Marin Vidrașcu, director executiv Editura Litera
Forbes: În calitate de editor, vă îngrijorează perspectiva în care volumele în format digital vor fi tot mai solicitate, în dauna cărților pe hârtie?
Marin Vidrașcu: Discuția carte tiparită versus e-book este una cu multe nuanțe. Perspectiva despre care vorbiți există, dar în niciun caz nu mă îngrijorează, căci, indiferent de evoluția acestei industrii, eu rămân editor de carte și mă adaptez pieței și cerințelor ei.
De altfel, sunt un susținător al noilor tendințe și tehnologii în editare și cred că e-bookurile vor avea în viitor un cuvânt greu de spus, dar asta nu în dauna printului. Dimpotrivă, avem exemplul pieței de carte din SUA când apariția digitală a unui titlu apărut anterior în print a impulsionat vânzările și pentru varianta tradițională.
În România, Litera se află printre editurile cu cea mai mare ofertă de e-bookuri: 300 de titluri la ora actuală, și planul nostru este să lansăm variante electronice pentru toate titlurile care se pretează la digitalizare.
Forbes: În viziunea Dvs., cum ar putea să conviețuiască digitalul și hârtia în industria editorială din România?
Marin Vidrașcu: Cred că rivalitatea atribuită acestui tandem este una falsă și că, de fapt, digitalul și printul pot conviețui foarte bine. Se vorbește în ultima vreme tot mai mult despre dispariția printului. Nu cred ca se va ajunge la așa ceva; după ce a rezistat timp de 500 de ani tuturor inovaţiilor tehnologice, invenția lui Gutenberg va rezista și asaltului digital. Întrebarea corectă pe care ar trebui să ne-o punem este cât din cota pieței de carte va aparține în viitor e-bookurilor. Am mai spus-o, tehnologiile vechi nu dispar, ele devin oferte alternative.
Și aici avem exemplul clasic al televiziunii și al radioului: de la apariția în anii 1920, TV-ul a ajuns rapid să domine mass-media, dar radioul, care fusese rege până atunci, și-a păstrat locul lui și a rămas o mare afacere.
În România, piața e-bookurilor este încă la început, dar e un început promițător. În ultimul an s-a înregistrat o creştere de la 1 la 2% din totalul valorii pieței de carte și se pare că această evoluție favorabilă continuă.
Ca reper, în SUA, acolo unde se dă startul tendințelor tehnologice, vânzarea de e-bookuri se află deja la un nivel de peste 20% din totalul pieței, iar în Europa, de 10%.
Forbes: Ce avantaje are cartea pe hârtie în fața celei în format electronic din perspectiva unui editor? Dar dezavantaje?
Marin Vidrașcu: În mod evident, cărțile tipărite costă mai mult din cauza resurselor necesare pentru producția lor. Ca editor, judec avantajele și dezavantajele din perspectiva cititorului, căci totul se reduce la preferințele lui, până la urmă.
Fanii printului susțin că nimic nu se compară cu foșnetul filelor unei cărți tipărite, cu mirosul hârtiei și cu experiența aproape intimă de a ține în mână o carte și a-i citi povestea ascunsă între foi.
De partea cealaltă, cei care preferă e-bookurile spun ca dispozitivul-minune are multe avantaje față de print. În primul rând, literalmente îți ia greutatea de pe umeri, te poți duce în vacanță cu sute de cărți, dacă vrei. Apoi, sigur că sunt și celelalte avantaje oferite de tehnologie: ecranul luminat, posibilitatea de a face adnotări, de a mări sau micșora pagina etc.
Dar, cum vă spuneam, lucrurile acestea sunt nuanțate, nu cred că există fani exclusivi ai printului și exclusivi ai e-bookurilor. Cine are un e-reader este clar un iubitor de cărți și sigur are acasă și o bibliotecă.
Dinamica evoluției acestui așa-zis război, este una surprinzătoare și interesant de urmărit. Englezii au făcut un studiu referitor la preferințele pentru print sau digital ale tinerilor între 16 și 24 de ani, generația „conectată” în mod constant la smartphone-uri și alte device-uri digitale. Răspunsul a fost surprinzător: 62% dintre tineri au spus că preferă cărțile tipărite e-bookurilor. Iar motivațiile lor au fost foarte interesante și pertinente: cărțile printate au valoare financiară mai mare (ele pot fi revândute, împrumutate), iar al doilea motiv are valențe emoționale, toți spun că se creează o anumită legătură cu obiectul carte.
Cred că e-bookurile se vor dovedi în cele din urmă doar un alt format și că oamenii nu vor înceta să cumpere cărți tipărite doar pentru că au acasă un e-reader. De fapt, potrivit Pew Research Center, aproape 90% dintre cititorii de e-bookuri continuă să citească și cărți pe suport tradițional. Pur și simplu, cele două formate par să servească unor scopuri diferite.
Forbes: Vă rugăm să nominalizați câteva titluri de cărți tipărite pe hârtie din portofoliul editurii pe care o conduceţi care au avut cele mai mari vânzări.
Marin Vidrașcu: Cărțile pentru copii cu licență Disney, Enciclopedia Universală Britannica, Dicționar Universal al limbii române, Seria Crossfire – Atracția, Revelația, Împlinirea de Sylvia Day, Prea multă fericire de Alice Munro (Premiul Nobel pentru literatură în 2013), Meniul perfect de Gordon Ramsay, enciclopedia 30 de milenii de pictură. 1000 de picturi celebre.
Forbes: Dumneavoastră preferați să citiți cărți pe hârtie sau în format digital?
Marin Vidrașcu: Grație meseriei mele, am parte zilnic de ambele tentații – cărți proaspăt ieșite din tipar sau „proaspăt” digitalizate – așa că nu îmi lipsesc nici e-readerul, nici bibioteca unde ţin cărțile.
Cât despre preferință, aceasta se manifestă în funcție de împrejurarea în care mă aflu: în călătorii sau în vacanțe prefer să iau cu mine cărţi pe e-reader, dar când vreau să mă relaxez acasă, prefer să răsfoiesc la propriu un album sau o carte bună din bibliotecă.
Forbes: În România, se pot face profituri din vânzările de e-bookuri?
Marin Vidrașcu: După cum vă spuneam, piața de carte a e-bookurilor și-a dublat valoarea în ultimul an și asta s-a întâmplat în corelație și cu creșterea vânzărilor la device-urile de lectură. Așadar, da, putem vorbi de profit, chiar dacă unul destul de mic deocamdată.
Ca să vă răspund și mai concret, Litera îşi vinde e-bookurile prin intermediul Elefant.ro, cea mai mare platformă de vânzare online din România, dar și pe platforme internaționale, cum ar fi Amazon sau Apple. În momentul de față, e-bookurile reprezintă sub 1% din cifra de afaceri a editurii Litera.
