Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Media şi entertainment |
|

Mihail Penescu: „Apariţia şi dezvoltarea cărţilor electronice este o oportunitate pentru edituri şi nu o ameninţare”

Mihail_Penescu.jpg
Există riscul ca într-un timp relativ scurt cărțile pe hârtie să dispară, lăsând locul cărților în format electronic? Contează pe ce fel de suport vor apărea cărțile? Digitalul va înlocui hârtia în cererea publicului de carte? Iată câteva întrebările la care au răspuns pe larg cei mai importanți editori din România.

Mihail Penescu, președinte al Editurilor ALL

Forbes: În calitate de editor vă îngrijorează perspectiva în care volumele în format digital vor fi tot mai solicitate în dauna cărților pe hârtie?

Mihail Penescu: Nu, dimpotrivă. Întrebarea asta revine frecvent în mintea oamenilor, pentru că majoritatea nu ştiu care este activitatea unei edituri de carte. Editura este producătoare de conţinut. Editura este cea care face legătura dintre un autor sau ideile unui autor şi publicul cititor. Şi acest lucru este valabil pentru toate domeniile cărţii – de la beletristică până la carte ştiinţifică, şcolară sau utilitară, cum ar fi un ghid turistic sau un ghid pentru grădinărit. În foarte multe cazuri editura este cea care iniţiază proiectul editorial, identifică şi coordonează autorul potrivit.

Cartea tipărită are câteva caracteristici: este vorba despre text, în primul rând (dar nu întotdeauna), poate fi vorba despre grafică, poate fi vorba despre punerea în pagină – care devine esenţială pentru o carte de artă sau o carte de bucate, dar şi pentru un manual şcolar. Totuşi, aceste atribute sunt, aş spune, în număr mic. Până la urmă, o carte tipărită este un obiect static. Odată finalizat, el are o formă fixă pentru cititor.

Cartea electronică este un obiect cu un număr crescut de atribute faţă de cartea tipărită. Poate fi complexă față de forma tipărită. Unei cărţi electronice i se pot adăuga numeroase instrumente care îi măresc valoarea de întrebuinţare. Şi aş putea enumera posibilitatea de a scrie şi a şterge, posibilitatea de a ataşa un dicţionar, posibilitatea de a iniţia căutare după cuvinte-cheie, cu reguli complexe, posibilitatea de a ataşa cu costuri minime oricâte ilustraţii, clipuri video şi audio, precum şi posibilitatea de crea elemente de interactivitate. Toate aceste atribute suplimentare sunt utile şi aş spune extrem de atractive, pentru orice fel de carte – de la aplicaţii simple pentru cărţile de copii, până la produse complexe pentru manuale şi instrumente de învăţat.

Ce vreau să subliniez este că producerea unei cărţi electronice înseamnă mult mai mult conţinut şi, deci, un câmp mult mai larg de lucru pentru editură. Cartea electronică face ca în edituri să se dezvolte noi meserii, care să poată face faţă acestei provocări. Pe scurt, apariţia şi dezvoltarea cărţilor electronice este o oportunitate pentru edituri şi nu o ameninţare.

Forbes: În viziunea dvs, cum ar putea să conviețuiască digitalul și hârtia în industria editorială din România?

Mihail Penescu: Convieţuirea dintre forma tipărită şi cea electronică va fi absolut firească, aşa cum convieţuiesc radioul şi televiziunea – şi nu este singurul exemplu. Sigur, România şi în domeniul cărţii electronice este cu nişte paşi în urmă. Nu ştiu în câţi ani se vor face aceşti paşi şi dacă distanţa se va micşora în viitor sau va creşte.

Cert este că ponderea cărţii electronice va creşte. Acest curent vine dinspre vest către est, cum s-a întâmplat şi cu părăsirea obiceiului fumatului. În Statele Unite ponderea cărţii electronice este deja mare, în Europa scade treptat din Marea Britanie până în România. De exemplu, în Germania cartea electronică are o pondere mai mică decât în Marea Britanie. Eu estimez că în câţiva ani am putea ajunge şi noi la o cotă de 10% din piaţă pentru cartea electronică.

Sigur că evoluţia va fi diferită, în funcţie de domeniul cărţii. Cărţile de literatură sunt deja disponibile în format electronic, pentru că aici investiţia este foarte mică. Pentru cărţile educaţionale sau ştiinţifice evoluţia va fi mult întârziată de lipsa unui potenţial economic corespunzător al editurilor. Dar cererea de carte electronică va creşte, în mod sigur.

Forbes: Ce avantaje are cartea pe hârtie în fața celei în format electronic din perpectiva unui editor? Dar ce dezavantaje are cartea pe hârtie față de cea de pe digital?

Mihail Penescu: În afară de faptul că este un obiect care creează ataşament şi produce nostalgie, eu nu văd decât dezavantaje ale cărţii tipărite faţă de formatul electronic. Și am să încerc să le enumăr, fără a avea pretenţia unei liste complete.

Cartea pe hârtie ocupă un spaţiu mare în case, în biblioteci şi în magazine, spaţiu care, de multe ori, devine insuficient. Asta face ca accesul la carte, în general, să fie limitat: o librărie sau chiar o bibliotecă nu pot stoca un număr nelimitat de cărţi, deci fatalmente, trebuie să facă o selecţie şi să elimine cea mai mare parte a titlurilor.

Cartea tipărită trebuie transportată, fiind voluminoasă şi foarte grea. Asta înseamnă costuri însemnate, viteză de circulaţie redusă, consum de carburanţi şi poluare; şi, bineînţeles, o limitare a accesului la carte.

Cartea tipărită consumă hârtie, deci lemn, consumă produse chimice poluante – vopseluri de tipografie –, consumă energie şi multe resurse pentru a fi multiplicată în tipografie.

Cartea tipărită necesită spaţii imense pentru stocarea în edituri, până la faza vânzării – deci, din nou costuri mari. Tirajul unei cărţi tipărite se epuizează la un moment dat – epuizarea tirajului este visul şi ţinta oricărui editor –, dar se poate ca ea să nu mai fie retipărită, din motive de rentabilitate. Ca atare, acea carte nu va mai fi disponibilă nimănui, deci iese din circuitul cultural sau rămâne ici-colo, în câteva biblioteci.

Cartea tipărită are mult mai puţine atribute decât o carte electronică, aşa cum am arătat mai sus.Este evident, toate acestea sunt avantaje pentru cartea electronică: nu poluează, nu i se epuizează niciodată tirajul, nu presupune transport şi depozitare – orice casă, magazin on-line sau bibliotecă poate adăposti orice număr de titluri. Un cititor poate avea la el, în orice moment, sute sau mii de cărţi. Orice cititor poate achiziţiona şi descărca, în câteva zeci de secunde, un număr oarecare de titluri. Accesul la carte, deci la conţinut, este, dacă nu nelimitat, în orice caz sporit de mii de ori prin cartea electronică.

Poate nu în ultimul rând beneficiază şi de avantajele preţului – cărţile electronice sunt mai ieftine – şi globalizării – accesul la cartea electronică este imediat şi egal în orice punct de pe glob.

Forbes: Nominalizați, vă rugăm, câteva titluri de cărți pe hârtie care au avut cele mai mari vânzări în activitatea dvs. de editor.

Mihail Penescu: Editurile ALL produc carte în România de peste 22 de ani. Cred că avem, ca grup editorial, cel mai larg spectru de publicaţii, şi cred că am tipărit peste 3.500 de titluri de la înfiinţare şi până azi.

Suntem, probabil, cea mai importantă editură de non-fiction, deci bestseller-ul – în sens clasic – nu este ţinta noastă cea mai importantă. Dar sunt mari succese editoriale şi în zona de non-fiction.

Un exemplu este cartea Îngrijirea sugarului și a copilului, semnată de Dr.Spock, pe care o retipărim anual sau de două ori pe an, din 1993. Cred că am vândut până acum spre suta de mii de exemplare și o nouă ediţie va apărea în câteva săptămâni.

Sărind în cu totul alt domeniu, un succes recent este cartea maestrului Radu BeliganÎntre acte –, care s-a vândut în şase luni în aproape 10.000 de exemplare.

Dar avem şi bestselleruri în format electronic. Romanul Şoseaua Căţelu 42, de Alina Nedelea, este de ceva timp numărul unu în vânzările de e-book de pe Elefant.ro. Cartea a fost şi finalistă a Premiului literar Augustin Frăţilă pentru romanul anului 2012, clasându-se la doar un punct distanță de câștigător.

Forbes: Dumneavoastră, în calitate de cititor obișnuit, preferați să citiți cărțile pe hârtie sau cele digitale?

Mihail Penescu: Aici eu nu sunt reprezentativ, fiind fizician de profesie. Sunt câţiva ani buni de când evit, cât pot, să cumpăr carte tipărită. Am o casă plină-ochi cu cărţi tipărite şi nu mai am loc pentru ele.

Cumpăr şi citesc cât pot de mult în format electronic. Prin meseria mea văd, citesc sau răsfoiesc sute de titluri, în diferite domenii, în faza de manuscris. De ani de zile toate manuscrisele autorilor români sau ale cărţilor importate vin în format electronic. Din păcate, multe edituri din România amână publicarea variantei în format electronic. Cred că este o strategie legată de teama de piraterie şi de teama de canibalizare, existând sentimentul că vânzarea în format electronic diminuează vânzarea cărţii de hârtie. Deocamdată nu se ştie cine are dreptate.

Eu sunt adeptul cărţilor electronice, iar Editurile ALL chiar au început să publice titluri numai în format electronic, fără ediţie tipărită.

Forbes: În România, se pot face profituri din vânzările de e-books?

Mihail Penescu: Răspunsul foarte scurt şi precis este „Nu”. Piaţa este încă mult prea mică şi motivele sunt în sinteză următoarele. Numărul deţinătorilor de cititoare este mic, din cauza puterii de cumpărare reduse. Oferta de titluri este mică, pentru că nu este stimulată de o presiune a cererii. Oferta de carte electronică mai dezvoltată  este nulă, dată fiind lipsa de potenţial pentru investiţie din partea editurilor. Lipsa unui program naţional susţinut de producere a unor instrumente de educaţie digitale este o altă cauză a subdezvoltării domeniului cărţii electronice.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii