Cautare




, Contributor

I am a Breaking News Editor, with a focus on covering important IT& C and Energy news. Have a news tip? DMs are open on Instagram @georgiana1costea or drop me an email at georgiana.costea@forbes.ro

Energie |
|

Mihai Constantin, Climate & Energy Policy Officer la WWF-România: “Nu ar trebui să mai investim în dezvoltarea infrastructurii de gaze”

Este binecunoscut faptul că România are o infrastructură de gaze slab dezvoltată. Deși în spațiul public se reiterează ideea de refacere și restructurare, există nenumărate motive pentru care nu ar trebui să mai investim în dezvoltarea acestei zone.  
OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La nivel european, România dispune de o infrastructură de gaze învechită și slab dezvoltată. Rețeaua de transport are o vechime de peste 40 de ani, creată în perioada regimului comunist și destinată în mare parte consumatorilor industriali. “Întreținerea, reparațiile și modernizările sistemului au fost foarte scăzute după revoluție, astfel s-a ajuns la situația de acum. Odată cu dispariția marilor consumatori industriali, după Revoluție, ne-am trezit cu faptul că a scăzut consumul și sistemul de transport a devenit supradimensionat. De aici și o serie mare de probleme (eficiență scăzută a sistemului, probleme cu aprovizionarea când temperaturile sunt foarte scăzute și scade presiunea din conducte și multe altele”, explică Mihai Constantin, Climate & Energy Policy Officer  la WWF-România, parte a WWF (World Wide Fund For Nature), una dintre cele mai active organizații de mediu la nivel global. 

În ciuda decalajelor, România ar trebui să stopeze, cel puțin pentru moment, investițiile în dezvoltare, axându-se în schimb pe refacerea și modernizarea rețelei existente. Pe lângă impactul negativ asupra mediului, dezvoltarea infrastructurii de gaze presupune depopularea mai multor localități din țară. “Chiar și acum sunt multe localități unde a ajuns rețeaua de gaze, dar multe case nu au fost racordate. Nu ar fi rentabil din punct de vedere economic să dezvoltăm rețeaua în toată țara”, mai spune el, pentru Forbes România. De asemenea, România ar trebui să aducă soluțiile moderne deja existente pe piață, și nu să adopte strategii pe care statele din Vestul Europei le-au implementat cu zeci de ani în urmă, atunci când schimbările climatice nu erau așa evidente. “Dacă ar fi să fac o comparație, este ca și cum România alege să dezvolte rețeaua de internet prin cupru, când în momentul de față există deja pe piață tehnologia 5G. Putem recupera decalajele față de vest aplicând cele mai noi tehnologii disponibile”, adaugă Mihai Constantin.

Pe de altă parte, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, minim 37% din fondurile alocate fiecărui stat prin mecanismul de recuperare și reziliență ar trebui să fie destinate finanțării acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice. Planul (n.r. Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă) trimis către Comisia Europeană în iunie îndeplinește în teorie acest criteriu. Dar, din păcate, planul nu face decât să duplicheze fondurile europene alocate pentru perioada 2021-2027, în loc să vină cu reforme mai profunde”.

România ar putea primi din partea Uniunii Europene o sumă de 29,2 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare și Reziliență (PNRR), însă are obligaţia de a îndeplini toate criteriile din Agenda 2030 privind dezvoltarea durabilă. În luna iunie, Guvernul a trimis o versiune ce cuprinde două măsuri privind dezvoltarea infrastructurii de gaze, respectiv construirea a două complexe energetice la Halânga (judeţul Mehedinţi) şi Constanţa (ambele vor curpinde câte o centrală pe gaze cu o putere de 159 MW) și dezvoltarea reţelei de gaze naturale într-un mix de combustibil 90% gaze naturale şi 10% hidrogen, un proiect pilot în Oltenia ce presupune o investiţie în valoare de 400 milioane de euro.

În vederea combaterii schimbărilor climatice, este important să renunțăm la utilizarea tuturor combustibililor fosili, respectiv cărbune, petrol și chiar gaze naturale, mai spune Mihai Constantin. “Trebuie să susținem dezvoltarea energiilor regenerabile, iar un mod de a face asta o reprezintă predictibilitatea legislativă. De exemplu, România a avut în urmă cu un deceniu un boom al eolienelor. Apoi statul a schimbat legislația de mai multe ori afectând puternic producătorii de energie. Au fost mai multe schimbări, fie că vorbim de schema de sprijin care a fost oprită, sau că vorbim de celebra taxă pe stâlp, toate au afectat încrederea investitorilor, astfel că investițiile în domeniu au stagnat în ultimii ani”, explică el. Iar pentru un sistem energetic modern și eficient, este necesar să creștem ponderea energiilor verzi. “Deși Comisia Europeană ne-a cerut ca până în 2030 să ajungem ca 34% din consumul final brut de energie să fie din surse regenerabile, România și-a propus o țintă mai puțin ambițioasă, de 30,7%. Practic ar trebui să investim să ajungem către această cifră”.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii