FacebookTwitterLinkedIn

Mihaela Mitroi, Partener Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)

Care sunt principalele surse de finanțare pentru IMM-uri în contextul actual (cu excepția IMM INVEST)?  

“Ceea ce este important de punctat este faptul că IMM Invest este un program care chiar funcționează. Cu câteva probleme care au apărut la lansarea acestuia și în timpul implementării, totuși programul este funcțional și, conform FNGCIMM, în aplicația web se află un număr de 1441 credite aprobate de bănci în valoare de 1 miliard de lei. Astfel, în această perioadă IMM-urile au putut accesa acest program prin intermediul celor 22 bănci care s-au înscris ca potențiali finanțatori pentru IMM-uri.  IMM Invest este un program făcut pentru minimum 40.000 de IMM-uri, ori în România, în prezent, sunt bancabile maxim 15.000 de IMM-uri.

În această perioadă, companiile mari nu au avut un astfel de ajutor, dar acest lucru se datorează faptului că România a așteptat ca CE să promoveze schemele de ajutor pentru aceste companii, iar apoi să primească aprobare de la CE, ceea ce s-a întâmplat conform recentelor declarații ale Primului Ministru. De asemenea, în 30 de zile ne așteptăm să apară proiectele de act normativ necesare pentru implementarea măsurilor din planul de investiții și relansare economică. Planul mai conține și măsuri care creează un cadrul legislativ pentru a putea introduce programul flexibil de muncă, astfel încât să accesăm resursele financiare care ne sunt puse la dispoziție de la nivel european, prin programul SURE. Mai mult, într-o declarație recentă, Primul Ministru a menționat între setul de măsuri economice și măsuri de susţinere a companiilor cu privire la asigurarea capitalului de lucru, măsuri ce asigură lichiditatea, schema de garantare a creditului comercial, scheme de garantare pentru leasingul de echipamente.

La momentul actual, există schema de ajutor 807/2014 care acordă finanțări (în anumite condiții) pentru investiții de minim 1 milion de euro în active corporale și necorporale. Înțeleg că la evenimentul de lansare a noului program economic, Guvernul a anunțat deja că va prelungi această schemă de ajutor de stat până în 2023, întrucât Regulamentul (UE) de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă (GBER) a fost prelungit de CE.”  

De ce o firmă este nebancabilă? Având în vedere contextul actual, ce soluții de finanțare are o firmă nebancabilă sau care nu se încadrează în condițiile impuse de programul IMM INVEST?

“Firmele profitabile și bine capitalizate sunt evident preferate de instituțiile financiare.

Dacă nu se încadrează în IMM Invest, pot să solicite finanțare pe schemele existente 807 sau 332 dacă se încadrează în condițiile prevăzute de acestea. Spre exemplu, finanțările acordate în baza 807/2014 vizează investiții de minim 1 milion de euro, în active corporale și necorporale aflate în același perimetru, legate de demararea unei unități noi, extinderea capacității unei unități existente, diversificarea producției unei unități prin produse care nu au fost fabricate anterior în unitate sau o schimbare fundamentală a procesului general de producție al unei unități existente. Această schemă de ajutor de stat nu este condiționată de realizarea unor noi locuri de muncă, iar costurile eligibile, în active corporale și necorporale, trebuie să îndeplinească anumite condiții, precum: să fie noi, să fie exploatate exclusiv de beneficiarul ajutorului de stat pentru a atinge obiectivele investiției pentru care s-a solicitat finanțarea; să fie incluse în activele beneficiarului de ajutor de stat și să rămână alocate investiției pentru o perioadă de minim 5 ani de la sfârșitul investiției; să fie achiziționate în condiții de piață. Finanțările în baza 332/2014 acoperă costurile cu locurile de muncă (în limita salariului mediu brut pe economie) aferente investiției calculate pe o perioadă de 2 ani. Deși această schemă nu a mai fost deschisă din 2017, înțelegem că la nivelul Ministrului de Finanțe are loc revizuirea acesteia și este posibil să avem schimbări în ceea ce privește numărul minim de locuri de muncă și procesul de depunere a cererilor. Cum spuneam mai devreme, aceste două scheme vor fi prelungite cel mai probabil până în 2023.

Mai mult, nu trebuie să ignorăm nici măsurile fiscale acordate de guvern, respectiv bonificații la plata impozit, rambursarea TVA cu control ulterior, recuperarea indemnizațiilor plătite angajaților pentru concedii medicale și de maternitate de la Casa de Sănătate, amnistia fiscală.”

Ce îmbunătățiri ați aduce dvs. programului IMM INVEST?

“În general, nereferindu-mă neapărat numai la IMM Invest, este recomandat să existe mai multă transparență în ceea ce privește condițiile de eligibilitate, o comunicare mai eficientă referitoare la programele propuse prin campanii de promovare și întelegerea acestora.”

Considerați că programul IMM INVEST a fost suficient pentru sprijinirea IMM-urilor de la debutul pandemiei? De ce?

“Consider că a fost un pas bun. Era nevoie de o soluție de garantare a creditării și subvenționare dobândă. Așa cum am spus, au fost și alte măsuri adoptate de guvern, majoritatea fiscale – măsuri care ajută și IMM-urile. Orice alte programe sunt binevenite și eu cred că IMMurile mai au nevoie de sprijin, îndeosebi cele care nu au putut beneficia de IMM Invest datorită refuzului bancilor – neîndeplinind criteriile acestora pentru finanțare.”

Cum arată un program ideal de finanțare din punctul dvs. de vedere atât pentru IMM-uri, cât și pentru companii mai mari?

“Aici mă gândesc la un program simplu, cu granturi acordate de stat, fără condiții complicate care, de cele mai multe ori, pot fi de neîndeplinit și, desigur, respectând cadrul legal european.”

Cum s-ar putea implica Guvernul mai mult pentru sprijinirea mediului de afaceri în ceea ce privește sursele de finanțare?

“Cum spuneam, prin acordarea de finanțare care stă în competența Guvernului. Programul IMM Invest apelează la instituțiile financiare pentru acordarea finanțării, statul acordând garanții, ceea ce este foarte important. Însă, Guvernul poate să faciliteze accesarea de Fonduri Europene prin programe mai ușor de accesat, iar aici mă refer la birocrația din România sau prin granturi – ajutoare de stat. Ne putem inspira și de la alte state membre ce au reusit să împingă lucrurile înainte cu mai multă rigurozitate, precum Polonia, Cehia.

Sunt multe inițiative la care se lucrează în prezent, prin care se dorește relansarea economiei și sprijinirea companiilor (indiferent de mărimea acestora). De urmărit sunt și fondurile europene care vizează, în principal, transformarea digitală, politica de coeziune, politica agricolă comună, cercetarea și inovarea, rețelele transeuropene, dezvoltarea IMM-urilor. Este important să fim la curent cu aceste programe și initiațive și să ne pregătim din timp.”

Datele și informațiile din acest material au fost furnizate în luna iulie.