Nu se consideră nicidecum un expert în inovaţie, ci mai degrabă „o minte curioasă” care explorează acest domeniu. Delia Dumitrescu, 27 de ani, a descoperit gustul cercetării trendurilor atunci când se afla la studii la Barcelona. Ulterior, a lăsat oraşul de la malul Mării Mediterane pentru capitala Germaniei, unde a început să lucreze pentru TrendOne, o companie care face trend research.
Berlinul este şi locul unde a avut şansa să scrie o carte. „«Roadtrip to innovation» a pornit tocmai din curiozitatea de a explica ce este inovaţia, ce este industria de inovaţie şi din ce este ea făcută din punct de vedere metodologic”, spune ea continuând să explice faptul că textul său descrie etapele procesului de inovaţie – de la a observa, a interpreta, a gândi, a procesa, a veni cu idei noi şi a le pune în practică. „Cred că ultima parte este cea mai dificilă pentru că este greu să decizi ceea ce este important pentru momentul respectiv, pentru contextul în care eşti”, mai explică ea.
După apariţia cărţii, nu s-a mulţumit cu ceea ce învăţase până atunci. A început să lucreze pe ceea ce, în limbaj modern, se numește „trend consultancy”, colaborând cu o companie pentru două proiecte foarte mari, pentru două mărci din lumea automobilelor. „Proiectul trebuia să vină cu o idee pentru o nouă maşină, pentru portofoliul lor de maşini mici şi pentru asta a trebuit să facem totul de la zero, adică a trebuit să ne gândim cum vor evolua în viitor industria transporturilor, resursele, politicile, consumatorii, pentru că proiectul era pentru 2020”, explică Delia Dumitrescu ceea ce ea numeşte ca fiind cel mai complex proiect din cariera ei de până acum. „Am pus toate datele împreună şi le-am comunicat designerilor care, cu expertiza lor în ceea ce priveşte materialele noi, le-au combinat şi au venit cu un nou design. Şi asta a durat nouă luni”, a mai precizat ea.
Tânăra româncă păstrează în permanenţă un zâmbet adolescentin, iar fiecare idee a sa este învăluită de exemple desprinse din teorie ca un arsenal de argumente bine pus la punct pentru a te face să înţelegi chiar şi noţiunile cele mai abstracte. După părerea ei, criza nu a lovit deloc agențiile care fac inovație, dimpotrivă, cel puțin în cazul Germaniei, „cerinţa a crescut în mediul în care criza a lovit. Compania pentru care am lucrat eu a avut unul dintre cei mai buni ani în 2009-2010, deoarece firmele şi-au dat seama că ceea ce făceau până atunci nu mai funcţiona şi că le trebuie un alt model. Atunci şi-au dat seama că au nevoie de ajutor pentru acest lucru”.
Din observaţiile sale, ar defini inovaţia drept „capacitatea de a da valoare pentru orice faci. Să transformi orice într-o valoare, fie că este obiect sau aptitudine, serviciu sau un drept. Am citit recent un articol din Statele Unite unde se spunea că, acum, şcoala te face să fii pregătit pentru un loc de muncă, însă, în viitor, ar trebui să te facă să fii pregătit pentru inovaţie.” Poate și din acest motiv, acum, se pregătește să scrie o nouă carte, împreună cu o altă româncă, iar subiectul acesteia sunt nativii digitali, cu alte cuvinte, copiii născuți în această era superthenologizată care sunt familiarizați, de mici, cu tabletele și smartphone-urile și care se aşteaptă ca orice suprafaţă pe care își glisează degetul să reacţioneze cumva. „În doi-trei ani, ei vor lovi deja forţa de muncă şi acest lucru îi va lua prin surprindere pe toţi cei care sunt deja acolo pentru că vor apărea ca nişte ciudaţi care au aşteptări prea mari care vor să reinventeze lumea, care iau decizii bazate pe intuiţie. Şi vor fi ca o nouă „specie” pentru toată lumea şi atunci ar fi bine să îi descriem”, mai argumentează tânăra româncă.
