În Timișoara, serviciile și industria sunt ramuri economice în plină ascensiune, stimulate de facilități acordate de autorități, dar și de o infrastructură bine dezvoltată.
Când îl întrebi care sunt principalele atuuri ale orașului de pe Bega din perspectiva mediului de afaceri, primarul Nicolae Robu – a fost ales în iunie 2012 și a preluat postul de la Gheorghe Ciuhandu, care a condus Timișoara între 1996 și 2012 – vorbește despre localizare geografică, acces rapid la culoarele de transport paneuropene, forță de muncă bine pregătită și, nu în ultimul rând, multiculturalitate
Interviu Nicolae Robu, primar Timișoara
Forbes România: Cum vedeți dezvoltarea afacerilor din orașul pe care îl conduceți?
”Bazat pe situaţia actuală a Timişoarei – al doilea oraş al României din punct de vedere economic, unde sectorul serviciilor generează peste 60% din cifra de afaceri şi sectorul industrial este bazat în special pe producţii nepoluante, important centru universitar şi de cercetare – ne dorim o dezvoltare economică inovativă, durabilă, bazată pe sectorul serviciilor cu valoare adăugată mare şi care utilizează forţă de muncă calificată, în paralel cu dezvoltarea sectoarelor industriale ce utilizează tehnologie înaltă, a informaticii şi telecomunicaţiilor.
Urmărim, prioritar, asigurarea unei creşteri economice stabile şi diversificate prin dezvoltarea serviciilor inteligente şi serviciilor creative care folosesc forţa de muncă înalt calificată existentă în zonă dar şi a sectoarelor industriale ce utilizează tehnologie înaltă, a informaticii şi telecomunicaţiilor. Pentru realizarea acestor deziderate se derulează în prezent proiecte locale ce prevăd înfiinţarea de structuri integrate de inovare şi cercetare ştiinţifică aplicată, pentru îmbunătăţirea transferului de know-how.
Pentru a contribui la realizarea unei zone competitive şi atractive din punct de vedere economic este esenţială asigurarea unei legături optime între dezvoltarea economică competitivă şi asigurarea locurilor de muncă, fiind prioritare acele programele ce vizează realizarea infrastructurilor de susţinere a afacerilor concomitent cu îmbunătăţirea performanţelor administraţiei publice locale prin creşterea transparenţei, eficienţei şi a relaţiei cu publicul, programe ce contribuie la crearea unui mediu de afaceri atractiv şi stabil pentru investitori, asigurându-se astfel locurile de muncă necesare pentru toţi locuitorii zonei. Nu în ultimul rând, Timişoara trebuie să îşi menţină şi consolideze poziţia de centru comercial, polarizator pentru regiunea Vest, datorată pieţei mari de desfacere şi puterii de cumpărare ridicată a populaţiei.”
Forbes România: Cum intentionați să atrageți investitori în zonă?
”Dacă până acum dezvoltarea întreprinderilor s-a făcut în mod individual, pe baza politicilor companiilor, acum, din punct de vedere strategic, se urmăreşte dezvoltarea legăturilor pe orizontală, în special în domenii ţintă cum sunt industria auto, industria de software şi telecomunicaţiile. În acest sens, susţinem implementarea de proiecte menite să stimuleze crearea de reţele sau clustere de firme. Rolul acestor asocieri este ca, prin cooperare, să se reducă cheltuielile indirecte ale firmelor integrate în vederea creşterii competitivităţii acestora pe piaţă.
Încurajăm dezvoltarea sectorului terţiar, a serviciilor bazate pe cunoaştere avansată şi inteligenţă (servicii electronice, software, consultanţă, inclusiv juridică etc.), a serviciilor financiar bancare şi de asigurări, a turismului, comerţului şi a serviciilor de susţinere a agenţilor economici.
Prin eficientizarea sistemului administrativ şi reducerea birocraţiei, prin asigurarea infrastructurilor de susţinere a afacerilor, urmărim creşterea competitivităţii IMM-urilor locale în vederea accelerării şi facilitării accesului acestora pe piaţa locală şi pe noi pieţe.
Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 132/28.09.2012 autorităţile locale din Timişoara au aprobat o schemă de ajutor de minimis pentru atragerea de investiţii şi crearea de noi locuri de muncă pe teritoriul municipiului Timişoara. Facilităţile fiscale care se pot acorda întreprinderilor în cadrul acestei scheme de minimis, pentru realizarea unei investiţii iniţiale, sunt reducerea sau scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren, în funcţie de valoarea investiţiilor efectuate şi a numărului de noi locuri de muncă create ca urmare a realizării investiţiilor, cu condiţia menţinerii investiţiilor şi a locurilor de munca nou create pentru o perioadă de minim 5 ani.
În prezent, în Municipiul Timişoara există trei platforme industriale (Parcul Industrial Freidiorf, Parcul Industrial şi Tehnologic Torontalului – publice şi Platforma Incontro – privat), având asigurate toate utilităţile necesare, unde sunt localizate investiţii economice importante.
Alături de acestea, municipalitatea derulează o serie de proiecte de realizare a infrastructurilor de susţinere a afacerilor cum ar fi:
Parc tehnologic de inovare Tehnopole
În colaborare cu mai multe universităţi din Timişoara administraţia locală a realizat un concept de dezvoltare detaliat pentru invenţii si inovaţii. Conceptul vizează domeniile IT&C, industria auto, tehnologiile bio şi energia regenerabilă, pe o suprafaţă de 92 ha.
Proiectul prevede implementarea unor structuri de afaceri pentru firme de la faza de start-up până la finalizare, în diferite stadia de dezvoltare:
Etapa de incubare (3-5 ani)
Incubatorul de afaceri va sprijini întreprinzătorii pentru a-şi realiza proiectele aflate în faza de start. Obiectivele sunt: asigurarea unei cote de întreprinderi mici şi mijlocii, de a consolida structura întreprinzătorilor şi de a creste numărul întreprinzătorilor locali, in special a celor tineri.
Etapa de consolidare (3-10 ani)
Business-center-ul asigura spatiile necesare pentru dezvoltarea si consolidarea afacerii. Obiectivul principal este sprijinirea întreprinzătorilor si lărgirea cooperării între întreprinzători locali, regionali si străini.
Etapa de maturizare(25 de ani şi mai mult)
În parcul de inovare administraţia locală oferă posibililor investitori terenuri cu conexiuni complete, ca “greenfield”, care cuprind o suprafaţă totală de aprox. 92 ha., cu conexiuni bune la şoselele spre Ungaria şi Serbia.
Pe aceste suprafeţe, care se pot concesiona la preturi avantajoase, investitorii din domeniile enumerate îşi pot localiza sedii de firme; rezultatul preconizat este creşterea capacităţii concurenţiale in domeniile tehnicii de vârf, atât regional , cat si local, prin produse si servicii competitive;
Infrastructura regională de afaceri şi inovare în sectorul IT&Cva fi amplasată în centrul Timişoarei. Este un răspuns la necesitatea creării unei infrastructuri regionale de susţinere a afacerilor şi inovării în domeniul IT&C în Timişoara şi în Regiunea Vest.
Infrastructura va dispune de o clădire nouă, modernă, atractivă pentru tinerii investitori, care cuprinde spatii pentru start-up-ul microîntreprinderilor şi un centru de afaceri pentru consolidarea întreprinderilor mici şi mijlocii.
Utilizatorii acestor spaţii vor dispune de o infrastructură tehnică modernă pentru o utilizare optimă, cu acces la internet, reţea High-speed, centru de copiere ş.a. Mai sunt prevăzute spaţii pentru seminarii, conferinţe, expoziţii dar şi spaţii pentru sport şi recreere.
Clădirea va dispune de 34 de spaţii pentru microîntreprinderi aflate în faza de incubare. Alte 20 de spatii vor fi puse la dispoziţia întreprinderilor IT&C mici şi mijlocii în faza de consolidare;
Centrul Regional de Competenţe şi Dezvoltare a Furnizorilor din Sectorul Automotive– CERC, va fi localizat în Timişoara, în Parcul Industrial Freidorf pe o suprafaţă de 8.000 mp.
Centrul de competente vizează dezvoltarea furnizorilor locali, în vederea creşterii competitivităţii întreprinderilor româneşti şi a stimulării companiilor multinaţionale pentru a-şi menţine unităţile de producţie în zonă.
Imobilul cuprinde 3 corpuri independente cu o suprafaţă construită SC = 1600 mp (1corp cu 3nivele şi 2 cu un nivel) cu acces între ele. Centrul e mobilat şi dotat cu echipamente de specialitate de ultimă generaţie folosite în industria automotive, precum şi amenajările necesare funcţionării optime a centrului.
Imobilul construit va cuprinde un spaţiu administrativ şi de informare (50 mp), un laborator de măsurare/testare (150 mp), un laborator injecţie mase plastice(700 mp), un laborator maşini cu comandă numerică (700 mp), precum şi sală de conferinţe.”
Forbes România: Care sunt avantajele pe care orașul pe care îl conduceți le are din perspectiva mediului de afaceri?
”Municipiul Timişoara este un pol social-economic de prim rang al României, care polarizează toată partea de vest a ţării, concentrând activităţi complexe şi dinamice care îl plasează pe locul al doilea la nivel naţional, după Bucureşti. Printre principalele caracteristici ale Municipiului Timişoara, care conferă oraşului un avantaj în competiţia cu alte oraşe, se numără localizarea geografică, în apropierea graniţei de Vest a României, la distanţe relativ scurte faţă de trei puncte de trecere a frontierei (cu Serbia prin Stamora Moraviţa şi Jimbolia şi cu Ungaria prin Cenad). Astfel, municipiul Timişoara se află la mai puţin de 700 km distanţă de 13 capitale europene, iar prin interacţiunea cu acestea poate fi stimulată dezvoltarea sa social-economică.
Un alt avantaj este accesul rapid la principalele coridoare de transport europene: Coridorul 4, prioritate europeană, cu legături principale spre Bucureşti, respectiv Sofia; posibilitatea accesului, prin intermediul Canalului Bega, la coridorul nr. 7, Dunăre – Main – Rhin, diagonală fluvială ce leagă nord-vestul de sud-estul Europei (Marea Nordului de Marea Neagră).
Accesibilitatea prin intermediul tuturor tipurilor de infrastructuri de comunicaţii este un alt atu a orașului. Astfel, teritoriul administrativ al municipiului Timişoara este acoperit de o reţea rutieră densă formată din drumuri europene, naţionale, judeţene care fac legătura între anumite zone ale ţării străbătând oraşul, cât şi din drumuri municipale. Două drumuri europene străbat oraşul: Drumul European E 70, care intră în ţară dinspre Serbia şi face legătura, prin Timişoara, cu sudul ţării şi cu capitala Bucureşti şi Drumul European E 671, care străbate vestul ţării, de la nord la sud.
Judeţul Timiş are cea mai densă şi cea mai veche reţea de căi ferate din România, având 90,5 Km cale ferată/100 Km2 de teritoriu, iar Municipiul Timişoara cu cele 5 staţii feroviare, este cel mai important nod de cale ferată din ţară după Bucureşti, prin care se asigură legătura cu Serbia, Ungaria şi restul teritoriului României.
Prin Aeroportul Internaţional Timişoara, aeroport alternativ, de importanţă strategică pentru Aeroportul Internaţional Otopeni–Bucureşti, cu posibilităţi de deservire pentru Regiunea V Vest şi Euroregiunea DKMT; de aici pleacă zilnic curse către 25 destinaţii interne şi externe;iar prin intermediul canalului Bega, care în prezent este decolmat şi se intenţionează reluarea navigării pe acesta pentru barje mici şi comerţ de proximitate;
Forţa de muncă este bine pregătită, Timişoara reprezentând unul din cele mai importante centre universitare din ţară, cu potenţialul ridicat de pregătire profesională; în cadrul celor opt universităţi (41 de facultăţi) se pregătesc anual aproximativ 50.000 studenţi, aceştia reprezentând posibile resurse umane de calitate ce constituie un real avantaj pentru dezvoltarea competitivă a economiei locale
De asemenea, Timișoara este un important centru logistic, strategia naţională de transport identificând Timişoara ca locaţie strategică pentru realizarea unui centru intermodal de transport mărfuri.
Nu în ultimul rând, multiculturalitatea şi relaţiile interculturale, axate pe schimb de experienţă şi performanţă socială asigură atât ataşamentul identitar cât şi coeziunea socială necesare mobilizării resurselor umane şi patrimoniale, în scopul valorificării optime a potenţialului de creştere al oraşului Timişoara şi al zonei sale de influenţă; datorită istoriei sale zbuciumate (Timişoara a fost, de-a lungul timpului, sub dominaţie maghiară, otomană, austriacă, austro-ungară, română) în Timişoara au învăţat să coexiste paşnic nu mai puţin de 17 etnii şi 16 religii, creând astfel acel spirit tolerant al zonei.”
