Mirela Iordan, CEO Pfizer România

Oportunitatea pentru România

Mirela Iordan: Un nou drum al României ar putea fi posibil ca urmare a creșterii competitivității țării în regiune prin investiția în capitalul uman. Ne-am dori, de fapt, să vedem un focus pe poziționarea României mai degrabă ca o țară ce pune accentul pe valoare adaugată ridicată, pe produse finite, pe cercetare și dezvoltare, pe menținerea în țară a angajaților valoroși. Într-un cuvant – o țară care plănuiește și implementează obiective atât pe termen scurt, cât mai ales pe termen mediu și lung.

Dacă ne referim la medicina românească și la sistemul național de sănătate, ne dorim și avem speranțe că vom vedea un focus primordial pe prevenție și ulterior pe tratarea pacienților, invers față de situația din prezent. De ce prevenție versus tratare? Simplu: pentru ca prevenția salvează mai multe vieți și este mai ieftină, adică economisește fonduri la bugetul de stat.

Domenii ce trebuie reformate

Mirela Iordan: Criza actuală este eminamente medicală ca origine, dar recunoaștem cu toții potențialul unei crize economice fără precedent ce necesită măsuri comprehensive și decisive pentru a limita riscurile curente și viitoare inclusiv pentru sistemul de sănătate și întreaga populație.

Chiar dacă transmisia virusului este astăzi mult diminuată, permițând relansarea economiei prin relaxarea condițiilor de mobilitate și activitate, pandemia actuală este departe de a fi trecută. Mai avem încă de învățat despre acest virus, pentru care în primul rând vom avea nevoie de un vaccin, de mai multe vaccinuri mai probabil, precum și de medicamente curative specific dezvoltate pentru acest virus.

Ca atare, consider că dacă vorbim de domenii ce necesită a fi reformate trebuie să vorbim de reformarea sistemului de sănătate din România. În acest sens, orice reformă în sănătate ar trebui să includă dezvoltarea unei noi capabilități a sistemului de sănatate, și anume REZILIENȚA, un concept încă nou, încă în definire, ce a început să se discute tot mai mult în urma epidemiilor din ultimii 20 de ani, precum SARS, MERS, H1N1 și Ebola.

Prin reziliență înțelegem capacitatea unui sistem de sănătate de a absorbi șocuri precum epidemii, pandemii sau dezastre naturale, menținând nealterată capacitatea sistemului de sănătate de a-și îndeplini misiunea de promovare a sănătății și de asigurare de servicii medicale de calitate optimă.

Măsuri urgente pentru relansare

Mirela Iordan: În calitate de reprezentant al unei companii farmaceutice, consider că sunt în măsura de a comenta și opina cu argumente puternice cu privire la sistemul național de sănătate.

În acest sens, dacă facem referire la finanțare, este important să fim cu toții conștienți de faptul că sănătatea a fost în ultimele trei decenii Cenușăreasa bugetului de stat, fondurile alocate din bugetul de stat fiind la jumătate din nivelul mediu din Uniunea Europeană.

A fost recunoscut de toți actorii că finanțarea preponderentă din banul public sau co-plata pacienților nu este sustenabilă. Trebuie urgent să trecem la modalități concrete de mobilizare de resurse adiționale prin implementarea asigurărilor private complementare și de creștere a bazei de contribuabili la sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Când vorbim de finanțare este important să luăm în considerare și importanța eficientizării utilizării fondurilor disponibile, de la alocare pe criterii obiective de prioritizare la contractare bazată pe performanță sau pe valoarea serviciului sau bunurilor medicale.

Pe de altă parte, putem prin dialog să transformăm sănătatea într-un domeniu care să atragă sume importante, sute de milioane de Euro anual, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea în științele vieții în România.

În ceea ce privește serviciile de sănătate, această pandemie – dincolo de tragedia fiecărui deces și suferințele cauzate de virus și în pofida poverii pagubei economice – a fost o oportunitate pentru digitalizarea sistemului sanitar a cărui beneficii erau evidente încă dinainte de pandemie. Mă refer la soluții digitale cum ar fi telemedicina, rețetele electronice, utilizarea online-ului de către CNAS pentru renegocieri de contracte cost/volum, depunerile electronice de dosare de prețuri către Ministerul Sănătății, dezbateri publice pe noi inițiative legislative, toate salvatoare de timp și costuri administrative.

Un aspect sensibil, prioritar, ce trebuie adresat în perioada imediat următoare este situația vaccinării împotriva unor boli infecțioase prevenibile ce au costuri semnificative atât medicale, cât și economice și societale. Știm că în ultimele 3 luni ratele de vaccinare împotriva unor boli importante cum sunt gripa sezonieră, rujeola și bolile pneumcococice au scăzut dramatic ridicând riscuri uriașe pentru epidemii potențial suprapuse, situația putând evolua grav în contextul lunilor următoare și în special spre sfârșitul anului.

Organizația Mondială a Sănătății a adresat apeluri repetate către țările membre de a nu întrerupe serviciile de vaccinare către populație. Țări precum Germania, Franța, Danemarca oferă exemple concrete de extindere a accesului la vaccinare, inclusiv pentru populația adultă pentru a asigura o mai bună protecție a oamenilor împotriva bolilor transmisibile, pentru a preveni suprasolicitarea sistemului de sănătate, mobilizând resursele existente pentru alte priorități de sănătate.

Revenirea domeniului

Mirela Iordan: În calitate de companie ce produce medicamente inovatoare, această pandemie demonstrează mai mult ca oricând importanța inovației în societate și în economie. Costurile umane și cele economice exced cu mult costurile științei, cercetării și dezvoltării.

Pe de o parte, avem nevoie de medicamente curative și vaccinuri eficiente și sigure împotriva pandemiei pentru a reveni la o stare de normalitate.

Pe de altă parte, sunt necesare modalități terapeutice inovatoare pentru multe dintre bolile cu impact major medical și economic existente la scară largă inainte de pandemie.

Acest secol este considerat secolul biotehnologiei.Progresul științific și tehnologic este fără precedent, trăim astăzi premisele unei noi ere ale medicamentelor curative pentru boli dintre cele mai grave: terapii genetice și celulare, medicația de precizie, imuno-oncoterapie, secvențiere genetică, medicina regenerativă.

Cred că această pandemie va schimba paradigma în Romania potrivit căreia sănătatea este un cost cu cea potrivit căreia o sănătate bună este un factor critic care generează prosperitate.