Cautare




, Redactor

Reporter în căutare de oameni și povești.

Design |
|

Nod Makerspace, locul unde creativii se întâlnesc și lucrează împreună

Mai citisem, de-a lungul timpului, despre spații de coworking sau makerspace. Știam că a început să se pună în practică, în special în București, ideea de lucru în comun. Auzisem chiar și de existența primului makerspace de dimensiuni mari din România. Dar nu-mi imaginam cât de fascinant poate fi până nu le-am făcut o vizită celor de la Nod.
(C) 2018 cosmindragomir.info | all rights reserved

M-a întâmpinat Florin Cobuz, unul dintre fondatorii proiectului, care mi-a explicat, pe îndelete, ce presupune un astfel de demers.

Legături strânse

Pe Splaiul Unirii se află fosta Fabrica de bumbac din București. În 2015, arhitecții Florin Cobuz și Tamina Lolev au închiriat 600 de metri pătrați și i-au transformat în ceea ce este astăzi o parte din Nod Makerspace. Au ales să vină aici la propunerea prietenilor de la Deschis Gastrobar. Împreună își doreau să pună bazele unui cluster creativ în Capitală. Șantierul a durat șase luni, dar cu ajutorul unui grup mare de susținători au pus pe picioare proiectul. După încă șase luni, s-au extins la 1.000 de metri pătrați, iar în prezent Nod se întinde pe două etaje, cu o suprafață de aproximativ 2.500 de metri pătrați.

Un makerspace este un loc în care oameni pasionați de activități de tipul hand zone găsesc ustensile, know-how, vorbesc unii cu alții și dezvoltă proiecte împreună. Când am ajuns la Nod, la etajul doi se lucra la o machetă de avion, se finisau agende, se tăia lemn pentru piese de minimobilier, iar undeva, într-un colț, un băiat făcea un soi de programare pentru jocuri de tip escape room. Fiecare era concentrat pe munca lui, dar în permanență cu urechile ciulite pentru un schimb de idei sau de instrumente. Pentru că Nod înseamnă, în primul rând, crearea unor legături care nu se mai desfac. Florin spune că acest cuvânt românesc și simplu descrie perfect modul în care funcționează un makerspace.

„Noi am început ca un makerspace, dar treptat ne-am transformat într-un coworking space pentru că nu toată lumea voia să folosească mașinile și instrumentele de aici. Mulți oameni din industriile creative lucrează exclusiv pe calculator. De aceea, am deschis etajul 1 pentru a le da și lor posibilitatea să lucreze în liniște.” Aceasta este evoluția Nod în cuvintele lui Florin Cobuz.

În ceea ce privește posibilitățile pe care le pune la dispoziția celor care îi trec pragul, Nod se împarte în trei: zona de coworking, biblioteca de materiale care găzduiește și evenimente și departamentul de servicii. Pentru cine nu poate sau nu are timp să lucreze efectiv. „Dacă tu vrei un mobilier mai funky la tine acasă, noi ți-l facem. De exemplu, mi-a cerut cineva să facem o cutie în care bagi telefoanele mobile la o ședință și se pierde semnalul de tot. Sunt lucruri foarte intrigante pentru noi, care ne scot din zona de confort”, îmi explică, cu entuziasm, Florin.

Fundamentul este comunitatea

Niciun spațiu de tip makerspace sau coworking nu funcționează fără o comunitate. Acesta este principalul atu al unui loc în care lucrurile se pun la comun. Cu ajutorul unei comunități create într-un apartament din centrul Bucureștiului, s-au pus bazele Nod. „Având acces la comunitate, care este, de fapt, o resursă umană indispensabilă, am putut să realizăm proiecte complexe. Nod-ul a fost un astfel de proiect pe care nu puteam să-l facem fără o comunitate în spate”, consideră Florin. Când au deschis, toate studiourile erau preînchiriate. Comunitatea care s-a format în jurul Nod numără, în prezent, peste 200 de membri. Printre ei, designeri, arhitecți, graficieni, ilustratori, artiști sau orice altfel de creativi. Chiar dacă își termină proiectele, cei mai mulți aleg să rămână în comunitate. Florin preferă persoanele care vin la Nod pe termen lung. „Când vine cineva foarte dedicat, îi oferim mult mai multă atenție.” Modalitatea de acces la Nod este abonamentul. Florin râde când spune că un makerspace e ca o sală de fitness. În funcție de tipul de abonament, beneficiezi de anumite facilități. Prețurile variază între 80 și 200 de euro. Membrii care au mese sau birouri private suportă costuri suplimentare, de 40 de euro, respectiv 110 euro plus costul a două abonamente.

Unica bibliotecă de materiale din România

La primul etaj, unde am senzația că mă aflu într-un spațiu din viitor, datorită mobilierului modern și al pereților de sticlă, se află Mater – singura bibliotecă de materiale din România și din Europa de Sud-Est. Este un proiect care s-a născut dintr-o idee venită din comunitate. „O arhitectă ne-a propus să facem un raft în care să punem la comun niște mostre.” De la un raft, s-ajuns la a scrie un proiect pentru concursul Mobilizăm Excelența derulat de Fundația  Comunitară București. „L-am câștigat, iar asta ne-a pus în fața faptului împlinit.”

Astfel, au creat o bibliotecă accesibilă gratuit tuturor, nu doar comunității Nod. Peste 3.000 de mostre de materiale din toată lumea așteaptă să fie descoperite de către cei interesați. Strângerea lor a fost posibilă doar cu ajutorul partenerilor care le-au furnizat materiale. „Noi vedem biblioteca la fel ca o resursă de informare și de inspirație. Iar dacă partenerii își vând produsele pentru că le-au expus aici, este foarte bine”, subliniază Florin. Își dorește ca biblioteca să fie cunoscută și folosită de profesioniștii care lucrează cu materiale. Dar este conștient că procesul ăsta necesită timp și răbdare.

Ce urmează?

Îl întreb pe Florin cum gestionează arhitectul-antreprenor o creștere atât de rapidă și spectaculoasă a Nod-ului. Dar el îmi răspunde, pe de o parte, că nu mai este arhitect pentru că nu îl mai pasionează domeniul și nici nu mai profesează de opt ani. Pe de altă parte, spune că au evoluat atât de rapid pentru că așa a fost contextul. „De fiecare dată când se elibera un spațiu, noi eram împinși să-l luăm pentru că altfel se dădea.  Și voiam să fim primii care îl accesează.”

Inevitabil, ajungem să discutăm și despre planuri de viitor. Florin este temperat și spune că viitorul înseamnă rafinarea serviciilor și concentrarea în direcția dezvoltării comunității. „Vrem să-i ajutăm pe tinerii antreprenori să reușească în businessul pe care îl fac la Nod.”

Pe termen lung și foarte lung, Florin speră ca ideea inițială de a face din Fabrica de bumbac un centru pentru industrii culturale și creative în București să prindă contur. „Cât o să dureze să se întâmple asta la scara la care am gândit-o noi nu știu, dar încet-încet se va ajunge acolo. După trei ani și jumătate, sunt în jur de 10.000 metri pătrați din clădire ocupați de oameni care au venit doar că pentru că am deschis Nod.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii