Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Leadership |
|

Livetext de la #ForbesCEEForum 2018. Ziua I

Astăzi începe Forbes CEE Forum, eveniment care aduce împreună editori din rețeaua Forbes din regiunile CEE și EMEA, alături de lideri internaționali din sfera politică, business și financiară.
poza deschidere cee forum

Forumul Forbes CEE este singurul eveniment regional anual organizat în România începând cu 2014, iar anul acesta leadership-ul, investițiile, inovația și potențialul noilor tehnologii reprezintă temele principale în jurul cărora experți în domeniu vor dezbate.

Ne concentrăm pe temele macroeconomice, dar și pe sectoare de business precum: bankingpiața de capitalenergieconsumer marketsantreprenoriathealthcaredigitaleducațieresponsabilitate socială.

Iată principalele declarații:

 

Șerban Roman, Vicepreședinte și Country Director Enterprise Investors

 

Ce însemna să câștigi capital în urmă cu 10, 11 ani, față de acum?

Aș vrea să aduag faptul că există finanțare pentru companii și există o paleta largă, dar mai important e ce poate compania să atragă. O companie nu poate să atragă orice surse de finanațare. O primă întrebare este cine este acea companie, ce este, ce fel de business este. La fel de important este cum arată businessul tău. Contează care e echipa de management. Toate acestea influențează ce poți să atragi. Cred că cel mai mult contează care e visul tău. Dacă tu vrei să joci în siguranță, atunci te vei împacă cu băncile.

Care sunt punctele forte și slabe ale antreprenorilor?

În România sunt foarte multe companii de succes, vorbim de eMAG, de Fan Courier, Dedeman, Cris-Tim. Este clar că fac ceva bine. Încăpățânarea, abordarea, dar mai ales dorința lor de a devenit lideri în sectoarele lor. Nu cred că fac rău antreprenorii, ci fac chiar bine. Dar ce văd la antreprenori este că ar trebui să meargă mai mult în afară, să testeze. Poți să testezi să vezi dacă produsul tău face față pe o altă piață, pe o piață din afară. Există sisteme simple de testare. Cred că antreprenorul român ar trebui să meargă mai mult în afară și să încerce, așadar. Management profesionist, asta ar trebui sa se vada mai des la noi.

 

Ce ar trebui să discutăm acum, după 100 de ani de România, indiferent daca vorbim despre finanțare sau nu?

Oscilam de fapt între educație și cultură. Pe termen mai scurt ne trebuie infrastructură că să putem să ajutăm și educația. Cred că ne trebuie o strategie mai clar definită pe țară, cu definirea locului nostru la nivel de țară. Din păcate avem foarte multe strategii între care oscilăm dacă să le implementăm sau nu.

 

Mike Hapoianu, Commercial Director Happy Tour România/Bulgaria/Turcia

S-a schimbat perspectiva călătoriilor de afaceri?

Pe lângă domeniul de vacanță există și acest turism corporate, care presupune angajamentele companiilor și angajaților. Piața s-a schimbat și totodată nu s-a schimbat.

Când a început criza, bugetele pe evenimente au scăzut drastic. Vorbim despre bugetele din țară, dar și din străinătate. Focusul a rămas pe cutting cost, pe eficientizare. Există acum tot felul de variante pentru a atinge aceste cutting cost. Prin consultanță se ajunge la ele. Mai departe este partea mai complicată prin tooluri speciale prin care poți face cutting cost.

Infrastructura mai face față? Companiile iau în calcul acest lucruri și se bugeteaza într-un anumit fel în funcție de țară?

Este esențial în România, Bulgaria, Turcia. Dar există o diferență între Europa de Est și de Vest privitoare la implementarea anumitor tooluri. Există pe piață anumite online booking tools. Aici se leagă și problema de mentalitate în Europa de Est și de Vest. În România, în ultimii 3, 4 ani întrebările erau dacă ar funcționa și la noi aceste tooluri în condițiile care în vest sunt deja implementate. Ajungem la mentalitate, pentru că românii trebuie să își asume să își facă singuri. De abia în ultimii ani vedem că sunt companii care se uită și chiar cer implementarea aceasta. S-a început implememntarea unui sistem. Spre exemplu, în Turcia, 30% din rezervări erau făcute în online. Încep să se miște lucrurile și în România

 

Ce ar trebui să discutăm acum, după 100 de ani de România, indiferent daca vorbim despre finanțare sau nu?

Totul se rezumă la educație.

 

Omer Susli, CEO HomeLux

Cum vedeți  posibilitățile de acces la finanțare în 2018 față de anii anteriori?

Față de 2008 nu cred că există o diferență prea mare. Dacă ne uităm în jurul nostru, suntem cam tot ca în 2007-2008. Și sperăm să nu mai vină o criză. Noi am crescut alături de BT. Antreprenorul român e puțin fricos. Important e ca banca să aibă încredere în proiectul prezentat. Noi avem acces la banii băncilor pentru a-i investi și a-i înmulți. Orice antreprenor face investiție, deschide o companie cu scopul de a produce bani. E un cerc în care toată lumea trebuie să câștige. Antreprenorii trebuie să aibă curaj, un proiect în care să aibă încredere și după să convingă banca pentru a primi o finanțare.

Cum arată antreprenorul român?

Am 100% încredere în atreprenorii români pentru că sunt tineri. 50 de ani de comunism au distrus spiritul de antreprenor din România. BT, Dedeman, sunt numărul 1 în domeniile lor. Sunt antreprenori români și au început de la zero și au concurat cu businessuri străine. Pentru un antreprenor, dacă are curaj nu are nicio altă problemă. Am cumpărat o fabrică de cărămidă din România și nu știam cum se produce cărămida, iar după un an am vândut la gigantul Winerberger. Trebuie să ai curaj. Ai curaj, multiplici banii. Fiți curajoși și faceți compania voastră. Avem o piață mare, una dintre cele mai mari din Estul Europei. În Europa avem 550 de milioane de oameni cărora le putem vinde produsele.

Ce elemente ar trebui să fie pe agenda publică la 100 de ani de România

Educație, dar educație fără antreprenor nu ne prea ajută. Eu aș visa ca România să devină cea de acum câteva sute de ani, când Bursa de cereale din Europa era în Brăila. Bucureștiul, ”micul Paris, era mai frumos decât Parisul. Visul meu e ca România să redevină ca atunci. Fiecare dintre noi trebuie să facă ceva.

Francois Bloch, CEO BRD Groupe Societe Generale

Despre contextul actual

Dacă vorbim despre finanțare și surse de finanțare, avem trei variante principale: capital propriu, finanțare bancară și finanțare a piețelor de capital. Este un al patrulea factor, de care uităm câteodată- finanțarea de către compania mamă a subsidiarelor din România, mai ales că aici operează multe multinaționale. România are anumite caracteristici. Aici urmează să se înregistreze progrese. Despre piețele de capital cred că este loc pentru progres. Piața este relativ mică. Aici companiile-mamă din Europa de Vest și America de Nord au furnizat capital către subsidiarele din România. Finanțarea bancară este activă în România. Mulți au dificultăți în a accesa finanțări și îi invităm pe clienți să vină la bănci să ceară credite, dar când te uiți la statistici realitatea este alta. Întrebarea este cum vor fi finanțate companiile medii și mici?

Atacarea și finanțarea unor noi segmente de piață cum schimbă modelele de risc ale băncilor?

Tot mediul se schimbă. Am început discuția anterior. Funcția noastră este să îi ajutăm pe antreprenori. Asta e funcția primordială a băncilor și de asta suntem mândri că suntem bancheri. Trebuie să studiem proiectul alături de clienți. Iar într-o lume care se schimbă foarte repede trebuie să analizăm capacitatea de adaptare la noul mediu. Există și lucruri care nu se schimbă sau care nu s-au schimbat până acum. Avem exemplul Emag, care încă are depozite, deși este un retailer online. Nu se schimbă foarte mult procesul de a face business. Tehnologia aduce noi schimbări, iar noi trebuie să înțelegem exact ce. Cheia este să distingi ce va fi disruptiv, însă în mare avem același proces.

Ce elemente ar trebui să fie pe agenda publică la 100 de ani de România

Când ne gândim la centenarul României, ne gândim la istorie și la progresul înregistrat în ultimul secol. Uitându-ne la ce s-a schimbat putem face proiecții de viitor. România trebuie să se uite la următorii 100 de ani. Cum ne pregătim, cum ne pregătim copiii… Educația, însă trebuie să devenim mai agili. Ne confruntăm cu lucruri care nu existau în urmă cu 20-30 de ani, iar în următorii 10-15 vor apărea lucruri noi. Abilitatea de a te schimba, de a te adapta și o mentalitate agilă- de aceste lucru are România nevoie cel mai mult.

Doru Lionăchescu, Board Member Banca Transilvania

Care mai este rolul băncilor în contextul actual?

Aș spune că în pofida discuțiilor din presă referitoare la atacul dezlănțuit al fintech-ului, realitatea din tren, nu numai din România, chiar și din SUA arată că băncile n-au fost nici pe departe <<dinozaurii>>, ci s-au adaptat relativ repede și continuă să fie finanțatorii și de primă și de ultimă instanță într-o economie ca a României.

România are specificitatea unei piețe de capital insuficient dezvoltate, crește foarte ușor în comparație cu necesitățile economiei și atunci tot greul finanțării în România este pe umerii băncilor, aceasta este realitatea. Fie că este vorba de finanțarea guvernamentală, finanțarea IMM-urilor etc., băncile sunt finanțatorii.

Din această perspectivă, la 10 ani după criză, așa cum nota și presa internațională, nu s-a schimbat mare lucru, structurile de finanțare au rămas aceleași. Cu ce ne-am îmbogățit? Cu o pleiadă de restricții și reglementări care transformă sistemul bancar într-un sistem de utilitate publică, perspectiva contribuabililor este de a face din bănci utilități publice.

Despre profilul antreprenorului român

Avem două situații care mă îngrjorează: constat o tendință mai ales la cei foarte tineri sau la cei cu prima experiență antreprenorială, de hedonism antreprenorial. Oamenii pornesc businessuri aparent interesante, dar sunt o prelungire a unui hobby, acestea nu au șanse să scaleze, nu au șansă să mearga mai departe, ci satisfac dorința de a a-și petrece timpul personal altfel decât într-o companie. Am citit despre cineva care și-a pornit o carieră în domeniul tehnologiei în altă țără și s-a întors în România să-și facă o clătitărie. Cred că este o înțelegere greșită a ceea ce înseamnă antreprenoriat, una e să sesizei trenduri care dau volum în piață, și alta este să confunzi antreprenoriatul cu o modalitate de a petrece timpul liber. Antreprenoriatul serios înseamnă nopți nedormite, risc, nu a-ți petrece timpul altfel decât într-o corporație.

La noi persistă ideea că <<small is beautiful, but big is powerful>> și ceea ce nu văd la antreprenorii români este dorința de a fi lideri în domeniul lor, de a controla, de a ieși în  străinătate, dar dacă n-avem companii mari pe care să le putem finanța, vom fi pe ultimul loc în Europa.

E o chestiune de curaj, e mai simplu. Ca să fii antreprenor trebuie să îți placă să îți faci bani, altfel este greu să fii antreprenor de succes. Orice aud referitor la un business pornit din pasiune sau CSR sună bine, dar esențialmente antreprenorii indiferent de ceea ce declară sunt oameni cărora le place să facă bani și devin buni la asta.

Cel mai improtant lucru care ar trebui discutat pe agenda publică la 100 de ani de România?

Tema principală va fi direcția pe care o ia România, generic vorbind. Că vrem să abordăm sau nu această idee, va fi mai bine să încercăm să ne croim propriul destin noi, decât să ne lăsăm în bătaia valurilor geopolitce care oricum ne vor transfera undeva.

Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România & Moldova

Ce vor investitorii și cum ar putea investi mai mult în România?

Investitoriii caută potențial și predictibilitate. La EY România facem studii legate de predictibilitate. Paradoxul acestui studiu este că investitorii  se duc către Europa de Est. Nu este doar un element de cost care e luat în considerare.

În general investitorii la nivel global, dacă vorbim de Europa, au să investească în manufactură, iar aici avem industria auto, dar și farma.

Investitorii văd viitorul economic al Europei și în ce măsură Europa poate să dezvolte suport pentru investiții, pentru dezvoltare. Investitorii recunosc că România este puțîn în urmă. Infrastructură se leagă de educație.

Magnitutdinea schimbării diferă de la țară la țară. O altă concluzie a investitorilor este că vedem o migrație către Serbia sau Turcia, pentru că ceea ce se intâmplă acolo este o creștere semnificattiva a rolului muncii. Țările acestea au crescut pentru investitori.

România are forță de muncă calificată pe termen lung. Ceea ce probabil și-ar dori investitiorii ar fi educația digitală și disponibilitatea ei (este o precondiție a investitorilor), dar și integrarea acestui sistem cu tot cu integrarea forței de muncă.

 

Iulian Stanciu, CEO eMAG

Despre modelul de marketplace

Acest model a adus nu ne-a adus valoare doar nouă, ci și multor antreprenori tineri, a adus valoare clienților și întregii societăți. Am să explic câteva puncte interesante: felul în care se făcea comerț până acum presupunea o investiție mare de capital de risc în amenajarea un spațiu și blocarea unor sume destul de mari de bani. Modelul nostru a venit cu o propunere de simplitate: plătești doar un procent din ce vinzi în acest marketplce, ceea ce a dus la o adopție foarte mare. Dacă acum doi ani erau în România 4.000 de magazine în online, acum am depășit 14.000, avem un ritm de creștere de 1.000 de magazine lunar.

Sunt mulți antreprenori cu un model de business disrupt de evoluția si avansul rețelelor de comerț mare în interiorul orașelor. Micii antreprenori au avut de suferit, și-au găsit refugiul în online, din orice punct al țării poți adresa toată țara.

Vorbind de leadershipul feminin, în zona de tehnologie este un gap foarte mare, la nivel european mai puțin de 17% din forța de muncă sunt femei. În zona de marketplace 35% dintre companii sunt conduse de femei, din ce în ce mai multe găsesc un model de leadership. Modelul duce pentru clienți posibilitatea de a găsi orice produs, oridunde în țară, la același preț.

Este o dezvoltare care funcționează foarte bine, crește cu peste 50% de la an la an. Am început să conectăm țările, avem 500 de antreprenori români care exportă prin platforma noastră în celelalte țări din regiune.

Cum arată profilul clientului eMag în această frenezie a consumului?

În zona de e-commerce am pornit de la early adopters, primii care înțelegeau tehnolgoia, aveau skill-urile digitale, oameni cu o educație înaltă, venituri medii și mari. După care făcând lucrurile din ce în ce mai simple, de la modalitate de plată, căutarea produselor, până la comunicare, ne-am dus la marea masă de oameni. Am ajuns la 4,5 milioane de clienți doar în România și 7,5 milioane în toată regiunea.

Am văzut un studiu săptămâna trecută, trei sferturi dintre adulții din România nu au competențele elementare din zona de digital, e o barieră destul de mare. Avem un brand puternic, cu atribute bune, încredere, dar oamenii nu folosesc brandul cum se întâmplă cu alți competitori offline, pentru că oamenii nu sunt digitali. De aici a venit testatul modelului de a fi reprezentați fizic și ne-am gândit că trebuie să vindem mai mult, a venit diversificarea prin marketplace. De azi avem un nou slogan, de la „Online va fi mereu simplu”, s-a schimbat în „La eMAG gasesti mai mult decât crezi”, pentru ca oamenii să cumpere tot ce se poate de la noi.

Educația digitală are mai multe paliere, folosirea unor device-uri care te conectează la Internet, folosirea unor aplicații, deosebirea dintre informația reală disponibilă pe Internet și cea falsă.

Ce ar trebui schimbat în mentalitate? Metolodogia sau programa școlară prin care învățăm copiii despre viitor. Meseriile viitorului nu le cunoaștem, pe foarte multe nu reușim să le anticipăm acum, lumea se schimbă repede, copiii trebuie să învețe să gândească. Asta înseamnă un accent pus pe zona practică și mai puțin pe cea teoretică.

Informația a devenit din ce în ce mai disponibilă, acum este la un click distanță, trebuie să diferențieze informația utilă de cea inutilă.

Cum rămâneți pregătit la viteza schimbării?

Înerc să mă schimb pe mine. Am lângă mine oameni care mă motivează și am construit o cultură bazată pe meritocrație. În multe companii există acest model, însă șa nivel de societate avem un altfel de cultură. Meritocrația înseamnă că omul mai bun promovează. Astfel îi încurajez, avem un program, „Future 25”, prin care 25 de tineri de 25 de ani intră într-un program de talente și îș  doresc să ia conducerea companiei, sunt încurajați să meargă la managerii lor să le spună că pot face mai bine decât ei. Și eu am colegi care ma provoacă pe mine, trebuie să învăț, să mă schimb.

Cum schimbă Inteligența Artificială (IA) modelul de business al eMAG și modelul de business al comerțului?

Noi n-am ajuns la IA, suntem în zona de machine learning, aplicăm în multe zone, iar acest lucru duce la creștere de productivitate. De exemplu în depozit am început un program de creștere a productivității la nivel de operațiune. De exemplu, la nivel de picking am plecat de la 50 de operațiuni pe oră pe care le face un om, acum reușim să facem drumul optim pentru fiecare om folosind algoritmi care învață, pregătim produsele și le așezăm pe raft. Făcând mai multe operațiuni devenim mai eficienți, costul per operare mai mic înseamnă un preț mai mic pentru client și un salariu mai mare pentru angajat. Așa se produce valoare.

Care credeți că sunt noile skill-uri de care vor avea nevoie angajații într-un orizont mediu și lung de timp?

Cred că avem nevoie de educație financiară. Noi avem în românia un sistem bazat pe capital, dar vorbim în continuare că va fi bine dacă muncim. Va fi bine dacă în primul rând înțelegem capitalul și apoi dacă muncim. Capitalul este mai important decât munca, trebuie înțeles la nivel de invidiv, antreprenor și sociatete. Îți prioritiezi timpul în funcție de returnul pe care îl ai în capital, cand vorbim de business. Educația financiară este extrem de importantă, se întâmplă în SUA, UK și în țările europene și nu se întâmplă la noi, noi suntem învățați să muncim. Rezultatul este bazat pe exportul de forță de muncă ieftină. Apartența la UE, NATO funcționează. Dar dacă vrem la un moment dat să ieșim din dependențele astea nu vom mai crește, putem crește doar construind noi lucuri mai departe, iar pentru asta trebuie să înțelegem modelul în care funcționăm.

Apoi cred în educația digitală, este o bună parte a timpului pe care oamenii îl petrec. Trebuie să îi învățăm să deosebească informația reală față de cea falsă.

Când vine Amazon în România?

Este deja prezent prin centrul de dezvoltare, ceea ce este un lucru bun, suntem un hub regional din punct de vedere tehnologic. Din punct de vedere al depozitelor, nu cred că va intra mai devreme de cinci ani având în vedere fragmentarea regiunii noastre, iar acum intră pe piețe foarte mari, de 1.000 de miliarde de euro, a noastră e undeva la 40-45 mld. euro. Cred că vin chinezii, nu americanii. Dacă ne uităm la AliExpress, ei se apropie și investesc în multe zone, cumpără magazine online, companii de curierat, depozite.

Dragoș Anastasiu, Președinte Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK Romania)

Despre contextul actual din România

Am avut o conferință de presă împreună cu Camera de Comerț Româno-Germană și am ales un titlu de piesă ”Oficial ne merge bine”. În același timp, am făcut un research și răspunsul în ceea ce privește perspectiva este negativ: adică ne merge bine, dar credem că o să meargă prost. Este un paradox, o chestiune care ne îngrijorează pentru că știm că fără încredere e greu să evoluezi. Vedem că nu se fac anumite chestiuni care ar trebui să meargă în paralel și să asigure sustenabilitatea, mă refer la infrastructură, sănătate, educație, predictibilitate. Suntem cu toții plictisiți de cât de multe știm și cât de puține se fac. Radiografia asta e: ne merge bine, dar suntem îngrijorați.

Despre birocrație

Dacă mă întrebați pe mine, problema principală a României nu este infrastructura, ci mindset-ul. Mindset-ul copiilor. Noi am alocat resurse pentru a schimba atitudinea profesorilor, pentru ca aceștia să vadă copilul ca pe o ființă cu potențial și calități pe care să le dezvolte. De aici trebuie să pornim. De ce nu se schimbă birocrația?  E o chestiune care s-ar putea schimba peste noapte. Eu am obosit. De 15 ani încerc acest dialog și nu reușesc pentru că gradul de competență scade permanent. Ne lovim de această mentalitate: ”mie ce îmi iese?”. Cine trebuie să schimbe birocrația? Birocrații. De doi ani și jumătate avem o listă de 27 de puncte pentru a fi schimbate. Lucruri extrem de simple. Exemplu: adeverințe pentru salariați sau pontaje. Cât de nebuni sa fim în 2018 să facem pontaje? A auzit cineva de ”management by objectives”? Nu se schimbă birocrația pentru că avem acest tip de mentalitate. Birocratul o să-i explice ministrului că nu se poate elimina adeverința și o să-i facă un raport de 30 de pagini în care o să-i spună că se dărâmă România și o să aibă dosar penal dacă elimină adeverințele. Deci în această realitate ei se cred importanți. Prin faptul că cer adeverință ei cred că oferă plus valoare în țara asta. Aici sunt atâția oameni tineri care sunt dezamăgiți. După ce țara asta a fost furată 28 de ani din toate pozițiile, de toată lumea, fie că vorbim de antreprenori români, de bănci, de politicieni, România arată bine. După ce s-a furat atât de mult, țara asta arată bine. Intrați am în joc . Cine vreți să apese butoanele? Nu vedeți, competența scade pentru că oamenii de valoare nu intră în joc? Cu cine să dialogăm? Oamenii cu valoare care cred în România nu intră în joc. Nu e mai ușor să apăsăm noi butoanele? Nu vă fie frică să intrați în joc.  Nu se fac lucrurile de la sine.

(…) Eu cred în România. Eu stau în România pentru că vreau, nu pentru că mă obligă cineva. Eu cred cu sinceritate că nu există un popor mai talentat decât acesta. Cred că nu există o țară pe care să o putem ”exploata” mai bună decât România. Trebuie să schimbăm ceva. Nu să schimbe ei, ci noi.

Cum îi aducem înapoi pe românii plecați în țară?

Calitatea vieții contează, dar nu e principalul factor. Românii nu se întorc acasă din lipsă de încredere. Oamenii nu vin pentru bani și nici nu pleacă pentru partea financiară. Ea contează, am fi ipocriți să spunem că nu. Dar nu se mai câștigă chiar atât de rău în România. Încrederea. Trebuie să aibă încredere că țara asta se îndreaptă într-o direcție bună.

 

Anca Vlad, Președinte Fildas – Catena Group

De ce au nevoie investitorii ca să investească mai mult?

Investitorii români investesc mult de foarte mulți ani. Cu toate acestea nu există nicio statistică a investițiilor românești. Ar fi interesant sa aflam cifra totala. Noi știm că angajăm dublul numărului de personal, deci producem și foarte multe taxe și impozite. Oricum, pe antreprenorii români reducerea impozitului pe profit i-a ajutat sa investeasca suplimentar.

Ce asteptari aveți de la stat, ținând cont de faptul că sunteți plătitor de taxe și impozite? Care ar fi reacția statului cu privire la antreprenori?

Statul e condus de politicieni. Există pe de o parte oameni care își fac treaba si fac sa functioneze lucrurile, dar pe de altă parte există și politici care ne tin pe loc. Nu poți să exiști in Europa fără infrastructură europeană. La aeroport, spre exemplu, este imposibil să te desfasori, nu mai face față spațiul, nu se mai pot organiza circuite. Asta face parte cumva din imaginea țării (pentru persoanele care ajung în România acesta este primul contact) și de aceea statul ar trebui să facă ceva să îmbunătățească acest lucru.

Vorbind despre infrastructură, statul trebuie să dialogheze. Noi trăim în lumi paralele. Cred că merităm o calitate a serviciilor mai buna decât avem acum.

Institutiiile statului sunt politizate. Acesta ar fi efectul?

Politizatul nu e foarte grav cand politica bună. Cât de cât România funcționează, cred că leadershipul funcționează.

Despre Grupul Fildas

Grupul Fildas își rezolva problemele de resurse umane printr-o atitudine inovativa. Avem aproximativ 6000 de angajați si angajam in continuare: mergem în școli și le explicăm tinerilor despre industria sanatatii. Căutăm mereu tineri, pentru servicii IT, de marketing, dar avantajul este că brandul nostru atrage. Dar ce fac brandurile mici, care se află în dificultate, legat de atragerea forței de muncă? Ei sunt în competiție cu companiile străine, care plătesc mai bine si nu le e deloc usor.

Care ar fi schimbarea de mentalitatea atunci când vine vorba de creșterea productivității?

Nu avem productivitate pentru că nu avem infrastructură. Există copii cărora le este greu să ajungă la școală. Suntem mult sub linia admisă, sunt tineri care nu trec examenele de bacalaureat, sunt probleme punct cu punct, eu nu cred ca e vorba de mentalitate, ci de lucruri practice … care trebuie rezolvate.

În cât timp s-ar întoarce oamenii în țară și ce i-ar aduce?

Calitatea vieții, aceasta este problema acum în România. Dacă pleci de la serviciu și nu știi ora la care ajungi acasă, e neplacut. Există multe oportunități de petrecere a timpului liber. În loc să faci 4 ore până la Bușteni, alegi să faci 4 ore până la Paris.

Ar mai trebui un efort național în afara țării. Imaginea pe care o are România de câțiva ani este proastă. Nu ne ajută.

Cum s-a ajuns aici?

Suntem cu totii vinovati. E obligatia statului roman sa acorde atentie educarii prioritare in gradinite a copiilor minoritatii rrome, de exemplu. Sustin initiativa dnei Hawke si eforturile OvidiuRo. Noi, oamenii de afaceri suntem vinovați pentru că nu investim destul în inițiative educaționale destinate acestora.

Ce se întâmplă în ultimul timp cu scandalurile politice nu este bine. Scandalurile ajung în afara țării. Noi ca oameni de afaceri dacă am putea închega un dialog cu reprezentanții statului, ar fi benefic.

Affan Yildirim, General Manager Anchor Group and Board Member of Malldova

Ce vor investitorii străini? Ce vă poate face să investiți mai mult în România?

Trebuie să ne concentrăm mai întâi pe ce putem face pentru a face România mai atractivă pentru investiții. Poți convinge un investitor local mai ușor, dar lucrurile se schimbă când vine vorba de investitorii străini. Ca reprezentant al unui grup care investește în România pentru mai mult de 20 de ani nu este ușor să răspund la această întrebare. Am prins și perioada de boom și criza. Grupul nostru a investit întotdeauna în România. Pentru a fi atractivă, România trebuie să ofere stabilitatea mediului economic, predictibilitatea.

Despre intraprenoriat

Nu știu dacă m-aș descrie ca un intraprenor. Definiția pe care o dau eu intraprenoriatului este următoarea: persoana care se comportă ca un membru al echipei, nu ca un manager. Este vorba despre a-i lăsa pe alții să își managerieze propriile afacere, trebuie să îi lăsăm pe alții să își arate stilul de management.

Cel mai important suces pe care l-am avut este parteneriatul in Moldova, facem business și acolo. Sunt mândru să văd că membrilor echipei din compania noastra li se dă încredere, se comportă ca intraprenori în mediul lor.

Cum vedeți contextul actual de business românesc?

Sunt în România de 7 ani. Când vorbim despre România, vorbim despre români, care apreciază mai mult valorile. (…) Ne concentrăm pe forța de muncă, pe oameni, vedem multe multinaționale care atrag angajați, aratându-le atractivitatea mediului companiei. Dacă ne uităm la mediul de business, cea mai importantă problemă care trebuie rezolvată este forța de muncă.

Despre prețurile din real-estate

Prețurile cresc deoarece produsele sunt mai bune, oamenii sunt mai pretențioși, sunt atenți la  nevoile lor, vor să aibă cele mai bune produse, asemănătoare cu cele din Europa. Prețurile cresc, dar nu ca în perioada de boom, cresc deoarece se schimbă produsele. Dezvoltatorii creează și un stil de viață. (…) Yield-urile fac din România o țară atractivă pentru a investi în real-estate.

Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte România

Despre contextul actual al României și al regiunii

Aș spune că traversăm o perioadă fastă. E un lucru pe care îl resimțim în afacerile noastre. Creșterea PIB-ului rămâne la un nivel ridicat. Vorbim de o creștere prognozată pentru următorii doi ani la un nivel susținut, lucru încurajator pentru antreprenori.

La nivel regional, în Polonia PIB-ul continuă să fie în creștere, noi nu am recuperat nici măcar decalajul față de Cehia și din perspectiva PIB/capita suntem pe ultimele locuri din UE. Dacă ne uităm la investițiile străine directe, un indicator esențial, stăm bine. Ar trebui să ne raportăm la contextul general. Dacă ne uităm în jurul nostru, Polonia pierde la capitolul atractivitate. Ungaria a avut un recul semnificativ. E un teren pe care noi putem performa chiar mai bine decât am făcut-o. Investițiile străine au crescut în ultimii ani. Au crescut și investițiile publice, de la un nivel extrem de scăzut. Dinamica economică este încurajatoare.

Remarcăm că tot mai multe businessuri sunt capabile de consolidări prin achiziții. Sunt businessuri care au început să se finanțeze prin accesarea fondurilor de capital. În ce măsură această dinamică este sustenabilă? Climatul e de încredere, se vorbește de creștere. Însă sunt preocupări legate de inflație. Accesibilitatea finanțării e problematică. Și avem o problemă cu privire la forța de muncă și la atragerea talentelor.

Arbitrajul de costuri devine tot mai greu, de exemplu atragerea unor competențe înalte în România nu mai este mai ieftină decât în Spania. Cum ne mutăm în zona de valoare adăugată, vorbim atât de inovații, cât și de productivitate. Productivitatea ține de aspecte hard și de unele soft.

Referitor la studiul Deloitte cu privire la generațiile Y și Z

Generațiile acestea sunt angoasate de schimbările puternice, pe care parțial le anticipăm în business și în societate. Pentru că au aptența pentru înțelegerea acestor fenomene li se pare foarte important să se investească în formarea lor profesională. Apoi există așteptări legate de viziune, de semnificație. Eu cred că putem vorbi de generațiile noastre ca acelea care s-au implicat în creșterea businessului. Actuala generație e deschisă spre social. Tinerii așteaptă o cultură de bună calitate și o remunerație competitivă.

Costul pe care îl avem cu forța de muncă a crescut și se apropie pe segmentele de sus și productivitatea rămâne mai scăzută. Vina trebuie partajată între noi, ca organizații, și între o piață care nu pune accent pe inovație, pe calitate. Avem un decalaj la nivel instutuțional de corporitizare, de rigori, de proceduri. La nivelul oamenilor vorbim de angajament. Oamenii ăștia au trăit în alt context și văd toate aceste incertitudini. Eu am văzut cu un pic de optimism o carieră cu termen lung în față. Tot mai puțini dintre noii noștri colegi văd lumea predictibilă. Rolul important al leadershipului este de a ancora și de a oferi un narativ care inspiră, oferind siguranță.

Ion Sturza, președintele Fribourg Capital, fost premier al Republicii Moldova

Cea mai frecventă întrebare pe care o aud de la tineri este cum să devin antreprenor? Iar eu le spun că antreprenorii sunt o specie rară, se nasc o dată la un milion de an, iar acela se numește Steve Jobs, restul sunt meseriași. Așa că le spun <<apucați-vă de carte și învățați>> .

Care este poza momentului atât în România, cât și în regiunea Moldovei?

Referitor la România vorbesc din perspectiva antreprenoriatului, e un orizont de bine, dar va mai fi așa un an, un an jumătate sau doi. Este timpul să acționăm local și să gândim global.  acțitonam global, la niște stres în companiile noastre, care prespunun domenii tech. Cu consolidarea poziției de cash, accesul la finanțare va fi tot mai problematic, cu niște parteneriate strategice care au capacitatea să treacă peste ciclurile economice, chiar cu riscul de a vinde sau a pierde afacerea, în sensul bun al cuvântului. Trebuie să ne pregătim de vremuri mai complicate, deși nu cred că va fi o situație similară cu 2007-2008, va fi mai <<soft>>.

Crizele nu vin din considerente macro, ele vin pe fundal emoțional, creștem când există euforie și ne prăbușim atunci când vine o spaimă.

În aceasta perioadă complicată pe care o anticipați exista pericole privind industria de IT din România?

În forma în care există azi, 99% sunt servicii nu cred ca aici va fi un pericol, pericoulul vine din interiorul industriei. În următorii cinci ani, 90% dintre joburile care există azi vor dispărea, vor fi automtizate, pe fondul creșterii complexității Inteligenței Artificiale. Noi, în câteva luni vom <<rade>> 35 de angajati și vom automatiza, totul se duce în cloud, totul devine automatizat pe baza complexității algoritmilor și se reduc costurile de câteva ori.

Ce se va întâmpla cu oamenii care vor fi trimiși acasa de Inteligența Artificială?

Ce le recomand eu tinerilor din IT e sa fie curioși, să migreze de la nivelul de azi deep data. Nu vor dispărea joburile în sine, ci forma și complexitatea lor se schimbă. Ei au 4-5 ani ca să migreze la Inteligența Artificială. Au migrat de la ce numeam noi BPO, iar acum lucrează la produse infinit mai complexe. Iașiul este cu 5-6 ani în urmă, dar se dezvoltă repede, din păcate Bucureștiul s-a transformat din păcate într-un BPO, care servește unui singur scop, să umple birourile construite de dezvoltatori.

Acum lucrez la un proiect mare industrial. Un fel de recidivare în cariera mea, de la IT spre industrie, o afacere românească, dar cu capital străin. Vorbim de sute de milioane împrumutați din Occident.  În principiu businessul local are acces la piețele de capital occidentale, problema nu e accesul la capital, ci calitatea proiectelor care vin din interiorul sectorului privat din România către finanțatori.

Ce calități ar trebui să aibă astfel de proiecte ca să câștige încrederea finanțatorilor?

Din prima zi trebuie să te uiți la profilul profesional al cumpărătorului. Vorbim despre corporatizarea sau profesionalizarea afacerilor, avem afaceri de sute de milioane, dar care rămân gestionate pe genunchi. Este nevoie de profesionalizarea afacerilor, indiferent că vorbim de un chioșc la colț sau o afacere mare, trebuie ca afacerea să fie pe înțelesul celor care vor să o cumpere, să nu caute la nesfârșit date, cifre, să înțeleaga care e filosofia de business.

Cei care cumpără sunt pana la urma birocrați, corporatiști care vor să bifeze niște lucuri in due dillenge-uri-le lor, deci profesinalizarea business-ului în România este în continuare o provocare.

Care credeți că ar fi un element de schimbare de mentalitate care ar aduce o creștere de competitivitate regionala în România?

Trebuie să avem o gândire globală, dar să acționăm local. Trebuie să ne deschidem orizontul. Schimbarea de mentalitate ar fi în zona profesionalizării afacerilor și trecerea pe baze corporatiste.

Care sunt direcțiile pe care ar trebui să mearga tinerii antreprenori în lumea aflată în continuă schimbare?

Să definească cât mai rapid dacă sunt ei capabili, au aptitutinile de a fi antreprenori sau nu. În comparație cu generația noastră ei au o speranță de viață mai mare, au o rezervă de 5-10 ani pentru a testa. Trebuie să fie un proces de educație și evoluție, insist pe ideea de a avea cât mai multe cunoștințe profesionale. Nu totul se paote afla de pe Google sau Wikipedia.

Despre reinventarea tinerilor

Viața devine extrem de dinamică, o dată la 2 ani crește capacitatea de procesare a calculatoarelor, în 5-7 ani calculatoarele vor fi mai complexe decțâ creierul uman. Bazele de date de Inteligenta Artificială sunt atât de complexe și permit să construiască algoritmi complexi care fac viața extrem de dinamică. Creierul uman rămâne deja în urmă, este marea provocare, dar nu depinde de noi.

 

Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru România- IFC, World Bank

 

Despre contextul actual:

“România trece printr-o perioadă bună. Cifrele sunt cu atât mai îngrijorătoare întrucât prezintă media pe țară. Noi am arătat recent cifrele. Există cel puțin două Românii și prin prisma aceasta, cifrele sunt îngrijorătoare, mai ales cele pe gospodării. Va imaginați, dacă scoatem zona bogată a României, ce ar rămâne… Suntem într-o perioadă în care am ajuns la un middle income trap. Deci trebuie să facem ceva să ieșim din zona asta. Pare că acum epuizăm ultimele resurse (taxele, creșterile de salarii). Trebuie să ne gândim la ce facem în continuare. Europa și-a revenit după 2008. România depinde mult de Europa, dacă lucrurile decurg bine în Europa, înseamnă că vor merge bine și la noi”.

 

Despre decalajul dintre România urbană și cea rurală: “Întotdeauna am avut această prioritare, adică reducerea sărăciei din zona rurală sau zonele mai puțin dezvoltate a României. Investițiile, indiferent dacă vorbim despre educației, sunt singurele care pot salva viitorul țării. Chiar dacă vorbim de investițiile private, ele trebuie să fie facilitate de către stat (…) Suntem interesați de cum se vor derula aceste programe. Grupul Băncii Mondiale are interese”.

Ce riscuri există pentru investitori dacă acest decalaj nu va pica? 

Este clar că lucrurile nu vor fi bune, se vor atenua niște conflicte. Există riscul exacerbării politice, însă eu cred că lucrurile nu se vor îndrepta în direcția aceea. Lucrurile evoluează, există progrese, chiar și în mediul rural, chiar dacă mai lente.

Mihnea Crăciun, BERD, Director Adjunct pentru România

Despre contextul actual

Lucrurile nu mai arată la fel de bine. Dacă proiectăm la nivel macro structura cheltuielor la nivel de gospodării, vedem problema. Și la nivelul PIB-ului observăm aceeași tendință. Acesta se bazează pe consum, investițiile sunt neglijate. Inflația e primul dezechilibru care apare. Suntem preocupați și de creșterea deficitului de cont curent, care este pe la 5-6% și este în continuă creștere. Consumăm mult, mai mult decât producem. Importăm produse cu valoare adăugată și asta duce la o deteriorare a indicatorilor macroeconomici. Dacă continuăm așa, vom ajunge la o ”aterizare forțată” și la o situație care va deveni nesustenabilă. Dacă nu facem datorii pentru a face investiții, nu facem decât să rostogolim un bulgăre de zăpadă care va deveni din ce în ce mai mare și foarte greu de manevrat.

Despre modelul de dezvoltare al României

Avem nevoie de un nou model de dezvoltare. O spun și cei din mediul academic. Modelul economic trebuie schimbat pentru că există riscul să rămânem în stadiul în care nu putem să ne dezvoltăm și să trecem la etapa următoare. Mă refer la investiții în infrastructură, educație, sănătate. Mediul privat se poate dezvolta până la nivelul la care îi permite infrastructura națională. Dincolo de asta e greu să te dezvolți. Ar fi nevoie de o preocupare mai mare a sectorului public pentru infrastructură. Iar sectorul privat trebuie să fie mai preocupat de inovare.

Despre productivitate

Dacă ne uităm la cum s-a dezvoltat România ultimilor ani, vedem o dezvoltare punctuală. Aceasta poate fi explicată prin faptul că Moldova este mai puțin dezvoltată pentru că e izolată de restul țării. E mai greu să faci producție dacă nu ai cum să o transporți. Modelul de dezvoltare al României a fost orientat pe servicii în anumite zone ale țării. Asta generează dezechilibre. Nu toate categoriile sociale beneficiază de această creștere. Paradoxal pentru o țară care crește cu o viteză atât de mare, imigrația este un fenomen vizibil.

Despre strategia BERD

BERD are o strategie care este reînoită la patru ani. Printre pilonii ei se numără competitivitatea sectorului privat sau dezvoltarea infrastructurii. Este adevărat că ne-am concentrat mult pe sectorul privat. Anul trecut, 93% din investiții au fost în sectorul privat, un nivel record. Asta ne bucură pentru că suntem aproape de businessurile locale. În același timp, reflectă o diminuare a interesului pentru investiții publice. Doar 7% proiecte cu sectorul de stat este foarte puțin.

Despre mediul de afaceri din România

Antreperenorii din România au ajuns la un grad de maturitate pentru că o mare parte a lor a trecut prin criză și există o abordare mai corectă a businessului. De la un nivel încolo ai nevoie de un partener, fie o bancă, fie un investitor strategic.

Cum va evolua portofoliul BERD

Îmi place să cred că vom fi la fel de activi în sectorul privat. Vom continua să fim la fel de activi susținând sectorul financiar cu produse punctuale.  Încercăm să susținem și produsele de piață de capital, cum a fost cazul Băncii Transilvania. Și încercăm să susținem piața de capital prin participarea la listări. Îmi place să cred că vor apărea și proiecte publice la care vom participa și cred că, la cât de mari sunt nevoile în economia românească, este loc pentru toată lumea. Avem nevoie de 4-5 proiecte care pot avea efecte de ”demonstrație”, pe care se poate construi. Aș vrea să văd mai multe investiții publice.

Adrian Vasilescu, Consilierul Guvernatorului BNR

„Lumea în care navigăm este o mare învolburată, plină de incertitudini, de vulnerabilități și de riscuri. Așa că mi s-a parut că nu există un motto mai potrivit decât acesta: „Cum navigăm într-o lume incertă, vulnerabilă și riscantă.”

În cartea lui Peter Bernstein apare parabola adăpostului. Poate că trebuie să ne gândim că noi avem două adăposturi foarte bine venite. Unul este NATO și altul este UE. În NATO suntem din 2004, în UE suntem din 2007.

(…) Suntem în fața unei noi legități obiective: după ce s-a vorbit mult în lume despre nevoia de a îmblânzi piețele, acum vorbim despre îmblânzirea riscurilor, care a devenit o lege obiectivă a lumii noastre. Îl citez pe Robert Kaplan, cu cartea lui exceoțională, „Răzbunarea geografiei”, lumea a început să creadă în prejama crizei din 2007-2008 că geografia trece pe planul doi. Multe universități din lume au scos din programa analitică geografia, plecând de la ideea că alte criterii dirijează lumea, dar iată că n-a fost așa și geografia devine tot mai relevantă pentru dezvoltare.

Cum ne implicăm în acest criteriu al geografiei? Foarte des de vorbește la noi că am avea cea mai mare creștere din UE. Nu e adevărat, nu avem ce mai mare creștere, ci una dintre cele mai mari viteze de creștere din Europa și ca să ne dăm seama cum stăm, pornind de la cartea lui Kaplan, am pus factorii geografici, plecând de la populația țării. Romania este a noua țară din Europa după populație, dacă scoatem Rusi și Turcia rămânem șaptea țară. Când vorbim despre creșterea economică nu putem să nu ne raportăm la acest factor. Avem a 12-a suprafață din Europa, scădem Rusia și Turcia, un alt factor important.

Ajungem la densitate, aici este una dintre marile probleme, deși suntem a șaptea țară din UE, ca populație, deși avem una dintre cele mai mari suprafețe, ne ducem pe locul 22 în Europa. Aici deja încep problemele. Aici sunt toate țările care intră într-un program de analiză al Eurostatutului. Înainte de criză, în 2009, aveam 146 mld. euro PIB anual, în primul an de criză, în 2008, am avut o scădere mare, am coborât cu 14 trepte, am scăzut cu 7%. Am muncit din greu ca să ajungem la ce a fost în 2008, abia în 2014 am depășit puțin PIB-ul global din 2008, au urmat niște ani de creștere, am ajuns anul trecut la 188 mld. euro. Este foarte important un lucru, de la intrarea în UE am fost constant pe locul 17 în ceea ce privește PIB-ul global. În această competiție, anul trecut, în 2017 am reușit să dăm înapoi cu o treaptă Grecia, noi am trecut pe locul 16. În 2016 ne-au întrecut Malta și Irlanda, și anul trecut ne-a întrecut Irlanda.

În 2016 aveam înaintea noastră 10 țări, inclusiv Grecia cu populație mai mică decât a României și un PIB mai mare. Grecia a ieșit din zona noastră de „conflict”, avem 9 țări înaintea noastră, am avut un PIB de 188 mld. euro anul trecut, România care avea 19,5 mil. locuitori. Cert este că Irlanda avea un PIB de 296 mld. euro, care se împărțea la 4,6 mil. locuitori, iar noi împărțim asemenea PIB la mai mulți locuitori. Înaintea noastră sunt multe țări, sunt greu de întrecut, este principalul nostru risc.

Vrem să trăim altfel, dar ca să trăim altfel va trebui să ieșim din această zona, la limita subzistenței. La nivelul unei gospodării medii din România veniturile medii sunt de 3.873 lei, în T1 al acestui an, adică 1.483 de lei/persoană, foarte puțin. Dacă ne uităm de unde provin aceste cifre, aproape 65% sunt numai venituri salariale, 20% venituri din prestări sociale, pentru alte activități, în special afacerile. Dar iată că afacerile la nivelul gospodăriilor merg foarte slab. Trebuie să ieșim din această vulnerabilitate dacă vrem să avem un alt viitor, atâta vreme cât acest cerc al veniturilor este umplut de salarii, de pensii și ajutoare sociale nu putem să sperăm la viitorul pe care ni-l dorim.

Cum se împart cheltuielie? Peste 70% sunt cheltuieli de consum, foarte mult ca pondere. Cheltuielile pentru producție sunt 3,4%, cheltuielile pentru investiție sunt 0,3%, cea mai mică pondere din ultimii 10 ani dintr-o gospodărie din România (aici intră investițiile imbiliare, investițiile făcute pe bursă, pe alte sisteme din investiții etc.). În loc să creștem de la an la noi scădem.

Încă o vulnerabilitate, structura cheltuielilor totale de consum pe destinații în T1: cheltuieli pentru îmbrăcăminte și încălțăminte – 5,9%, cheltuieli pentru băuturi alcoolice și tutun – 8%. Bem și fumăm mai mult decât ne încălțăm și ne îmbrăcăm. Asta este cea mai dramatică realitate, după părerea mea, din care cum putem ieși? Istoria lumii este limpede și ne spune că soluția e una singură, educația. UE a făcut anul trecut un top al nivelurilor de educație financiară, noi suntem pe ultimul loc, bulgarii sunt înainte noastră cu 12 puncte procentuale. Merge foarte greu educația financiară și educația, în general.

O altă vulnerabilitate este inflația – la răscruce de șocuri, pentru că în românia se vorbește foarte mult începând din octombrie anul trecut, primul șoc inflaționist în care am intrat și n-am ieșit. De unde vine inflația? Foarte puține voci oficiale recunosc că inflația este produsă de șocuri conjuncturale. Cum a mers inflația anul trecut între 1 ianuarie și 30 septemebrie? Pe toate 3 palierele, ratele lunare, ratele anuale și ratele. Am stat foarte bine între 1 ianuarie și 1 septembrie pe toate cele 3 paliere, iată că începând din octombrie anul trecut s-a schimbat peisajul.

Lunile în care s-au produs șocuri, toate vin din întârzierile din societatea românească de a face la timp liberalizările necesare pentru înaintarea noastră spre un alt stil de viață. Pentru că s-a întârziat foarte mult, de multe ori din motive electorale, autoritățile care răspund de aceste prețuri așa-zis reglementate, pentru că în statistica coșului de consum sunt câteva prețuri reglementate, prețurile la anergie electrică, la gaze, energie termică, combustibil. Octombrie este roșu, un salt de 1,28% pe lună, un salt anual 2,43%, pe 24 de luni 0,7%. Apoi sunt 2 luni în care se ridică stăvilarul în fața șocului inflaționist, iar inflația dă înapoi și se vede ce se întâmplă. Ratele lunare sunt singurele semnificative. Ratele pe 12 luni cresc de la lună la lună indiferent ce se întâmplă cu ratele lunare.

A fost un șoc în octombrie când au sărit prețurile la energie elctrică, gaze, al dolea șoc a fost in ianuarie 2018, al treilea în aprilie, vedem că se ridică stăvilare, iar șocurile se aplanează. De data aceasta în trimestrul curent șocul a fost în august. Au crescut prețuri la gaze. Este o creștere constantă. (…)

(…) Ne uităm în istorie și vedem că între ianuarie 1859 și anul 1913, ultimul an de pace dintr-un ciclu secular de pace sunt 54 de ani. În acești ani România a reușit să topească trei secole de înapoiere. Ce spunea Cuza în decembrie 1859 când a prezentat primul raport către țară: avem totul de creat, totul trebuia luat de la început. Dar dacă aveam totul de creat era firesc să fie răspândite reguli de bază privind banii, să fie învățat bunul simț financiar, nu doar în rândul populației, cât și al conducătorilor. În toată țara, după Primul Rpzboi Mondial s-au creat societăți de dezbatere și societăți de învățare.

Pe ce s-a bazat modelul economic de atunci?

Legi înțelepte. Zegrean, fostul șef al CCR a ieșit la pensie și a ținut o conferință de presă, unde a spus că s-a lovit de 14.000 de legi confuze. Înțelepciunea în concepția lui Socrate din Grecia Antică era definită simplu – atitudine corectă față de realitate; instituții publice puternice și eficiente; echipe performante.

Un program pe care ni-l livrează sub forma unui credit nerambursabil istoria, dar nu vrem să-l luăm. Ca dovadă pentru realizările acestui program, iată că un grup de cercetptori americani au scris o carte „Opt secole de sminteală financiară”, în care au fcut analize detaliate continent cu continent. În Europa acelui timp, în 1913, România era ca pondere în economia lumii pe locul 11. În 1990 deja eram pe locul 17. Am dus locul 17 până în 2017.”

Abigail M. Rupp, Adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA

Avem mute aniversări de celebrat anul acesta. Anul trecut am avut 100 de ani de la înființarea Forbes, iar acum România împlinește 100 de ani de la Unire. Tot anul trecut am marcat 20 de ani de parteneriat strategic SUA-România. O cheie a acestui parteneriat a fost prosperitatea economică. Exporturile SUA către România au crescut cu 37% în 2017, iar cele românești în SUA au crescut cu 12%. Atingem un nivel record al comerțului bilateral. Misiunea SUA din România și Washingtonul depun toate eforutrile pentru a promova această relație în ambele direcții.

Avem un număr mare de povești de succes, dar una dintre ele este cea a Alexandrion Grup, care va investi în New York și va angaja circa o sută de oameni. De asemenea, programul Trade Win a fost cel mai mare program economic al SUA care a vizat România, din moment ce peste 100 de reprezentanți a 57 de companii americane au venit în România. Vrem să extindem și să aprofundăm această relație. Căutam să lucrăm cu companiile românești, pentru dezvoltarea ambelor părți. România a fost atractivă pentru companiile americane. Acestea au investit aici și au reinvestit pentru că au văzut un viitor luminos.

Acest parteneriat necesită agajamentul ambelor părți, iar el trebuie să se bazeze pe stabilitate, transparență și predictibilitate. Continuarea luptei împotriva corupției va servi la aprofundarea relației bilaterale.

(…)

Știu că știți calea pe care România trebuie să o urmeze: respectarea statului de drept, dezvoltarea infrastructurii, reforme în sănătate și educație. Continuăm să lucrăm cu partenerii guvernamentali pentru a avansa aceste reforme. Lucrând împreună pentru o politică transparentă și stabilă este cea mai bună cale pentru dezvoltarea afacerilor. Sunt convinsă că România va avea succes în această luptă.

H.E. Marcin Bartlomiej Wilczek, Ambasadorul Republicii Polonia în România

„Am văzut Summitul Inițiativei celor Trei Mări din București, un mare proiect care conectează țările Central-Europene, care acoperă 22% din populația Uniunii Europene, cu o mare dinamică a creșterii PIB-ului și cu o mare dezvoltare ecnomică. Și Polonia a fost prezentă, ceea ce arată importanța pe care am acordat-o inițiativei. (…)

(…) Ieri a fost anunțat faptul că piața de capital din Polonia a dobândit statutul de piață dezvoltată, de la cel de piață emergentă. Bursa de la Varșovia a trezit interesul noilor investitori care aduc oportunități pentru întreaga piață de capital, fiind un lucru foarte pentru întreaga regiune.

Ca și Polonia, și România se confruntă cu faptul că mulți tineri pleacă în afara țării. Vreau să vă  dau un exemplu, despre cum polonezii din Marea Britanie le-ar plăcea să se întoarcă. În universitățile din Marea Britanie există o organizație, care celebrează un secol de existență și este alcătuită din studenții care vor să se întoarcă în Polonia după ce termină studiile sau după ce lucrează câțiva ani în UK ca să își înceapă afaceri.

Nu știu dacă există acest aspect și în diaspora românească, dar ar fi un punct bun de conectare cu românii din strănătate sau cu cei care vor să se întoarcă în țară. Aceștia sunt viitorii leaderi ai Poloniei, cei are studiază acum în UK, Franța, Germania sau Olanda.”

H.E. Michele Ramis, Ambasadorul Franței în România

Noi vedem un progres pentru România (…) Convergența s-a putut realiza datorită programelor guvernamentale, dar și a sectorului privat. Prezența dumneavoastră aici este dovada cea mai importantă. Companiile din România sunt active pe piață internațională, în orice sector, în agricutlură, în industrie.

Multe produse care se vând în lume sunt produse aici, în departamentele de aici (…) Companiile au nevoie de dialogul dintre autorități și sectorul privat pentru că reprezintă un punct cheie în economia românească. De asemenea și aspectele politice contează în măsură în care discutăm despre încredere.

România trebuie să se mențină atractivă pentru locuitorii ei. România ar trebui să fie mândră de cetățenii ei. Franța este încrezătoare legat de investițiile românești. Este important pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări.

Dan Neculăescu, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe

Este o mare onoare pt mine să mă adresez în fața dumneavoastră în cadrul celei de-a cincea ediții a Forbes Cee Forum. Anul trecut, Forbes a celebrat 100 de ani de existență, iar anul acesta România aniversează 100 de ani de la Marea Unire. Țara noastră s-a dezvoltat enorm pe parcursul ultimului secol. Astăzi, suntem membri cu drepturi depline ai UE și NATO și ne bucurăm pe deplin de beneficiile aduse de acestea. Anul următor vom face un pas uriaș și vom deține președinția rotativă a UE, o mare oportunitate pentru societatea din România pentru a demonstra că în cei 30 de ani de democrație a ajuns suficient de matură pentru o astfel de sarcină. Vom demonstra asta. Progresele înregistrate de România se pot vedea în toate sectoarele societății, inclusiv în economie. Trebuie să credem că putem să devenim mai buni, să creștem.

(…)

De asemenea, niciun stat nu poate funcționa fără o resursă de leadership. Este foarte important să ai lideri în sectorul privat pentru a crea joburi și pentru a crește nivelul de prosperitate. Punem foarte mult accent pe diplomația economică și depunem eforturi pentru antreprenorii români. Am vrea să vedem mai mulți antreprenori români care caută oportunități de afaceri peste granițe. Mediul de afaceri traversează un moment favorabil. După cum a subliniat și președintele Comisiei Europene în discursul despre Starea Uniunii, UE este în cel de-al 21-lea an de creștere. UE a trecut peste criza economică. Ce nu ne-a omorât, ne-a făcut mai determinați.

Ștefan Radu Oprea, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

„Împreuna vorbim despre povestea de succes din România. Trebuie să deschidem ochii și s-o vedem. Faptul că sunteți aici arată că antreprenorii români sunt în deplină maturitate și că azi putem vorbi despre internaționalizare, a ieși din zona noastră de confort, a dezvolta afacerile regional, în Europa și în intreaga lume.

Ministerul pentru IMM-uri are ca obiectiv dezvoltarea politicilor publice în favoarea mediului de afaceri, prin dialogul onest pe care îl avem impreuna. Apreciez Coaliția pentru Dezvoltarea României și dialogul pe care îl avem acolo. Am fost la Camera de Comerț Româno-Franceză, cu doamna Ambasador, am avut un discurs sustinut, inclusiv cu investitorii prezenți în România. Invest Romania este una dintre direcțiile pe care le avem aici. Orice investitor e bine venit.

Cum reușim să ducem mai departe politicile publice? Prin programele pe care Ministerul le pune la dispoziția companiilor din Români. Vorbesc aici de Start-up Nantion, un proiect de debut, prin care încercăm să renaștem spiritul antreprneorial din România. Prima ediție a fost de succes, a debutat în 2016. Dumneavoastră sunteți modelul pentru dumneavoastră, cei care ați inceput să faceți afaraci în România. Povestea dumneavoastră trebuie spusă cu tărie, coerent, pentru că și care vin trebuie să vadă că în România poți avea și reușită. (…)

(…)

În fiecare zi simplificăm, avem politici publice, vorbesc despre legea achizițiilor publice, schema de ajutor de stat, un program care se desfășoară rapid după aprobarea formală a aplicației pe care o trimiteți catre minister puteți începe investițiile mai repede. Pot să vă spun că din 13 companii selectate, 10 sunt cu capital romțnesc, sunt în lista de așteptare până la finalul anului alte 13 companii care vor primi finanțare. Legea parteneriatului publi-c-privat, autostrada Ploiești-Brașov a parcurs etapa studiului de fundamentare, deja este în procedura dialogului competitiv astfel încât nevoia de a avea infrastructură să se întâmple cât mai repede.

Avem un studiu care arată că de la Pitești dacă un șofer conduce respectând regulile de circulație de astăzi pierde 2 ore. În vama stă între jumatate de zi și 2 zile, costurile pe care le aveți dacă exportați sunt date de către Schengen. Trebuie să fie un efort comun acela de a încerca să aparținem acestui spațiu, pentru că toate obligațiile tehnice sunt îndeplinite. Reiterez ideea de a avea un echilbru între oamenii de afaceri din România și ceilalți competitori din Europa și aici mă refer la problema vizelor. (…)”

 

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii