent cu mediul online, avînd o sumă de cititori fideli. Gîndiți-vă numai la Iv cel Naiv.

 

Forbes: Se poate vorbi astăzi de formarea un public-cititor în România de literatură pe Internet? Care ar fi trăsăturile acestui public? Și cât e de diferit față de cel tradițional, ca să-l numim așa?

Oana Boca: O să vă răspund pe rînd.

În primul rînd, formarea publicului cititor nu are legătură cu un mediu anume, ci cu vîrsta celui pe care ne propunem să îl formăm. Publicul-cititor ar trebui să se formeze în școală, cu susținerea părinților, desigur. Dar discuția despre programa școlară și inadecvarea ei la gusturile tinerilor de astăzi este mai veche, nu are sens să o reluăm noi…

La fel și bocetul multor părinți legat de faptul că „tineretul nu mai citește”, cărțile sînt prea scumpe, iar singurele exemple pe care se gîndesc ei să le dea copiilor rămîn zappatul la TV sau rătăcitul pe Facebook.

Apoi, referitor la publicul-cititor de pe Internet. Schimbarea majoră pe care a adus-o mediul digital a fost extragerea receptorului de literatură din solitudine și mutarea acestuia în cadrul unor experiențe colective: posibilitatea de a analiza un roman împreună cu un grup de cititori, online, transformă complet ceea ce noi înțelegeam prin „citit” – o experiență solitară, care îți oferea șansa propriilor observații și analogii. Tehnologia digitală a făcut posibilă conectarea oamenilor mai mult decît s-a întîmplat la apariția telefonului sau a radioului.

CITEȘTE: IMPACTUL ȘI VIZIBILITATEA CAMPANIEI „CUMINȚENIA PĂMÂNTULUI” PE TELEVIZIUNE

 

Forbes: Această deplasare a literaturii pe internet este semnul ce anunță moartea cărților pe hârtie?

Oana Boca: În România, extrem de multă lume suprapune datale de vînzare ale cărților furnizate de edituri peste numărul cititorilor, la noi, discuția despre viitorul lecturii se face, adesea, în termenii autor-carte tipărită-editură-cititor.

Cred că e interesantă o discuție mai amplă, legată de consumul de texte (pentru că generația tinerilor de astăzi chiar citește enorm de multe texte), de așteptările noilor generații și în general de cît de diferți sunt sînt tinerii de astăzi. O seamă de studii neurologice vorbesc despre modificări importante la noile generații de cititori, generate de expunerea la lectura pe ecran.

Eu însămi sînt părinte și observ la cei doi copii ai mei cum s-a schimbat la ei răbdarea : timpul pe care noile generații sînt dispuse să îl aloce obținerii unei satisfacții în urma „expunerii” la o poveste. Nerăbdarea noilor generații este o chestiune de care creatorii și „distribuitorii” de povești vor trebui să țină cont pe viitor.

Oamenii și instituțiile s-au mutat pe Internet: a fi „cyborg” pare să fie condiția acestui secol.

 

Forbes: Cu atâta Internet în jur, cum se mai poate măsura impactul și succesul de public?

Oana Boca: În ultimii ani, intelectualul, în calitate de lider de opinie, pare să fi pierdut din teren. În umbra sa am văzut cum cresc „intelectualii” virtuali, personaje care cunosc foarte bine condiția digitală, capabili să producă zilnic opinii pentru societatea-fanilor-și-a-spectacolului. Iar acest succes se măsoară în număr de accesări, like-uri, share-uri șamd.

 

Forbes: Credeți că dacă nu exiști pe Internet, nu exiști nici pentru lumea culturală ale cărei valori le împărtășești ?

Oana Boca: Oamenii și instituțiile s-au mutat pe Internet: a fi „cyborg” pare să fie condiția acestui secol.

În România, deocamdată, sectorul cultural utilizează tehnologia doar ca instrument și pare că nu își dorește ca logica digitală să-i afecteze nucleul. În general, digitalul european, spre deosebire de cel de peste Ocean, are o alură ușor nostalgică.

oana boca

CARTE DE VIZITĂ

Oana Boca Stănescu, manager cultural şi consultant în comunicare, este fondatoarea şi managerul Headsome Communication, agenţie de comunicare dedicată proiectelor de promovare a lecturii, şi unul dintre cei trei fondatori – alături de scriitorii Bogdan-Alexandru Stănescu şi Vasile Ernu – ai Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti, cel mai important eveniment de profil independent din România.

Fost director de imagine al Editurii Polirom (2003 – 2012), cu o experienţă de 14 ani în comunicare editorială şi promovare de carte, dintre care nouă ani în management, doctorand în Ştiinţele Comunicării, cu o cercetare dedicată Literaturii 2.0., Oana Boca Stănescu este, din 2015, cadrul didactic asociat al Universităţii din Bucureşti – Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Masteratul pentru Traducerea Textului Literar.

În 2009, a primit Silver Award for Excellence la PR Awards România, pentru campania „Întreabă-mă despre FIRMIN”, şi este membră a Asociaţiei Române a Profesioniştilor în Relaţii Publice.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii