Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Lideri |
|

Livetext de la #ForbesCEEForum 2019. Ziua II

Astăzi continuăm cu ziua a doua a Forbes CEE Forum 2018, eveniment care reunește oameni de business de top din România, redactori șefi Forbes din țările CEE, precum și autorități. Temele acestei zile sunt  antreprenoriatul și afacerile de familie, money&finance, leadership și trenduri pentru următorii 100 de ani,
71498438_2644286922269283_2214541376119373824_o

Forumul Forbes CEE este singurul eveniment regional anual organizat în România începând cu 2014 și aduce împreună editori din rețeaua Forbes din regiunile CEE și EMEA, alături de lideri internaționali din sfera politică, business și financiară.

Iată principalele declarații:

 

TRENDS TO WATCH

Carla Parnică, Corporate Communication Manager & CSR Tinmar Energy

Care sunt principalele trenduri ale industriei pe care o reprezentati?

In mod sigur o tendinta care merita atentie este energia regenerabila, care inlocuieste treptat energia conventionala, datorita dorintei oamenilor de a porgresa si a de proteja planeta.

Energia verde inseamna  responsabilitate si o calitate crescuta a vietii dar si un proces de schimbare a mentalitatilor, iar Tinmar Energy, compania pe care o reprezint, doreste sa aiba un cuvant important de spus in acest segment si proces de schimbare.

Smart home – fie care ne referim la prize inteligente sau pe parte de distributie – contoare inteligente, cred ca e important de acomodat aceasta componenta a digitalizarii si in industria energetica.

Serviciile integrate – tot la nivel de tendinte cred ca e important pentru un furnizor de energie electrica si gaze naturale sa poata sa ofere o noua experienta in materie de servicii moderne de utilitati care pe langa livrabilele de baza sa ofere ceva in plus, asa cum sunt grupate serviciile in ofertele noastre.  Nu este suficient să furnizezi niște utilități, trebuie să vii și cu altceva on top pentru a satisfice nevoile clientilor.

Strategia Tinmar care a dus la creștere?

Cred ca strategia de dezvoltare se bazeaza in primul rand pe dinamica in way of work, flexibilitate si mai ales pe pastrarea unei corelatii reale intre evolutia pietei si a preturilor. Acesta a fost primul an in care a trebuit sa ne asiguram ca strategia noastra este aliniata la doua tipuri de nevoi, cele ale clientilor industriali, deja aflati in portofoliu dar si ale clientilor din retail- rezidentiali. Prin urmare am vrut sa ne asiguram ca abordarea prietenoasa pe care piata de B2C o solicita este aliniata cu abordarea flexibila fata de clientii corporate.

Tot parte din strategie o reprezinta si industria energiei  regenerabile, unde pentru o durabilitate sporita, o mare parte din investitiile sustinute si realizate pentru dezvoltarea companiei au fost indreptate in ultimii ani si in prezent catre dublarea capacitatii de productie  din sectorul energiei regenerabile/ parcuri fotovoltaice.

Despre capitalism

Vazut din multiple unghiuri, capitalismul este in viziunea mea format din oameni, din romani, care decid sa investeasca in tara si nu in afara ei, care cred in valori si lupta pentru ideile lor, cat si pentru profit, tocmai pentru a putea sa se dezvolte armonios. Cred ca businessurile de familie , antreprenoriatele 100% romanesti, precum este si Tinmar, ar putea sa produca in continuare schimbari la nivel local, cu conditia sa fie auzite in spatial public si incurajate sa se dezvolte.

Dincolo de critici, capitalismul a adus un nivel inalt de trai in Romania.

 

Gianrodolfo Tonielli, Country Managing Director Accenture Romania

Noi, la Accenture, lucrăm în zona de IT. Sunt multe tendințe în acest segment. Despre IoT și digitalizare știm cu toții. România este cea mai importantă țară din lume pentru noi, avem peste 700 de oameni care lucrează în zona IoT. Lucrăm pentru cele mai mari companii globale, precum BMW sau Mercedes. Tendința este să conectăm totul. Colectăm multe informații pentru a putea analiza în timp real datele. Efectul secundar al acestor lucruri se referă la securitate. Prin conectarea dispozitivelor apar o mulțime de preocupări legate de securitate. Nu este vorba doar de securitatea standard, dar cu IoT programele malefice pot fi peste tot. Dacă suntem o fabrică și conectăm toate echipamentele, pericolul este ridicat, mai ales că virusul poate fi introdus prin orice echipament extern. Multe companii se tem de toate obiectele pe care le cumpără și le introduc în fabrică. Securitatea este o tendință foarte importantă, însă nu se acordă suficientă atenție acestui lucru. Hackerii nu mai sunt cei tradiționali, din moment ce virusul poate veni din obiectele fizice.

Profitul nu este cel mai important subiect. Este mai degrabă șocant, însă acum trebuie să ne uităm și la stakeholderii- ecosistem, mediu. Desigur că acționarii sunt și vor rămâne importanți. Investim mult timp în oamenii noștri. Trebuie să le dăm oamenilor noștri mijloacele necesare pentru a lucra în medii diferite. Milenialii nu mai muncesc neapărat pentru bani. Se uită la alte criterii, precum mediul de lucru.

În România, totul devine din ce în ce mai bun pentru oameni. Sper ca această creștere să continue.

Ana Maria Mihăescu, NED Raiffeisen Bank România

Eu zece ani din viață am fost asigurător de credite financiare, încă 5 ani bancher la o bancă de stat, iar alți 25 am condus biroul unei multinaționale. Dacă trecutul recent a fost al CEO-ului, societatea începe să își pună tot mai mult întrebarea cum putem realiza o echilibrare între social și economic. Devine tot mai clară necesitatea unei profesionalizări a conducerii societăților. CEO-ul trebuie să reprezinte acea parte care eficientizează și maximizează profitul pentru acționari. Conducerea societăților va deveni mai importantă și mai responsabilă. Nu vom putea crea acel calculator care să poată să responsabilizeze activitatea unei societăți. În România există o deschidere, mai ales că fiecare consiliu de administrație va trebuie să aibă în componență și trei membri independenți, conform noilor reglementări ce intră în vigoare în 2020. Încercările de profesionalizare trebuie continuate.

Liderii români aveau o excelență în calitatea muncii, dar erau mult sub nivelul competitorilor lor în ceea ce privește networkingul. Astăzi nu contează atât de mult cât de bine realizați partea tehnică (fără a o face nu ați fi la masa liderilor). Lucrul la care trebuie lucrat extrem de mult este networkingul.

Cred în modelul românesc. Cluj, Timișoara, Brașov-sunt centre de creștere foarte importante.

Andrei Ion – Managing Director SHL Romania și Conf. Univ. Dr. în cadrul Facultății de Psihologie de la Universitatea București

În 2015, 60% din orele muncite de anhajați erau reprezentate de munca fizică. În 2060, 60% din orele muncite vor fi reprezentate de emotional work.

Voi menționa câteva din concluzii preliminare ale studiului pe care l-am desfășurat recent despre tendințele în leadership. Modul în care muncim se schimbă destul de mult și ajungem să gestionăm mai curând oameni decât rutine, decât proceduri. Dacă ne uităm la diferențele individuale care nu se schimbă, nu se modifică atât de ușor cum ar fi preferințele de personalitate și comparăm profilurile liderilor din străinătate și a celor de aici, sesizăm câteva diferențe. Noi avem niște competențe mai mari în a seta obiective în ceea ce privește inițiativele. De asemenea constatăm faptul că potențialul liderilor din România de a colabora este mai scăzut comparativ cu alte state.

Bill Gates avea o performanță academică strălucită. În clasa a VIII-a a obținut cea mai mare notă la examenele finale pe care o obținuse cineva în stat până atunci. Dar nu avea abilități de a lucra cu oamenii. În acest sens, părinții săi îl trimiteau la evenimente de networking.

Cred că pariul pe care îl avem este cel legat de oameni, în funcție de skillurile pe care le avem la dispoziție. Vor fi activități cu un grad complex de dificultate. Este evident că avem un brain power.

 

ENTREPRENEURSHIP AND FAMILY BUSINESS

Lavinia Rașcă, Professor ASEBUSS Business School (moderatorul panelului)

Abordăm o temă extrem de importantă cu niște speakeri foarte importanți. Doamna Camelia Șucu este antreprenor în foarte multe business-uri. Domnul Dan Stefan conduce alături de fratele său un business de mobilitate. Îl avem, de asemenea, și pe Sorin Preda, care a depășit de mult granițele țării. (…) Avem si un foarte bun specialist în afaceri de familie, Dinu Bumbăcea, de la Deloitte. Ne propunem să spunem pe scurt acest sector în acest context international.

(…)Cercetătorii, mediul academic și guvernele consideră că societatea viitoare va fi una antreprenorială. Antreprenoriatul este privit ca o stare de spirit, care îi ajută pe oameni să observe oportunitățile și să le exploateze. S-a constatat și s-a demonstrat că antreprenoriatul poate fi învățat. (…) Freelancerii  au nevoie de spiritul antreprenorial și este demonstrat că firmele antreprenoriale reprezintă un pol de bună stare care aduc locuri de muncă. Cele mai dinamice sunt afacerile de familie datorită relației bune și a încrederii între ceilalți membri ai familiei, care-i dau sfaturi. Desigur, aceste relatii duc și la conflicte, dar în principal sunt benefice.(…) Afacerile care au intrat în top 500 în ultimii doi ani sunt mai mari și mai tinere decât în ceilalți ani. Aproximativ 45% dintre afacerile de familie funcționează în Europa, apoi urmând America de Nord cu 28%. (…) 4 din principalele 10 afaceri in industria auto sunt de familie.

 

Camelia Șucu, Owner ClassIN, Piața de Gros (Abundia) și Iconic Food & Wine

Cum e sa fii femeie antreprenor?

Nu am simțit niciodată că este mai greu sau mai ușor să fii antreprenoare.(….) Facem echipa și pornim la muncă pentru că vrem să iasă ceva din aceea idee. Ce-i caracterizează pe foarte mulți antreprenori este că sunt foarte curajosi și optimiști, ei văd o reușită acolo unde altii văd probleme. Noi, antreprenorii, știm să lucrăm cu oamenii. Aici  ar fi o mică diferență, femeile sunt mai empatice și avem o inteligența emoțională către om putin mai dezvoltată decât bărbații, dar observ că și ei încep să ne ajungă din urmă. (…)Am reușit să îmi fac o echipă bazată pe valori: să vii la munca fericit.

Ce voi face când nu voi mai face business?

Intreabă-mă mai incolo, când voi face 90 de ani. Nu mă văd deocamdată nici măcar încetinind ritmul. Nu mă lasa nici fetele, nici nepoții. Deși petrecem mult timp, venirea lor mi-au dat o altă valoare de a contabiliza timpul petrecut cu familia. Nu-mi mai place ordinea în casă (Camelia zâmbește). Fetele sunt și ele antreprenoare și au vrut să încerce singure propriile idei,  să greșească și să învețe. Cu siguranță, la un moment dat, vom face ceva în jurul unei idei lucruri împreună.

Mi-a plăcut să le las să creacă, ajutandu-le foarte puțin. Acum au ajuns la nivelul în care vin singure să ceară sfaturi. Noi suntem prima generatie de antreprenori (…)

Eu sunt pentru mai multe forțe, pentru că ajută la dezvoltarea business-ului. La mine Ioana este cea care s-a implicat intr-unul dintre businessuri, pe langa al sau propriu, si este foarte buna. Dar intotdeauna am avut si oameni dun afara, pentru ca ai nevoie si de alte specializari cand vrei sa scalezi, sa cresti.

 

Dan Ștefan, Executive Director & Owner Autonom

Cum vă înțelegeți cu fratele dumneavoastră? Vă gândiți la tranziție?

Am avut noroc, am fost foarte compatibili, nu ne-am certat niciodată când eram mici.  Suntem destul de compatibili și în valori, în modul de gândire.(…) Noi nu mai suntem implicați în executiv. Firmele pot merge mai departe și fără noi. Nu-i o succeiune în familie, copiii noștri sunt mici, dar cred în business-ul de familie. Îmi plac afacerile de familie din afară pentru că au reguli prin care trebuie să devedească că pot conduce afacerea. (…) Toată lumea poate să fie un lider, dar nu toată lumea este un lider. La noi sunt echipe mici, ținem o echipă de 10 oameni cu un lider. Nu prea angajăm lideri, acesta este un proces de emergență. Criterul estențial de angajare la noi este culture fit. Liderii au un rol foarte important in managierea oamenilor.

Noi nu avem HR, nu simțit să punem asta într-un departament de recrutate. Sistemul de management pe care îl folosim în companii este foarte vechi, dar a funcționat foarte bine. În peisajul acesta, care s-a schimbat, mai este potrivit să facem cele 5 principii ale managemenetului?

Sau trebuie să găsim o altă structură? Noi avem o viziune de dezvoltare. Evoluăm în fiecare zi. Citim, facem traininguri, cu totii petrecem minimum 2 luni pe an învătând, dar ne place. Valorile noastre sunt preponderent umaniste (…)

Noi suntem într-o fază dinamică, nu urmărim cărările bătute, este un model hibrid. Nu avem o strategie de genul, „Ne întâlnim o data pe an”, suntem mult mai dinamici, mai agili.

 

Sorin Preda, Founder & CEO Global Vision

Businessul meu a crescut constant și sănătos. Internaționalizarea afacerii trebuie să vină ca un pas natural după o etapă de dezvoltare și consolidare în zona operațiunilor. În primii zece ani am avut grijă să facem asta. Odată cu experința proiectelor am acumulat și capital. Al treilea lucru câștigat a fost o echipă de management. Internaționalizarea trebuie să vină după parcurgerea acestor trei etape. Noi ne-am urmat clienții. Am dezvoltat relația cu un portofoliu solid de companii, iar expansiunea companiilor client ne-a oferit și nouă oportunitatea de expansiune. Suntem activi în patru țări și ne uităm foarte atent și la alte state.

Încă mă bucur de adolescența în antreprenoriat. Activitatea noastră a început fix acum 15 ani. Eu aș împărți perioada de 30 de ani de după revoluție în două: primii 15 ani și ultimii 15 ani. Sunt două perioade complet diferite. Dacă vrem să ne comparăm cu regiunea Europei Centrale și de Est, ar trebui să ne uităm la Polonia. În 2000, Polonia avea 180 mld PIB, iar România era la 35-40 de mld. Noi am pierdut startul. Cred că în cei 15 ani de început de antreprenoriat nu s-au făcut foarte multe. Cu siguranță că a apărut o pătură de antreprenori cu mai multă inițiativă și s-au creat premisele necesare odată cu aderarea la UE și NATO. Este bine să te uiți și să înțelegi istoria piețelor. Cuvântul cheie este adpatarea.

Dinu Bumbăcea, Partener coordonator Consultanță Deloitte

Despre afacerile de familie

Suntem, de cele mai multe ori, la prima generație în afacerile de familie. În țările dezvoltate deja sunt la a treia generație. În România, creșterea s-a făcut printr-un proces de învățare pe propria piele pentru că nu a existat nicio cultură antreprenorială.

Predictibilitatea este temelia previziunilor de afaceri. Strategia nu poate fi clădită într-un mediu care este în continuă mișcare. În condițiile în care traversăm un deficit cronic de resurse umane, nevoia de recrutare este semnificativ mai mare. Este valabil cam în toate sectoarele. Totodată, noi, la Deloitte, am făcut un studiu global privind afacerile de familie. Este pentru prima oară când participă și antreprenori din România. Poate că numitorul comun al concluziilor studiului este faptul că peste jumătate din cei chestionați au considerat că incertitudinile financiare, forța de muncă, deficitară nu numai în România, s-au acutizat față de anul precedent. Este o situație care este comună în multe dintre cele 58 de state participante la studiu. O altă problemă rezidă și în faptul că în România productivitatea nu este unde ne-am dori să fie. Totodată, o bună parte din decizii se iau pe baza unor date care nu sunt atât de actuale cum ar trebui să fie.

Frédéric Lamy – CEO Leroy Merlin România

Am avut șansa să lucrez într-un business de familie, o familie veche din Franța, apoi am făcut tranziția acum cinci ani către Lerroy Merlin. Cum este să lucrezi într-un business de familie?  Este foarte diferit față de modul corporate.

În primul rând, un antreprenor face greșeli, eu le spun mereu oamenilor mei că pot face greșeli, dar cu condiția să învețe și să progreseze mereu. Acesta este diferența dintre a fi antreprenor de familie și un manager din zona corporate.

Chiar dacă suntem de success, noi dorim să învățăm permament, este un mod de a vedea lucrurile. Din experiența mea, noțiunea numită contraputere este foarte diferită în businessurile de familie comparative cu zona corporate.

Dacă spui oamenilor mereu „Tu trebuie să faci asta, tu trebuie să faci asta!”, oamenii vor pleca din companie pentru că nu se vor simți confortabil și nu se vor identifica cu tine. Dar dacă le spui că trebuie să faci greșeli, să progeresezi, se vor simți mai apropiați de ține.

Acesta este aspectul de afacere de familie pe care dorim să îl implementăm și la noi în companie. Iar treaba mea este doar să îi încurajez să performeze.

Când am fost recrutat acum peste 10 de fostul CEO de la Lerroy Merlin de atunci, acesta mi-a spus că „Vreau ca în această companie angajații să fie tratați așa cum mi-ar plăcea mie să fiu tratat ca angajat.” Atunci am zis că aceasta este compania în care vreau să fiu.

În afacerile de familie simți că îți pasă de oameni mai mult decât în orice altă parte. Nu există performanță financiară fără performanță umană.

 

MONEY AND FINANCE. M&A AND BEYOND

Șerban Roman – FCCA – Vice President Entreprise Investors

Analiza SWOT a mediului de business

În toată regiunea și în țara noastră sunt oportunități, dar și riscuri. Dacă ne uităm din avion avem un potențial de creștere peste Europa de Est, dar pe de altă parte dacă facem cumva să avem o creștere sustenabilă, este mai greu să reușim să unificăm regiunile pentru a putea extrage valoare.

Avem creștere de GDP, o ducem bine, dar dacă te uiți pe medie e mai ciudat. Trebuie să ne uităm puțin mai specific. Doar câteva orașe din țară dau creșterea, iar restul stagnează. Avem forță de muncă, dar dacă dăm acces și dacă unim regiunile avem o piață bună de IT. Avem o piață de outsourcing bună, tinerii din acesată industrie sunt foarte bine poziționați. Sunt și plusuri și minusuri.

La ce va uitați când investiți într-o companie și care sunt cele mai refinanțabile sectoare?

Cu cât statul poate să intervină în businessul tău mai mult, te gândești atunci în funcție de asta. 

Dar noi ne uităm la o idee, noi nu investim în startup-uri, ci la o comnpanie care poate să absoarbă minimum 20 mil. euro. Dar ne uităm și la trendurile globale și în ce măsură acele trenduri pot influența compania ta. Cum zicea și Tamas Nagy, despre mașinile electrice. Da, pe măsură ce se electrifică automotivele nu mai ai nevoie de service-uri, nu mai e rentabil să investești acolo. Ne uităm și la măsura în care businessul vizat este suficient de rezilient la criză. Acum doi ani probabil nu ne-am fi uitat la asta.

Dacă punem toate aceste puncte la comun și le validăm, trebuie să vedem cine execută aceste planuri. Noi ne uităm la companii care cresc annual 20, 30% . Dar cine face asta? Cine crește atât? Dacă antreprenorul este bazat pe strategie, atunci l-aș vrea lângă mine, dar dacă antreprenorul nu este implicat în business probabil că nu.

Alexandru Bîrsan – Partner Filip & Company

Sunt câteva chestii care mi se par interesante pe partea de oportunități. Eu sunt antreprenor și sunt optimist. Un alt lucru pe care l-am văzut la dezvoltarea anecdotică a business-ului românesc este de a face lucruri multe. Avem câtiva campioni naționali în diverse zoneprecum retail sau telecom, care sunt fantastici la a face lucrurile mai eficiente. Să fii în stare să faci lucrurile cu bani puțini pentru a avea un preț mai mic și să o faci și bine este o chestie extraordinară. Romanii au o astfel de ingeniozitate pe partea aceasta.

Silicon Valley dezoltă extrem de multe startup-uri, fiind pe primul loc în lume, iar pe locul al doilea este Israel. În momentul în care ai un unicorn, ai un model, se poate repeta.  Un alt lucru care mi se pare interesant este faptul că romanii sunt învățați să lucreze în afara statului. Mediul nostru politic nu a fost o foarte bună susținere pentru mediul privat.

Cum va evolua piața de M & A?

Este un  momentan în care antreperenorii caută bani să se dezvolte în continuare, alții se gândesc la exitul total. Este o problemă foarte frecventă. (…) De foarte multe ori la cumparare sunt fonduri sau alți antreprenori. În momentul acesta piața este activă, iar tranzacțiile nu mai sunt așa de aglomerate, pentru că antreprenorul masoară de mai multe ori și taie o dată. Acum business-ul trebuie să fie bun. Cei care vând cer mulți bani sau vor să ramânaă pentru a vedea dacă au cu cine să treacă următorul hop.

Este un moment bun pe piață, nu vedem imediat de unde vine criza următoare. Acum câțiva ani vedeam chestia asta, dar acum nu știi de unde vine chestia care va răsturna carul.

 

Mircea Varga – CFO Ţiriac Holdings

Analiza SWOT a mediului de business românesc

Economia românească oferă multe oportunități, însă din păcate orice lucru vine și cu mai multe lucruri rele. Avantajul este că economia oferă încă oportunități acolo unde sunt probleme. România este o țară cu o forță de muncă talentată, din păcate, de acest talent beneficiază alții, românii se duc în alte țări și contribuie la PIB-ul țării.

Suntem o țară cu o forță de muncă ieftină, investitorii vin pentru că suntem țara cu o forță de muncă scazută Suntem într-o țară a extremelor, pe IT suntem foarte bine recunoscuti, avem UiPath, companie cu cel mai mare ritm de creștere. Pe de altă parte, la polul opus, suntem țara cu cel mai rămas în urmă sistem fiscal, există o lipsă de implicare a statului de a ajuta mediul de afaceri.

Mediul de afaceri s-a obișnuit să nu aștepte niciun ajutor de la stat, dar din punctul me de vedere nu este o cale alternativă.

Tamás Nagy – Director, Co-Head Private Equity EBRD

Am multe amintiri aici în România. Suntem unii din cei mai mari investitori din România. Ceea ce este mai puțin cunoscut este partea de capital. Circa 10% din aceste 8 mld. euro au fost investitite în companii. Dar per total, sumele investite au fost de ordinul zecilor.

De unde vine creșterea în primul rând? Cred că eu sunt atent când mă uit la companiile tradiționale din România. Există niște statistici foarte importante cu care trebuie să ne confruntăm. Primele 300-500 de comapanii, să zicem sunt filiale ale unor multinaționale, excluzând băncile și companiile de stat. 25% sunt companii care nu sunt filiale ale companiilor multinaționale. Dacă ne uităm la ele, doar 20% sunt active pe piețele de export. Multe din aceste companii, majoritatea de după căderea communismului de fapt, au crescut doar pe piața locală. Dacă crești doar pe piață locală, e dificil să te dezvolți ulterior pe plan extern pentru că dezvoltarea ta va fi doar în funcție de cum merge țara.

Deja piața e împărțită în jucătorii tradiționali. Deja e greu să faci tranziția pe altă piață. Expunerea vine prin achiziții. La aceste lucruri, BERD ajută antreprenorii locali. Finanțarea acestui tip de măsuri ajută. Eu sunt mult mai pozitiv când vine vorba de creșteri, de inovație și spun asta pentru că asta are legătură cu punctele forte și slabe ale regiunii. Pentru acestea e nevoie de antreprenori tineri, care sunt nebuni, care riscă mult. Dar doar așa poți avea acces la piață internațională. 

De unde vin provocările?

Aș putea să vorbesc despre provocările evidente, ciclurile economice, bulele, lipsa forței de muncă. Dar mă preocup totodată și de schimbările climatice, iar guvernele trebuie să ia măsuri . România nu poate să nu facă parte din asta, ceea ce înseamnă că Guvernul va trebui să actionize. Schimbarea peisajului energetic se va schimba în concordanță cu asta. Astfel de măsuri ar putea schimba industrii. Acțiunile sunt disruptive sunt în tehnologie, dar și în industria auto. 40% din PIB-ul României este redat de industria auto, nu e vorba de un mister, condusul autonom este la putere. Iar acest lucru se va vedea în numărul de mașini vândute, în mobilitate.

Dar dacă ne gândim la industria auto, dacă producem piese care se găsesc acum, dar care nu vor mai fi cumva valabile, eu, ca investitor, nu știu dacă voi dori să investesc capital în acest sector care e disruptive.

Cred că, per ansamablu nu este foarte atractivă regiunea aceasta. Presă e plină de știri despre crize din Argentina, Venezuela care nu sunt în cele mai bune momente. America de Sud este regiunea cu cea mai slabă perfromanță în ceea ce privește veniturile, dar totuși, investitorii pot fi interesați să investească acolo și să plece ulterior.

Ufuk Tandoğan – CEO Garanti Bank România

Profitabilitatea sectorului bancar român a crescut semnificativ în ultimii ani.

(…) Dacă facem o comparație cu țările din CEE, precum Polonia, Cehia, Bulgaria, industria bancară din România este capitalizată și are multă lichiditate. Sectorul bancar local are capacitatea de a finanța potențiala creștere a țării.

(…) Sunt foarte multe companii care au intrat în insolvență. Numărul insolvențelor este din România este mult mare, dacă îl comparăm cu alte state din regiune precum Polonia sau Bulgaria. Din păcate, unele firme au folosit punctele slabe din lesisglația insolvenței, este un proces foarte slab. Și atunci băncile nu își pot recupera împrumuturile, ceea ce a pus o presiune mare pe profitabilitatea sectorului bancar.

Băncile se gândesc de 2 ori la decizia de a da un credit, din cauza experienței proaste cu cazurile de insovență din anii recenți. Sectorul bancar s-a gândit să-și asume mai multe riscuri și azi există sume foarte mari, aproape 22% din activele băncilor sunt active de stat, cel mai mare procent din Europa. De asemenea, vorbim de un procent foarte mare de populație rurală, cel mai mare procent această parte a Europei.

(…) Sunt foarte optimist, băncile vor continua să sprijine economia locală. În perioada care urmează ne putem aștepta la o creștere a potențialului de creditare bancar.

 

Adrian Vasilescu – Consilier al Guvernatorului BNR

Cum am trecut în doi ani de la cea mai mică, la cea mai mare inflație

De 30 de ani aud doar despre inflație.  Avem prea multă inflație. Este ca și cum se întâlnesc niște vânturi aici la noi, asta înseamnă inflație. Cum am trecut noi în doi ani, de la cea mai mică inflație, la cea mai mare inflație? Am avut cea mai mică inflație din UE și appoi brusc am trecut la cea mai mare. Sunt niște lucruri care trebuie explicate. „Îmi este frică de inflație, dar îmi este și mai frică de…frică de inflație!”, spunea Paul A. Samuelson. Inflația ne toacă nervii și banii de 30 de ani.

Nicolae Georgescu a fost cel mai mare economist român. Inflația este în sine o problemă pentru că toți ne lovim de ea. În mintea tuturor se naște problema „Unde ne facem cumpărăturile”, așa ne lovim de ea. Ne gândim de unde se dă ora exactă a inflației.

Statistica este o știință care poate să transforme dintr-o sală de înmormântare, într-o sală de bal.

Statistica este o știință care poate să ne spună ce se întâmplă cu inflația. În cel mai recent comunicat, publicat pe 11 septembrie, în care ni s-a arătat cum a fost inflația în luna august. Dar acum, să avem încredere în ce ne spune statistica? Da, trebuie să avem încredere, avem multe tehnologii care ne ajută cu calcule, care ne veghează.

Măsura inflației o poate da mișcarea prețurilor. Dumneavoastră va duceți în piață și faceți târguirile, dar acestea nu seamănă cu statistică. Dar statistică ne da de fapt o medie ponderată. Cele mai multe prețuri nu ne mai pun pe jar. Dacă facem câteva comparații, vedem un PIB care este cu mult sub ceea ce putem noi. De pildă în 2018, PIB-ul a fost de 202 mld. euro. Dacă ne uităm, suma este mare, dar dacă vedem tabloul mare European, vedem că este în a doua jumătate a tabelului. Suntm pe locul 27, penultimii, în spatele nostru fiind bulgarii. La mărimea populației suntem pe locul 27.

Avem o cerere mare pentru că avem un un consum mare. S-au mărit salariile, dar s-a produs un decalaj, Guvernul a plusat cu bani, dar economia nu a plusat cu bani. Granițele sunt deschise, trăim într-un adăpost, așa o văd eu.

OFFICIAL OPENING

Giorgi Isakadze, Editor-in-Chief Forbes Georgia

Am să vă prezint combinația câștigătoare a Georgiei. Georgia este o țară localizată strategic, între Europa și Asia.  Avem un acord de tranzacții gratuite cu piețe precum cele din China, Hong Kong, Europa, Turcia, Ucraina, CIS și EFTA. De asemenea, taxele din Georgia sunt mici.

Economia Georgiei este în crestere, între anii 2013-2018 pib-ul țării a crescut cu 4%.  Printre alte strategii ale Georgiei pe care încercăm să le fructificăm sunt cele din sectorul financiar, bancar, comunicatii, energie, constructii, real estates și industria. De asemenea, turismul din Georgia a crescut cu 19% în 2018.

Maija Goluboviča – Former Managing Editor Forbes Baltics

Aș dori să vorbesc astăzi sunt cele 3 țări, Estonia, Letonia și Finlanda. Mă bucur să spun că am condus în urmă cu câțiva ani echipa redacțională a Forbes Estonia. Atât Estonia, cât și Latvia sunt state care și-au câștigat recent independența (în 1991 și 19992), iar economia a crescut abia în ultimii ani, în timp ce Finlanda a fost independentă de mai bine de 100 de ani.

În Letonia avem companii care au fost vândute cum ar fi ask.fm sau forticom. Askfm a fost vândut celor care dețin aplicația Tinder. Echipa originală care a construit Bolt a fost pe jumătate letoniană, pe jumătate finlandeză. Sunt stagii diferite ale țărilor și ale creșterilor lor.

Estonia a dat naștere la Skype, iar ulterior toată lumea s-a ghidat pe ideea că „Putem să o facem!”, acesta a fost mindestul.  În continuarea lumea se întreba ce va urma. A fost un boost pentru economie, care ne-a pus pe harta.

Totuși, nimic nu se poate întâmpla la nivel de startuprui, dacă nu ai sprijinul guvernului și a statului. Președintele nostru a fost bucuros să ajute și este în continuare să facă.

În Letonia se lucrează acum la o lege unică pentru start-upuri, pentru a oferi beneficii fiscale startup-urilor. Vrem banii unde într-adevăr să meargă și să ne putem folosi de ei.

Acum doi ani vorbeam aici, la Forbes CEE Forum și mă întrebam când va avea România primul unicorn și acum, iată că ne bucurăm să auzim că aveți primul unicorn. Acest lucru construiește drumul pentru alte companii care vor fi îndemnate să fie mai curajoase.

Agnieszka Filipiak, Managing Editor at Forbes Poland

Principalele caracteristici ale liderului sunt valorile și carsimă sa. Este foarte important ca liderul să își urmeze calea, nu toți oamenii pot avea calitățile unui bun lider. Echipa trebuie să te urmeze, iar acest lucru este foarte important, deoarece liderul depinde de echipa sa.

Liderul trebuie să își găsească o echipă care să lucreaze pentru beneficiul comun. Trebuie să găsească oamenii potriviți pentru a lucra împreună.  Liderul este promotorul generației viitoare.

S. Nikoloz Nikolozishvili – Ambasadorul Georgiei în România

Georgia a devenit foarte atractvă pentru investitorii străini, joacă un rol important în proiecte strategice. Georgia este o țară situată la Marea Neagră, este un hub logistic și oferă multe oportunități de business.

Georgia este un partener de încredere si un jucător cheie în transporturi și conectivitate, datorită locației geostrategice, aproape de Europa și de Asia.

Guvernul Georgiei se concentrează pe creșterea economiei. Accelerarea dezvoltării factorilor cheie este prima noastră prioritate. În prezent, ne concentrăm pe proiecte geostrategice, precum autostrăzi, modernizarea infrastructurii feroviare etc. (…) Avem un potențial de cooperare mare cu România.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii