Cautare




, Contributor

Opinii |
|

O viziune pentru viitorul digital al României

Provocarea majoră pentru România anilor următori va fi aceea de a exporta inovație digitală la nivel global, într-un cadru definit de conectivitate și mobilitate accelerată.
it_digital_gadget.jpg

Comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, România înregistrează deocamdată un progres mai lent al sectorului digital, care ne plasează, prin comparație cu restul celor 27 de state membre UE, pe poziții modeste, mai ales la capitolele care țin de utilizarea Internetului și a instrumentelor digitale de către oameni și companii.

Potențialul și perspectivele pieței locale, bazate inclusiv pe performanțele capitalului uman, au fost însă anticipate de giganții IT&C care funcționează astăzi în multe din marile centre universitare al României. Prezența acestora este în sine un catalizator care accelerează semnificativ „educarea” utilizatorului român de servicii digitale, fiind în același timp și un motor tot mai important al economiei românești.

Astăzi, circa 6% din PIB-ul României este asigurat de industria IT&C (din care jumătate reprezintă industria comunicațiilor), probabil cel mai dinamic și mai inovativ segment al economiei românești. Vorbim de o valoare de aproape 9 miliarde de euro, în creștere de la un an la altul. Este un lucru foarte bun care trebuie stimulat in continuare.

Tabloul economic actual nu este complet însă fără o viziune instituțională coerentă, atunci când ne punem problema reglementării sectorului digital, pornind de la nevoile companiilor, dar fără a scăpa din vedere obiectivul macro al României, și anume consolidarea poziției țării la nivel european și global, ca un pol de inovare și de competitivitate. Acest obiectiv trebuie să fie asumat în comun, atât de mediul privat, cât și de autoritățile statului.

Instrumentele prin care vom reuși să exportăm inovație în domeniul digital – tehnologii propriu-zise dar și bune practici -, încep cu dialogul consolidat între dimensiunea publică și cea privată, ca bază pentru trasarea priorităților anilor următori, și continuă cu politici clare, susținute atât la nivel executiv, cât și legislativ.

La nivelul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), instituția care protejează interesele utilizatorilor de comunicații din România, urmărind îndeaproape evoluția sectorului digital din Uniunea Europeană, desprindem ca linii mari de acțiune gradul de conectivitate, capitalul uman, utilizarea efectivă a Internetului, integrarea tehnologiei și dezvoltarea serviciilor publice digitale.

În același timp, ANCOM își propune să rămână un actor corect în ipostaza de reglementator și facilitator al unei concurențe sănătoase pe piață, o instituție activă, implicată, modernă, cu politici proactive, adaptate pieței românești și așteptărilor operatorilor, dar mai ales ale clienților.

Din această perspectivă, în mandatul meu, ANCOM va pune mare accent pe deschiderea către public – o schimbare majoră de abordare -, care să ne permită să primim un feedback direct din piață și să acționăm ca mediatori în diverse situații. Acest proces aduce cu sine și nevoia de modernizare instituțională, proces care include modernizarea echipamentelor și dezvoltarea continuă a capacităților umane folosite de ANCOM în prezent.

Rezumând viziunea mea privind performanța ANCOM în anii următori, totul începe cu modernizarea și profesionalizarea instituției – care să asigure echipelor de conducere autonomie managerială și eficiență, într-un regim bine definit -, și continuă cu stabilirea principalelor priorități ale perioadei următoare și urmărirea îndeaproape a realizării lor. Este vorba, în primul rând, de modernizarea rețelelor și a infrastructurii comunicațiilor, introducerea tehnologiei 5G, precum și impunerea și consolidarea unei „voci” românești în plan digital european și global.

Pe termen imediat, există de o serie de proiecte prin care se urmărește modernizarea actualei rețele de telecomunicații din țară și chiar extinderea sa. Unul dintre aceste proiecte, foarte important, este “RO-NET”. Acesta presupune acoperirea tuturor “zonelor albe” din România, acolo unde, în momentul de față, serviciile de comunicații funcționează mai greu sau chiar deloc, din cauza infrastructurii precare sau învechite sau pentru că aceasta lipsește cu desăvârșire.

În ceea ce privește modernizarea instituțională a ANCOM, unul dintre aspecte vizează și aducerea la zi a tehnologiei și echipamentelor folosite de instituție în prezent. Depunem deja eforturi în vederea verificării stării tehnice actuale, pentru ca ulterior să trecem la integrarea unor echipamente mai performante, de ultimă generație, sigure și eficiente.

În plan legislativ, Legea infrastructurii comunicațiilor, proiect la care ANCOM este co-inițiator, va da un impuls pozitiv major, atât pentru industria IT&C, cât și pentru economia țării în ansamblu, prin facilitarea implementării de rețele de Internet în bandă largă la nivel național.

Dar prioritatea majoră a următorului an este introducerea tehnologiei 5G în România, fiind șanse mari ca țara noastră să fie prima din regiune care face acest pas, așa cum s-a întâmplat și în cazul tehnologiei 4G, implementată în 2012. Avantajele sunt enorme, atât pentru utilizatorul final, cât și pentru proiecte de digitalizare mai avansate, la nivelul instituțiilor publice. În plus, România, având deja o sesiune de consultări publice finalizată pe acest subiect, poate deveni chiar unul dintre liderii europeni pe această zonă tehnologică, fiind prevăzută inclusiv valorificarea superioară a investiției în laboratorul LICETER de la Prejmer, prin obținerea de certificări în noi standarde tehnice și deschiderea laboratorului pentru teste internaționale pe tehnologii 5G.

Anul trecut, Comisia Europeană a publicat o serie de propuneri de modificare a cadrului european de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice, aflate în acest moment în discuție în vederea adoptării la nivelul Parlamentului European și al Consiliului. Cel mai probabil, propunerile vor fi adoptate în cursul anului 2018, iar după adoptare, noile norme vor guverna reglementarea comunicațiilor electronice la nivelul Uniunii Europene. Este așadar esențial ca România, ca actor internațional în acest domeniu, să fie reprezentată și să contribuie la luarea deciziilor din cadrul instituțiilor europene, ca promotor al inovației în domeniul comunicațiilor. Potențialul României în industria digitală trebuie susținut și valorificat, mai ales că există toate premisele pentru succes. ANCOM și-a asumat misiunea de a contribui la crearea unui cadru legislativ și administrativ care să încurajeze în viitor un transfer sustenabil între exportul de servicii și exportul de inovație al României.

Nu în ultimul rând, situații de criză recente au reconfirmat faptul că ANCOM rămâne o instituție dedicată, în primul rând, interesului cetățenilor. Astfel, la solicitarea premierul Mihai Tudose, s-a trecut la implementarea în cel mai scurt timp a unui sistem integrat de alertare a populației în situații de risc major, prin mesaje de urgenţă transmise direct pe telefonul mobil. “Sistem Alert” va fi dezvoltat și implementat de ANCOM, IGSU și STS, în colaborare cu toți operatorii de telefonie mobilă prezenți pe piață. Am început rapid lucrul la soluțiile tehnice, alertele urmând a fi emise în funcţie de situațiile de urgenţă apărute la nivel național, regional sau local – fenomene meteo extreme, incendii majore, risc de explozii, alte calamități și situații de risc. Evident, în paralel cu implementarea sistemului de alertă va fi demarată și o campanie de informare publică și de pregătire a populației pentru utilizarea acestui sistem. Pentru că, în final, în situații de criză, de funcționarea corectă și eficientă a acestui sistem poate depinde salvarea multor vieți omenești.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii