Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Media şi entertainment |
|

O minte plină de branduri

Intru în baie. Trebuie să spăl cada, chiuveta și closetul. Sunt înarmat cu Cilit Bang (pulverizator) și Sano X (cremă). Pe care să-l folosesc? Care o fi mai bun? Nu-mi amintesc nicio reclamă, nicio recomandare, n-am niciun reper.
Petre_Barbu.jpg

Poate ar trebui să intru pe internet, să caut recomandările utilizatorilor pe rețele de socializare și pe forumuri, să mă lămuresc, să joc rolul de consumator conectat, să aleg până la urmă.

Mătur cu privirea baia. Are vreo patru metri pătrați (o măsurare ochiometrică). Constat că pe patru metri pătrați s-au strâns o grămadă de branduri: brandul de pastă de dinți, de săpun, de shower gel, de șamponuri și branduri de tot felul de creme și deodorante. E strictul necesar pentru o viață obișnuită de orășean din secolul al XXI-lea. Până și sulul de hârtie igienică are pretenția de a fi un brand! Cum s-ar spune, brandurile astea atât de multe și greu de numărat aproape că mă dau afară din… baie. Ba nu! Brandurile mă ademenesc în baie. Fără ele, baia ar fi tare sărăcăcioasă.

E o aiureală ce gândesc! Brandurile nu sunt în baie, sunt în mintea mea! Îmi populează mintea. Mă uit din nou la Cilit Bang și Sano X. Nu-mi spun nimic. Fără mintea mea de consumator brandurile din baia mea n-ar exista. Ar fi doar un tub de pastă de dinți, un săpun, un gel de duș, un șampon și tot felul de creme.

Am o iluminare neghioabă: viața mea e plină de branduri. În mintea mea trăiesc brandurile. O lume ce pare adormită. Dar nu-i așa! Brandurile respiră, se dezvoltă, suferă, se bucură, zburdă, trag de mintea mea ca să le cumpăr, în momentele decisive (când mă învârt printre rafturile supermarketurilor, de exemplu). Oricât aș face eu pe independentul, viteazul, emancipatul, tot sunt sclavul lor. De care brand depinde viața mea? De care sunt mai legat? Care îmi satisface (pe deplin) nevoile? Cum arată „lanțul” acela care îmi leagă mintea de anumite branduri? Uite că la întrebările astea răspund doar când cumpăr sau când le folosesc. Parcă aș fi hipnotizat, manipulat, teleghidat de brandurile care s-au strâns în mintea mea. Și toate vor să mă convingă că sunt cele mai bune alegeri ale mele.

Înainte de ’89 era mai bine! (Ce prostie am putut să gândesc!) Erau puține branduri. Nu era îmbulzeala asta de branduri. Aveam TIX. Cu nisipul ăla spălam farfuriile și tigăile, dar și cada, chiuveta și closetul. Era bun TIX-ul! Și nici nu avea pretenția să se „spargă în figuri” în reclamele TV! Era un brand modest ca o salopetă muncitorească. Sau Perlan! Sau Cheia, săpunul acela de rufe cu care mă spălam pe picioare. Erau foarte puține branduri, pentru că viața de atunci era egală și săracă. Oare ce mai fac acele branduri dispărute? Uite că mai trăiesc pe undeva prin mintea mea, de vreme ce îmi mai amintesc de ele! Și la ce-mi folosesc? Doar ca să trăiesc nostalgii, amintiri…

Ar trebui înființat un cimitir al brandurilor. Cu administrator, cu locuri de veci, cu gropari. Când te-apucă dorul de un brand să te duci cu patru garoafe și să te reculegi la mormântul lui. Poate că brandurile nu mor! Sau poate că mor numai după ce moare ultimul om în a cărui minte mai există acel brand. De exemplu, brandul Cheia! Va muri atunci când ultimul om de pe pământul ăsta, care a folosit și care își amintește de săpunul Cheia, o să se stingă. Și de atunci nimeni nu va mai știi că a existat brandul Cheia. Desigur, poate că se vor păstra prin biblioteci (digitale) referințe la Cheia, dar acele însemnări nu vor fi decât istorie. Oare așa se va întâmpla și cu abia decedatul brand Romtelecom?

Mă gândesc că la moartea unui om să se facă și un parastas cu brandurile pe care acesta le-a folosit în decursul vieții sale. Să se adune brandurile și să povestească despre acel om care a fost: cum l-au spălat, cum i-au dat de mâncare, de băut, de încălțat, cum l-au mulțimit ori cum l-au dezamăgit… Nu știu cine ar putea să organizeze o astfel de pomenire. Oamenii de marketing? Niște agenții de PR? Vreo asociație a publicitarilor? N-am nicio idee.

Morții cu morții, vii cu vii și brandurile cu brandurile! Trebuie să spăl cada, chiuveta și closetul!

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii