Cautare




, Staff

Leadership |
|

Nicolescu (CNIPMMR): Creșterile salariale din domeniul public trebuie corelate cu performanța

Ovidiu Nicolescu, președintele onorific al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a spus, într-o conferință de presă, că este nevoie ca toate creșterile salariale propuse prin proiectul Legii salarizării, care a fost adoptat de Senat în 23 mai și care a fost înaintat spre Camera Deputaților pentru dezbatere și adoptare, să fie corelate cu performanțele angajaților.
Ovidiu Nicolescu 2

„În Camera Deputaților, dacă ne interesează viitorul acestei țări, trebuie să avem niște modificări de esență a Legii salarizării. Aceasta trebuie să însemne, în primul rând, corelarea în toate domeniile a creșterii salariilor cu creșterea de performanță. Am propus metoda 360 – fiecare să fie evaluat de șefi, de colegi și de colaboratori. Al doilea element important este să se prevadă evaluări de stări și periodice, anual, în toate domeniile. În al treilea rând, și cel mai important, de fapt de-aici trebuia început, este nevoie ca această lege a salariizări să fie precedată de finalizarea reformei în administrația publică, de digitalizarea sa și de corelarea volumului de muncă și a personalului. Comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est, România are cel mare procent al populației în administrație, iar salariile din administrație reprezintă, raportat la salariul național un procent mai mare decât în Cehia, Polonia, Ungaria sau Croația”, a mai spus Nicolescu.

Reprezentanții CNIPMMR au menționat, într-un comunicat de presă că toate creșterile salariale pentru bugetari propuse de noua lege trebuie să se acorde raportat la activitatea desfăşurată, la cantitatea şi calitatea acesteia, la contribuţia efectivă a bugetarului la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, la rezultatele efectiv înregistrate și, nu în ultimul rând, raportat la evaluarea făcută de beneficiarii serviciilor publice respective (contribuabili, întreprinzători, cetățeni, pacienți, elevi și părinți, rezultate de la examene, etc).

Trebuie instituite criterii de performanță și trebuie reanalizate amendamentele respinse în Senat care vizează instituirea unor criterii de performanță: de exemplu, acordarea creșterilor salariale proporțional cu coeficientul de succes al proiectului, calculat ca raportul dintre stadiul realizat și stadiul programat, care asigura creșterea absorbției fondurilor structurale, evitarea «abuzului de proceduri», care conducea la prelungirea termenelor în cadrul avizărilor/aprobărilor/verificărilor, deoarece plata se realizează exclusiv în funcție de timpul lucrat, în lipsa unui criteriu complementar obligatoriu pentru funcționari privind obligativitatea încadrării acestor proceduri în graficul de execuție al proiectului și a gradului de absorbție efectiv realizat. Trebuie pornit de la faptul că România, potrivit evaluării Comisiei Europene, este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea guvernării”, se detaliază în comunicarea Consiliului IMM-urilor.

Ei mai susțin că aceste creșteri salariale ale bugetarilor nu trebuie să accentueze și mai mult diferenţele, și așa mari, între salariul mediu al bugetarilor şi cel din mediul privat, care generează mari presiuni asupra angajatorilor privați și o concurență neloială a statului cu mediul privat, cu impact negativ major asupra economiei și competitivității la export:

„În 2016, evoluția câștigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare față de cea din privat. Salariile din administrația publică din România, comparativ cu media pe economie, sunt mult mai mari față de țările din Europa Centrală și de Est, iar evoluția raportului salariu public/privat plasează România peste țări ca Polonia, Ungaria, Slovacia sau Cehia”, au detaliat reprezentanții CNIPMMR.

În plus, pentru toate creşterile salariale, trebuie menționată sursa finanțării acestora.

Expunerea de motive trebuie completată cu evaluarea preliminară a impactului financiar al proiectului asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe cinci ani), cu precizarea cheltuielilor și veniturilor bugetare, plus/minus, inclusiv cu calcule privind fundamentarea majorărilor salariale, cu asigurarea respectării principiilor responsabilităţii, precauţiei și a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB și fără creșterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri și fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători, mai susțin reprezentanții Consiliului.

Este necesară corelarea creșterilor salariale cu evoluția economiei României și cu veniturile bugetare disponibile care vor fi evidențiate în expunerea de motive, la impactul financiar al proiectului. Este prioritară creșterea investițiilor publice pentru susținerea relansării economice, precum și lansarea unor proiecte ample de investiții, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii (Raportul de țară privind România al Comisiei pentru 2016)”, au precizat reprezentații CNIPMMR.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii