Cautare




, Contributor

ForbesLife |
|

De ce ar trebui să ne celebrăm cum se cuvine și greșelile

Demult, într-un interviu din Vogue cu Silvia Venturini Fendi, una dintre descendentele celebrei familii fashion, aceasta explica magia handmade-ului printr-o sintagmă aparent contradictorie: „the gift of the mistake“. Darul greșelii.
shutterstock_233920030

Când știi că bluza ta a ieșit din mâinile unui croitor iscusit, în două ore de muncă, și nu din acul unei mașini de cusut în 35 de secunde cronometrate pe ceas; că ghemul de lână a stat în palmele cuiva, într-un atelier micuț și cochet din Roma, și nu într-o fabrică imensă din Shenzen, orice asimetrie sau detaliu ieșit din comun nu sunt decât motive de celebrat viața, arta și sufletul din spatele obiectelor.

Cred cu tărie în acest adevăr și poate de asta am urât mereu copiile, fake-urile, reinterpretările cu iz de furăciune. Oricât de asemănătoare ar fi din punct de vedere vizual, nu vor avea niciodată energia bună a creatorului din spate, nici grija pentru detalii și cu atât mai puțin acea magie despre care vorbea Silvia. Ca în basme, când comoara cea mare se găsea în cea mai amărâtă și ruginită cutie, tocmai aparentele greșeli fac uneori farmecul unui obiect și tot ele ne modelează viețile. În fond, dacă de-a lungul timpului nu ne-ar fi alunecat acul și ața din mână, dacă n-am fi ieșit din conturul trasat pe hârtie și dacă nu ne-ar fi tremurat degetele pe liniile pe care le doream de o simetrie perfectă… poate nici nu am fi fost aici, acum, în acest punct al vieților noastre.

În interviul pe care mi l-a acordat pentru acest număr al revistei, celebrul parfumier Mark Buxton îmi mărturisea că nu cumpără niciodată lucruri noi și strălucitor de perfecte. Preferă oricând o vechitură căreia să-i dea o nouă viață, s-o repare cu mâinile lui și apoi să vadă chipurile admirative ale oamenilor în fața rezultatului. În cealaltă parte a lumii, japonezii restaurează obiectele vechi și stricate turnând praf de aur în crăpăturile lor, pentru a face urmele trecerii timpului chiar și mai vizibile. Mesajul: când ceva e stricat, înseamnă că nu a trecut degeaba prin viață, că a fost folosit, că a avut o poveste. Iar asta nu poate fi decât ceva frumos și demn de celebrat.

Cu toate astea, de câte ori am întrebat pe cineva despre un eșec, o perioadă grea sau o eroare de judecată din care a învățat o lecție importantă de viață, răspunsurile au venit în șoaptă, off the record, aproape rușinate. Ni s-a repetat de atâtea ori că numai succesul și victoriile contează, iar restul sunt lucruri de ascuns sub preș, departe de ochii lumii, încât facem tot ce putem să ne dezicem de tot ce nu e strălucitor și perfect în biografia proprie.

Mi-ar plăcea să privim urmele trecerii timpului, cu tot cu hopurile, erorile și poticnelile pe care le-am avut și care ne-au marcat, la fel cum japonezii privesc acele vase ciobite din lut. Bătrânețea nu reprezintă, în esență, decât înțelepciunea și echilibrul la care am ajuns după ce ne-am comis toate greșelile și am mai și învățat din ele. De ce să le ascundem și să ne luptăm cu ele, ca și cum ne-ar fi dușmani? De câțiva ani încoace încerc să trăiesc în acest adevăr și să-mi spun, de câte ori mă trezesc că am alunecat iar în zona de confort, că e în regulă să greșesc, să încerc și să mă împiedic, să mă opresc și să-mi trag sufletul, ba chiar să-mi reconsider drumul și să mă reinventez.

Chiar dacă linia iese uneori strâmbă din mâna mea, iar efortul nu se concretizează întotdeauna în glorie, ci doar în sudoare și oboseală, la finalul zilei știu că am trăit și am încercat. Că acele 24 de ore n-au trecut degeaba, într-o indiferență impasibilă, ci au avut un scop, o menire, un suflet care a trecut prin ele. Orice listă de victorii ascunde și o listă de eșecuri, iar anvergura celor din urmă dă, într-o relație de stranie proporționalitate, și anvergura succesului: cel care a greșit cel mai mult este adesea cel care a îndrăznit să se avânte către un scop atât de mare încât i-a fost imposibil să-l „îmblânzească“ din prima încercare.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii