Cautare




, Editor Coordonator

Design |
|

Napoleon House – Barul în care n-a băut Napoleon

Recent premiat cu Timeless American în cadrul unuia dintre cele mai prestigioase evenimente ale industriei ospitalității nord-americane, barul Napoleon House este un simbol al romantismului de pe malul fluviului Mississippi.
Napoleon House in New Orleans

Unul dintre filmele pe care le-am revăzut obsesiv este A Love Song for Bobby Long, cu John Travolta și Scarlett Johansson. Acțiunea se petrece în New Orleans, orașul unde Scarlett, în rolul unei tinere care s-a înstrăinat de mama sa, se întoarce după decesul acesteia. Încercând să recupereze casa părintească, tânăra intră în microuniversul pitoresc, romantic și muzical al mamei și descoperă dragostea (dragostea pe care prietenii i-au purtat-o mamei, iubirea infinită cu care aceasta și-a crescut fiica, amorul pe care ea însăși îl întâlnește) și își cunoaște tatăl, în persoana unuia dintre scriitorii ratați care ocupă abuziv casa.

Filmul datează din perioada 2004-2005, când Scarlett Johansson a fost nominalizată de patru ori la Globul de Aur pentru cea mai bună actriță în rol principal (Fata cu cercel de perlă, Lost in Translation, A Love Song și Match Point) și a fost probabil una dintre ultimele tentative ale frumoasei blonde de a obține unul dintre marile premii pentru actorie înainte de a se răzbuna înrolându-se în seria Avengers, armata de supereroi cu care studiourile Marvel ne-a cucerit copiii.

Așezat pe malul marelui Mississippi, fluviu pe care, copil fiind, l-am străbătut imaginar cu romanele lui Mark Twain drept ghid de călătorie și aventură, greu încercat de uraganul Katrina, New Orleans încă își păstrează aerul boem și farmecul european. În Cartierul Francez, o clădire ridicată în 1794 găzduiește barul Napoleon House, care a primit distincția Timeless American la ediția de anul acesta a Tales of the Cocktail Spirited Awards.

Primul proprietar al casei a fost primarul orașului New Orleans; în 1821, acesta și-a pus locuința la dispoziția lui Napoleon Bonaparte, aflat în exil. Acesta n-a mai ajuns la New Orleans, dar vestea despre posibila sa sosire i-a însuflețit pe contemporani pentru ca, mai apoi, să străbată veacurile până când casa primarului a împrumutat numele gloriosului împărat.

După Războiul Civil, în Cartierul Francez s-au stabilit numeroși imigranți irlandezi și italieni. Printre aceștia, Joseph Impastato, zis Uncle Joe, un italian care – cum altfel – iubea mâncarea, familia și opera; acesta a închiriat clădirea în 1914 și a deschis la parter un aprozar, apoi un bar care a funcționat inclusiv în anii prohibiției, pe care l-a transformat pe urmă în restaurant.

Barul Napoleon House a fost înființat aici în 1914 și, pe parcursul secolului al XX-lea, nenumărați artiști și scriitori i-au trecut pragul. Și astăzi, printre alte piese clasice celebre, aici se cântă simfonia Eroica, dedicată de Beethoven lui Napoleon. Barul nu e cunoscut doar datorită ilustrului comandant al cărui nume îl poartă, ci și datorită unor preparate specifice, printre acestea Pimms Cup, un cocktail de gin, limonadă, 7up și castravete, care se servește aici din anii ’40, și The Muffuletta, un sandvici cu carne și brânză cu dressing de măsline, într-o baghetă italiană cu susan.

În 1970, Napoleon House a fost inclus pe lista monumentelor istorice, fiind considerat un simbol al influenței franceze în arhitectura locală. Pereții săi înnegriți, balcoanele din fier forjat, barul cu bustul lui Napoleon și nenumărate alte decorațiuni care îl omagiază pe acesta te poartă înapoi în timp, într-un New Orleans al cărui spirit boem îl mai poți regăsi doar în rare bijuterii cinematografice precum A Love Song for Bobby Long.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii