FacebookTwitterLinkedIn

Conceptul de proprietate intelectuală este oarecum vag pentru cei neinițiați, pentru că nu este vorba despre un anumit bun tangibil. Proprietatea intelectuală este împărțită în mai multe elemente, unele mai cunoscute și altele mai puțin cunoscute publicului larg. În ceea ce privește partea ei teoretică, aceasta se împarte în proprietate industrială și drepturi de autor. Din proprietatea industrială fac parte și mărcile, un termen ceva mai cunoscut ca principiu printre consumatori.

Mărcile sunt în esență semne distinctive pe care le asociem pentru a defini o identitatea în piață. Acestea pot fi o înșiruire de cuvinte, numele unei persoane sau pot lua forma unui grafic sau chiar a unor sunete, explică Monica Stătescu, partener Filip & Company.

„Pentru a fi protejate aceste mărci, este necesar să fie înregistrate la organismele competente. Acestea pot fi înregistrate fie la nivel național, fie la nivel european sau internațional, în funcție de locul în care se desfășoară business-ul și unde prezintă un interes.”

Prin înregistrare se oferă un anumit grad de protecție, detaliază Monica Stătescu. Astfel, numai deținătorul poate utiliza în activitatea sa acea marcă. În cazul în care altcineva utilizează această marcă sau o marcă similară, prin care consumatorul poate fi indus în eroare, se poate solicita încetarea acestei practici neconcurențiale.

„Contrafacerile nu sunt identice de multe ori. Mărcile sunt atât de specifice încât este greu de copiat 100% și mulți fac aceste contrafaceri din credința că se pot apăra ulterior tocmai pe această ideea că nu sunt similare. Chiar și mărcile similare, atunci când se consideră că pot cauza confuzie în rândul consumatorilor reprezintă o contrafacere și se poate sancționa.”

Desenele și modelele pot fi, de asemenea, proprietatea intelectuală și reprezintă aspectul exterior al unui produs. Un exemplu clasic de desen înregistrat și protejat este forma unei sticle de Coca-Cola. „Acest tip de desen poate fi protejat pentru că este un semn distinctiv. Atunci când vedem o sticlă de forma aceea ne duce cu gândul la compania respectivă”, spune Monica Stătescu.

Invențiile sunt un alt element protejat de proprietatea intelectuală, chiar dacă nu mai sunt atât de răspândite în prezent în România. Ele sunt descoperiri științifice care pot fi protejate în măsura în care se dovedește că sunt noi, au presupus o activitate inventivă și au aplicare în industrie. Aceste invenții trebuie să fie dincolo de stadiul tehnicii actuale și trebuie să fie cu adevărat ceva inovativ pentru a putea fi protejate.

Un alt element protejat de proprietatea intelectuală sunt drepturile de autor. Acestea sunt operele de creație de diverse facturi, iar cele mai cunoscute sunt operele literare. De asemenea, în această categorie mai intră fotografiile, sculpturile, picturile și programele de calculator, explică Monica Stătescu.

„Orice creație, sub orice formă, intră în această categorie, dar este important să aibă un element de originalitate.”

Un alt aspect important de menționat este modul de obținere al drepturilor de proprietate intelectuală. Uneori nu este evident că le avem sau că o companie le are. De foarte multe ori o companie utilizează diverse lucruri create de angajații săi și consideră că are și drepturile de proprietatea asupra lor, dar acest lucru nu este întotdeauna adevărat, spune Monica Stătescu.

„În practică se întâlnește în zona de software sau marketing situația când un angajat prestează un serviciu creativ și societatea care îl angajează îl utilizează. Acest lucru nu înseamnă că drepturile asupra acelui material aparțin societății. Sunt bineînțeles și excepții. Proprietatea intelectuală asupra a ceea ce creăm aparține autorului și pentru a ajunge la compania care le utilizează autorul trebuie să le cedeze sub forma unui contract.”