Cautare




, Contributor

http://www.romanianstartups.com

Tech |
|

Mediul de tech startups românesc (Partea a II-a) – Jucătorii locali cunoscuți

Cel mai cunoscut întreprinzător din domeniul tech din România a devenit Radu Georgescu, ale cărui succese au devenit foarte apreciate de mediul de startup românesc, după legendara vânzare a antivirusului RAV către Microsoft în 2003.
 aboneaza-te
Romanian-Startups-Founders

Radu Georgescu este întruchiparea pură a întreprinzătorului în serie, “serial entrepreneur” cum e cunoscut termenul în vest.

Acest tip de întreprinzător înființează o firmă și o crește până la un anumit punct când deja viabilitatea afacerii este demonstrată și există posibilitatea de a crește și mai mult.

Dar acest tip de întreprinzător, în general, nu dorește să ajungă să lucreze într-o corporație mare (chiar dacă e a lui). Acestui tip de întreprinzător îi place să înceapă proiecte noi tot timpul iar munca într-o corporație mare l-ar opri din așa ceva. Un întreprinzător în serie își va vinde propria firmă odată ce a atins o anumită dimensiune pe piață. De aceea Radu Georgescu a refuzat oferta Microsoft de a lucra în cadrul companiei ca vicepreședinte după ce RAV a fost achiziționat de compania lui Bill Gates.  

Odată ce a plasat RAV in mâinile altora, el înființat alte câteva startup-uri  în zona de IT, toate aflate sub umbrela GECAD Group, firma mamă.

Aceste firme sunt Avangate – furnizor global de soluții ecommerce fondată în 2006 și vândută 2013, ePayment Solution – soluție de plată electronică fondată în 2004 și vândută în 2010, Axigen – soluție de mesagerie electronică fondată în 2004 și vândută în 2014.

Pe lângă propriile proiecte, Radu Georgescu este cunoscut și ca un “angel investor”, un investitor persoană fizică care investește sume mai mici de bani în proiectele altora.  

Pe lângă Radu Georgescu, care este de acum un jucător cunoscut în mediul de startup în tehnologie și Internet din România, alți întreprinzători, în special tineri, au venit și s-au afirmat în acești șapte ani (din 2007).

Vladimir Oane, împreună cu partenerii lui Dragoș Ilinca și Dan Ciotu, au înființat startup-ul UberVU în 2008, o companie de analiză specializată pe social media cu focus pe piața internațională. Ei au vândut compania în 2014 gigantului canadian Hootsuite care activează în același segment de business, tranzacție evaluată de Techcrunch, publicație binecunoscută mediului de tech startups internațional, la 15-20 milioane dolari. Poate și ei vor deveni întreprinzători în serie sau investitori in mediul de startup românesc.

Bobby Voicu, împreună cu Cristi Badea și Elvis Apostol, a fondat firma de jocuri Mavenhut, care a intrat în Top 100 al Facebook cu Solitaire Arena, un joc care, pe lângă inovarea jocului clasic Solitare, face și bani. Pe lângă banii câștigați din acest joc firma a reușit să obțină și o finanțare de la un fond de investiții irlandez care va ajuta la dezvoltare.

Wufoo (achiziționat de SurveyMonkey) e un nume mai cunoscut în segmentul serviciilor care oferă unelte de a construi formulare online (aproape orice website are așa ceva, incluzând formularul de contact). Dar Florin Cornianu și Tudor Bastea, timișorenii de la 123ContactForm – startup fondat în 2008, le fac o concurență serioasă, oferind un produs bun la un preț și mai bun.  

În timp ce Trilulilu (video sharing) încă funcționează echipa s-a gândit că ar merge pe piața românească și un serviciu dedicat gen Pandora (radio online). Drept urmare a fondat Zonga, un serviciu care pune la dispoziția userilor, în mod legal, 20 de milioane de melodii la cea mai înaltă calitate.  

SmartBill, fondat în 2007 de Ioana Hasan, Radu Hasan și Mircea Căpățînă, a dus contabilitatea și eliberarea de facturi în “nori”, adică în așa numitul “cloud” (serviciu care nu necesită vreun download de software ci se poate folosi direct în browser). Startup-ul are peste 18.000 clienți la ora actuală.  

Fondatorul Freshome, Mihai-Cristian Micle, nu s-a gândit că în 2007, când a postat online prima versiune a site-ului unde a avut câteva articole prezentând clădiri cu o arhitectură interesantă, site-ul va deveni un serviciu de conținut foarte cunoscut internațional pe segmentul de arhitectură. El a refuzat câteva oferte de achiziționare din partea unor cumpărători străini, preferând să crească afacerea cât de mult posibil fără infuzie externă de capital.

Citiți în continuare:

Mediul de tech startups românesc (Partea a III-a) – Noii veniți  

Mediul de tech startups românesc (Partea a IV-a) – Startups în străinătate

Mediul de tech startups românesc (Partea a V-a) – Investitorii 

Citiți și:

Mediul de tech startups românesc (Partea I) – 7 ani de evoluție

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii