Cautare




, Redactor

Studentă în anul III la Jurnalism. Reporter în căutare de oameni și povești.

Lifestyle |
|

„Muzica este un portal prin care poți înțelege traseul emoțional al unui popor”- interviu cu Andreea Dănescu

World Experience Festival sau Festivalul Ambasadelor, cum a fost cunoscut până în 2017,  a ajuns la cea de-a patra ediție. Între 3 și 9 septembrie, sub umbrela unui concept inedit, Sounds of the World, peste 100 de artiști vor prezenta muzica și specificul cultural al țării din care provin. Am stat de vorbă cu Andreea Dănescu, directorul festivalului, pentru a înțelege ce înseamnă un asemenea eveniment.
IMG_2789

Care este istoria acestui eveniment? Cum ați pornit?

Inițial, am gândit în 2014, un festival care să le permită oamenilor să se apropie de reprezentanții unor culturi foarte diferite și să afle povești direct de la sursă (fie că vorbim de artă, muzică, cinematografie, gastronomie etc.), prin intermediul cărora să găsească elemente de legătură cu propria identitate culturală și națională. Am plecat cu o primă ediție de aproximativ 30-40 de culturi participante, am ajuns, în momentul de față la 70, am activat inclusiv comunitățile de expați, minoritățile etnice, imigranți, refugiați, artiști, experți culturali și chiar instituții din cadrul ONU. Dar, mai presus de orice, proiectul are în ADN-ul lui un element pe care și l-a păstrat încă de la prima ediție: educația. Nu e doar un festival cu spectacole și alte elemente distractive, e o interacțiune foarte vie și plină de informații a publicului de aici, de toate vârstele, cu multe state ale lumii care vin în întâmpinarea noastră cu toată deschiderea.

Aș zice că World Experience Festival este în momentul de față una dintre puținele inițiative de acest gen din țară, care depune eforturi să combată sentimentele negative față de alte naționalități, prin instrumente de tip soft power, ca diplomația culturală. O să spun mereu acest lucru cu voce tare: diplomația culturală, formele artistice prin care ne reprezentăm ca state, ca individualități, funcționează mereu acolo unde politicile eșuează. Noi vedem acest lucru în fiecare an de când organizam acest proiect. Este palpabilă înțelegerea atunci când lași garda jos și intri în cultura celuilalt.

Cum ți-ai creat o relație cu ambasadele?

În timp, aș zice chiar timp îndelungat. Iată că se vor face aproape 5 ani de când lucrăm împreună. Încrederea se câștigă greu în acest mediu, mai ales când ești un outsider al mediului diplomatic și înstituțional, cum am fost noi. La început nu ai un limbaj comun și nu știi cum să te adresezi, care este protocolul, care este linia peste care nu poți trece. A mai fost și problema vârstei noastre, pentru că suntem toți foarte tineri în echipă, iar vârsta mică este încă percepută ca un neajuns și o lipsă de experiență, deși, în profesiile noastre poate avem deja 8-10 ani în spate. Însă, ceea ce a schimbat cu totul starea de fapt a colaborării cu ambasadele a fost ediția din 2017, un declic, care ne-a permis să ne desprindem și să dezvoltăm ediția ce începe peste câteva zile, care a  inaugurat primul concept al festivalului,  acela de muzică a lumii. O ediție reușită face cât două mai puțin reușite și îți dă mai multă libertate și credibilitate. Însă ideea festivalului și motivația lui au fost mereu cele care au atras participanții de partea noastră, fie că vorbim de ambasade, artiști, organizații internaționale, comunitățile de expați sau minoritățile etnice.

De ce ai ales să-ți îndrepți mai mult atenția către țări din afara Europei?

Țările din zona Europei ne sunt destul de cunoscute, împărtășim oarecum o istorie și un traseu cultural comun, suntem parte din aceeași familie, avem un sistem de valori destul de asemănător. În plus, la nivel de reprezentativitate, atât în țările de resort, cât și în România, statele care fac parte din UE sunt extrem de bine promovate la nivelul relațiilor bilaterale, prin proiecte comune și schimb de experiențe.

Însă surpriza cea mai exotică și incitantă nu de aici vine, ci din a-ți asuma că pot exista elemente de legătură foarte puternice între tine, ca român, și o persoană care poate proveni de la 8.000 de kilometri depărtare. Cam aceea e linia fină unde se termină elementele recognoscibile cultural, cu care te simți confortabil și intervine, inițial, angoasa, apoi curiozitatea de a afla mai multe lucruri. România este, din păcate, o țară unde peste jumătate din oameni nu au călătorit peste granițe. Este normal să ne simțim ciudat încă și să nu știm cum să ne raportăm atunci când întâlnim pe cineva de culoare, care vorbește o limbă stranie și care se îmbracă și foarte excentric. Ei bine, fix acolo festivalul vine și-ți spune, într-un mod foarte pragmatic și natural, ca e în regulă să simți lucrurile acestea, însă, e cu atât mai interesant să încerci să înțelegi și să aprofundezi ceea ce vezi și auzi.

De ce i-ai schimbat numele din Festivalul Ambasadelor în World Experience Festival?

Dintr-un motiv foarte simplu. Subiectul festivalului s-a schimbat o dată cu cea de-a treia ediție, în 2017. Nu am vrut să mai punem accentul pe promovarea ambasadelor, ci pe culturile pe care acestea le reprezintă. În fond, acesta a fost scopul evenimentului de la bun început. Numele inițial nu arăta ceea ce voia proiectul să transmită, ideea de multiculturalitate, de comunicare, de experimentare. Iar World Experience Festival a apărut dintr-un joc de cuvinte, pentru că ne-am gândit inițial să-l denumim WE Festival, adică să conțină ideea de unitate în diversitate, de acceptare, de împreună, de a experimenta felul în care lumea ne poate surprinde prin culturile sale. În plus, am dorit ca lumea să se simtă apropiată de festival, să-l privească fără acea reținere instituțională, rece, pe care ți-o lasă ideea de ambasade.

Citește și: Fado – Un catharsis muzical 

Cum ai ales conceptul de anul acesta – Sounds of the World?

Pornind tot de la concepul festivalului, adică cum poți experimenta lumea prin intermediul celor cinci simțuri, am ales pentru această ediție muzica și sonoritățile lumii. Practic, muzica este un portal prin care poți înțelege traseul emoțional al unui popor. Dintotdeauna muzica a fost cea care a acompaniat omul în toate momentele vieții, fie că vorbim de cele mai frumoase sau mai puțin fericite. Muzica reprezintă o conexiune teribil de importantă pe care o avem între noi, fie că am crescut pe continentul african sau pe cel asiatic, pentru că transmite aceleași stări, năzuințe, mai ales muzica tradițională. Este o putere pe care nici nu o realizăm. Știi că proiectele muzicale care se nasc între artiști de diferite naționalități ies cel mai bine? De ce oare? Pentru că muzică are un aspect de universalitate, ca mod de expresie și de simțire.

Care a fost cea mai mare provocare a acestei ediții?

Definitorie, a fost resursa financiară,  care mereu ne-a împiedicat să ajungem să facem măcar 50% din ce ne-am propus la începutul pregătirii ediției. Aveam așa de multe planuri și idei antamate, dar apoi a fost nevoie să reorientăm totul în concordanță cu realitatea și asta într-un timp incredibil de scurt. Cu o lună înainte de eveniment, nu știam dacă vom avea resursele necesare să ducem la bun sfârșit toate elementele angrenate. Cumva, s-au rezolvat, însă nu pot să nu mă gândesc cum ar fi arătat această ediție dacă am fi reușit să facem ce ne-am propus în septembrie 2017, când am gândit conceptul ediției prezente. E un gând de care nu pot scăpa și care mă determină să spun că tematica ediției, Sunetele Lumii, sigur va continua și în 2019.

Cum ai reușit să organizezi expoziția de instrumente care va avea loc la Arcub?  

Trebuie să spun că este prima expoziție de acest fel, care se organizează în țară, la un asemenea nivel, cu peste 35 de țări reprezentate prin instrumentele tradiționale. S-a întâmplat să o facem noi, însă trebuia să fi existat de mai multă vreme, pentru că muzica și sonoritățile unui popor sunt elemente de o importanță covârșitoare pentru ilustrarea identității acestora, pentru felul în care se înrudesc, mai ales la nivel regional.

În primul rând,  am făcut o documentare despre muzica fiecărei țări cu care am discutat. Am dorit să avem evidențiate mare parte dintre țările creatoare de cultură și care au influențat altele din jurul lor. Apoi, am început să strângem instrumentele de peste tot de unde s-a putut: ambasadele au adus instrumente din țările lor, am adunat colecționari, pasionați și tot așa. Multe instrumente sunt obiecte de patrimoniu, unicate și sunt efectiv fascinante prin felul în care au fost manufacturate și felul în care sună.

Expoziția este prefigurată ca un traseu sonor în jurul lumii, organizat după marile zone geografice, așa că vei găsi colțuri muzicale ale lumii, completate de costume tradiționale și alte elemente de artizat specifice. Fiecare instrument va avea o plasare în contextul cultural și muzical de care aparține.

Care este scopul acestui festival? Crezi că îl atinge?

Misiunea proiectului se extinde la a actualiza imaginea și percepția țărilor unele față de celelalte, conturând un pol de multiculturalitate artistic zonal. Aceasta este și ambiția noastră pe termen lung. World Experience este unul dintre cele mai curajoase proiecte de diplomație culturală din această zonă europeană, unic prin specificitatea lui, cu un impact cultural uriaș, întrucât interoghează posibilitățile de contact între culturi, prin tot soiul de exprimări artistice. Dacă își atinge scopul? Pentru un prim contact intercultural este destul de puternic, însă este nevoie de mai mult de atât, lupta cu percepțiile culturale negative nu se poate duce doar într-o săptămână de activități. Un ambasador ne-a zis, la un moment dat, ca e ca o petrecere a lumii acest festival. Îmi doresc să fie un proiect al lumii și să schimbăm și percepția lumii asupra României.

Cum sunt oamenii care vin la festival?

Diverși, de toate vârstele și toate tipologiile, de toate culorile, ca festivalul. Nu e un festival clasic, poate și pentru că încă l-am menținut cu intrarea liberă, așa ca are acces oricine e curios. Dacă vii la noi la festival, mai ales în zilele cand avem activitățile din outdoor, din Parcul Titan, o să vezi atâta culoare în jur, costume, feluri de a fi și atâtea limbi vorbite. Cel mai tare mă bucură reacția celor mai în vârstă când descoperă culturile prezente și se bucură ca niște copii, apoi îmi mai plac tinerii care îmi zic că se simt ca la Woodstock. Anul trecut niște vizitatori, mi-au spus că la noi e ca la acel festival, doar că sunt 7 zile de world peace.

Care ar fi cele mai importante momente ale ediției din acest an?

Clar de vizitat expoziția de instrumente muzicale tradiționale Sounds of the World- Sunetele Lumii de la Arcub, din perioada 3-9 septembrie. Sunt peste 120 de instrumente din foarte multe zone ale Globului. De participat la cele peste 20 de workshop-uri și masterclass-uri culturale pe care le-am pregătit atât la Arcub, cât și în Parcul Titan. Avem cuprinse în program și peste 25 de filme, unele dintre ele cu tematică muzicală, proiectate tot la Arcub, în perioada 5-9 septembrie. Fiecare film prezintă aspecte puternic identitare despre muzica și cultura țării de proveniență.

Conferința principală a festivalului, Connecting the world through music, din data de 6 septembrie, reunește experți, artiști și actori instituționali, care vor discuta despre rolul pe care muzica îl poate avea ca forță de coeziune socială, ca instrument diplomatic.

Să nu uităm că festivalul aduce pe scena principală din Parcul Titan, în perioada 7-9 septembrie, peste 100 de artiști care vor prezenta muzica și specificul cultural al unor țări precum Italia, Sudan, Indonezia, Columbia, Cuba, Peru, Japonia, Turcia, Vietnam, India, Iran, Cipru, Argentina, Armenia, China, Irlanda, Brazilia, Grecia, România și mulți alții. Va fi o celebrare sub diverse forme a patrimoniului mondial a 70 de națiuni.

Citește și: Actul Întâi: Existența, într-o altă limbă

Ce înseamnă pentru tine acest festival?

Este sufletul meu, așa mă simt eu, un Cetățean al Lumii. Mă consider româncă la fel de mult cum mă simt coreeană sau sudaneză. Este felul în care eu văd lumea și cum mă raportez la ea. Prin acest festival, mi-am crescut familia de prieteni, sunt acum de toate culorile, de toate religiile, de toate etniile. Festivalul este reprezentat și de echipa noastră care este la fel de importantă ca festivalul în sine. Este felul meu de a călători în jurul lumii din propriul oraș. Poate, la un moment dat, voi ajunge chiar să văd toate locurile și culturile pe care le-am cunoscut cumva indirect, prin festival, însă, până atunci, mă bucur de diversitatea pe care mi-o oferă proiectul. Nu știu dacă îți poți da seama când spun asta, însă, la finalul unui an de muncă, realizezi că ai vorbit cu 20 de culturi diferite într-o zi, că ai băut o cafea siriană, că ai ascultat un angklung indonezian sau că ai gustat niște delicatesuri cubaneze. Până la urmă, cam asta e chintesența festivalului.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii