Cautare




, Contributor

Forbes Kids |
|

Mădălina Turza: ”Pentru o mamă de copil special, timpul nu are răbdare”

Când viața îți dă prea multe întrebări, chiar nu e timp de căutat răspunsuri, ci doar de găsit soluții! Iar Mădălina Turza știe cel mai bine acest lucru. Pentru că de 14 ani este mamă de copil cu dizabilități și, tot de atâta timp, femeie care mută munții din loc. La nivel juridic, social, emoțional. Miza? O lume mai bună, pentru noi toți.
shutterstock_697026592

Mădălina Turza și-a trecut numele pe lista candidaților independenți la Parlamentul European, iar povestea care a adus-o în acest punct este o dovadă impresionantă de iubire de mamă. O mamă care a trăit șocul de a avea un copil cu dizabilități în România încă de la naștere, când medicii i-au spus să-și lase fetița în spital și să meargă acasă să facă alt copil. Micuța Clara a fost diagnosticată cu Sindromul Down și o malformație cardiacă fără soluție medicală în România la acea dată.

De atunci s-au tot închis uși în fața Mădălinei și a copilului ei. Dar doar atât cât s-o facă să ia destinul Clarei în propriile mâini și să lupte cu încăpățânare pentru drepturile tuturor copiilor cu dizabilități și, implicit, pentru drepturile tuturor oamenilor neauziți.

Și așa a fost înființată organizația ”Centrul European pentru Drepturile Copiiilor cu Dizabilități” (CEDCD), care, timp de 10 ani, a adunat sute de procese în instanță, nopți nedormite, mii de pagini scrise, bucurii sau tristeți nemăsurate ale părinților copiilor cu dizabilități, care astăzi învață în școli sau și-au redobândit drepturile care le-au fost încălcate.

În România trăiesc, înregistrați oficial, peste 72.000 copii cu dizabilități. Dintre aceștia, 30.000 sunt izolați în școli speciale, iar aproximativ 18.000 sunt în afara oricărui sistem de educație. Și, datorită modificărilor legislative din 2016, avem și copii cu dizabilități înscriși la școlile de masă.

Ce însemnă educație incluzivă?

Ani la rând s-au făcut eforturi continue pentru a schimba două cuvinte dintr-un ordin de ministru, iar rezultatul acestor eforturi s-a concretizat în 2016, când părinții au primit șansa de a alege forma de învățământ a copilului cu dizabilități: școală specială sau școală de masă. Cumva, a fost o luptă pe jumătate câștigată, pentru că – știm cu toții – învățământul de masă, așa cum este el în forma lui actuală, nu poate să acomodeze nevoile copiilor speciali. Profesorii nu sunt pregătiți, nu știu metode de lucru specifice copiilor cu dizabilități, nu există materiale adaptate, iar părinții copiilor tipici îi pot refuza, de teamă sau lipsă de informare.

Din păcate, școlile speciale din țara noastră nu sunt o opțiune pentru părinții copiilor cu dizabilități. Însăși Mădălina și-a găsit copilul bătut și sedat într-o școală specială din București. ”Acestea sunt niște instituții închise, pentru depozitat copii”.

Obiectivul Mădălinei este de a construi un mediu mai bun și mai prietenos pentru toți copiii. Pentru că ”incluziunea socială în educație nu e numai despre dizabilitate. Este despre orice fel de copil! Educația incluzivă înseamnă educație centrată pe nevoile fiecărui elev. Și chiar pe elevii tipici!”.

Educaţie incluzivă, între teorie și practică

Mădălina a experimentat incluziunea pe propria piele. Și nu doar la nivel academic. Practic, tot ce a învățat la masterul de Politici de Educaţie Incluzivă şi Psihopedagogie Incluzivă de la Universitatea Minnesota, SUA, a aplicat pe propriul copil. Și a funcționat! Acolo, în America, Clara a mers pentru prima dată în viață la o școală de masă, la 12 ani, iar după 3 luni a rostit primele ei cuvinte cu sens.

”Am înțeles că nu e pentru că ei au specialiști fabuloși – deși e adevărat, Clara a avut o echipă de experți în jurul ei – însă dincolo de asta, faptul că ea a interacționat pe orizontală cu toți ceilalți copii care o invitau la joacă, cu care se certa, cu care se împăca, cu care a fost în excursii a ajutat-o să facă progrese. Incluziunea este mai mult decât o tehnică. Este o chestiune de dezvoltare personală, de leadership. Și, cu toate pregătirile profesionale posibile, tu – ca profesor – nu ai cum să lucrezi cu persoane vulnerabile dacă nu faci un salt pe interior”, explică Mădălina.

Principiul incluziunii presupune epuizarea tuturor măsurilor de sprijin posibile și abia apoi aplicarea anumitor restricții. Dacă niciuna din metode nu fucționează, atunci se face o școală specială, cu servicii specializate, scopul fiind de a-l introduce pe copil din nou în școala de masă. Așa funcționează practic. Fiecare copil trebuie abordat individual.

”Interacțiunile pe orizontală nasc niște lucruri foarte frumoase și cred că vrem să avem copii care trăiesc într-o lume adaptată realităților de azi. Diversitatea, toleranța uneori sunt cuvinte goale, dar – până la urmă – e vorba de bunătate. Ajutorul dat persoanelor în nevoie, dezvoltă niște reflexe de umanitate care mai târziu vor fi de mare folos copiilor.

Ce înseamnă acest pas al Mădălinei Turza spre Parlamentul European? Un shortcut. Fiindcă timpul nu mai are răbdare. Copiii cu dizbilități de azi mai au puţin şi devin adulţi. Ei au nevoie de soluții acum, altfel, ar fi o nouă generație pierdută.

Uniunea Europeană nu are nicio lege pe dizabilitate, în general. E un mare vid pe zona asta. Dacă ar exista o directivă pe educația persoanelor cu dizabilități, s-ar aplica obligatoriu și pentru România. Iar acesta ar fi un shortcut pentru noi – ca în timpul vieții noastre să creăm măcar un cadru care să forțeze schimbarea, iar copiii cu dizabilități să poată duce vieți normale sau aproape normale. Să nu-i mai cărăm în cârcă. Nici noi, părinții, nici statul. Dacă se investește din timp, acești copii pot deveni contributori. Și asta ar trebui să ne dorim cu toții.” spune Mădălina.

Maria Mădălina Turza este mamă de copil cu dizabilităţi, activistă pentru drepturile omului şi voluntar pentru drepturile copiilor cu dizabilităţi de mai bine de zece ani. Este licenţiată în Ştiinţe Politice la Universitatea din Bucureşti, are un master în Politici de Educaţie Incluzivă şi Psihopedagogie Incluzivă la Universitatea din Minnesota, SUA, studii postuniversitare în Drept Internaţional Umanitar, precum şi o serie de cursuri de specializare în domeniul dreptului persoanelor cu dizabilităţi, al instituţiilor şi legislaţiei europene privind combaterea discriminării. În 2016-2017, Mădălina Turza a fost beneficiara unei burse Fulbright/Humphrey a Departamentului de Stat al SUA în domeniul drepturilor omului şi al politicilor de educaţie incluzivă.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii