Forumul Forbes CEE este singurul eveniment regional anual organizat în România, începând cu 2014, și aduce împreună editori din rețeaua Forbes din regiunile CEE și EMEA, alături de lideri internaționali din sfera politică, business și financiară.
Prin prisma vremurilor dificile în care trăim, forumul Forbes CEE 2017 se va concentra asupra conceptului de leadership, odată cu aniversarea a 100 de ani a brandului Forbes.
România, regiunea CEE, Europa și întreaga lume are mare nevoie de lideri politici și de business care să ofere o nouă formă organizațiilor și societăților la o scală largă, o formă potrivită pentru vremurile în care trăim.
Lideri internaționali din sfera politicii, financiară și de business vor participa la dezbaterile din cadrul forumului Forbes CEE 2017 cu principalul topic „Leadership-ul contează! Următorii 100 de ani”.
Iată principalele declarații
Valentin Lupu, Associate Director Knight Frank România
“Avem birouri în peste 60 de ţări din lume, tocmai pentru a identifica noi competitori pe piaţă. Am un exemplu recent de la biroul din Elveţia cu investitori care preferă să cumpere şi care au potenţial.
Marea majoritate a tranzacţiilor sunt finanţate cu capital din străinătate. Ar fi bună o comasare a unui capital cu cel de la noi şi cu cel din afară, pentru că cei din urmă au potenţial”.
E un moment bun de cumpărat sau de vândut?
“E un moment bun de cumpărat. Exstă produse potrivite pentru a fi cumpărate în prezent. Avem nevoie de stabilitate şi de predictibilitate. Intervenţia statului trebuie să fie minimă în economie”.
De ce vă este este cel mai teamă în următorii ani?
“Cea mai mare temere ar fi o creştere bazată doar pe consum. Nu văd cât poate fi sustenabilă”.
Ciprian Lăduncă, CFO și CSR Executive al Metropolitan Life
„Nivelul educației financiare este direct proporțional cu nivelul de dezvoltare al unei țări. Suntem unde suntem din punct de vedere economic, pentru că suntem pe ultimul loc la capitolul educație financiară în Uniunea Europeană. La produsele financiare de bază suntem la un nivel de 22%, în condițiile în care media din UE este de 52%. La asigurările de viață, România este la 0,3% din PIB, iar media din UE este de 10 ori mai mare. De asemenea, puțini români cunosc actualul sistem legat de pensii – Pilon I, Pilon II și Pilon III.
România va fi într-o stare bună, când acești indicatori se vor îmbunătăți. Când procentul de 0,3% va crește, înseamnă că românul va avea resurse financiare suficiente și va investi și în acest sistem de asigurări.
Dezvoltarea unei economii nu se poate face fără încredere. Trebuie să avem încredere că lucrurile se vor desfășura într-o direcție bună. Una dintre provocări este legată de comunicarea dintre mediul privat, stat și societatea civilă. (…)
Nevoia de a investi este foarte mare, dar trebuie să oferim și oportunități. Trebuie să ne gândim și la beneficiile pentru român.
Firmele de asigurări și pensii sunt sursă de capital pe termen lung. Instituțiile financiare pot finanța proietele de infrastructură, fie prin obligațiuni de stat, fie prin legislația așteptată în două – trei luni, privind parteneriatul public – privat.”
Gheorghe Piperea, Profesor Universitar Doctor Avocat RomInsolv
Despre corporaţii: „O corporaţie foloseşte banii altora pentru a funcţiona. A asimila un stat cu o corporație înseamnă a trăi cu impresia că mereu te împrumuţi. Să ne uităm la modelul german, spre exemplu, pentru că este acela în care nu faci datorii, fie că eşti stat, fie că eşti coproratie. Cred că statul nu e doar o maşină de făcut bani, el are şi foarte multe sarcini. Cele esenţiale sunt: militare, de justiţie, educaţie, sănătate. România se subsumează unui principiu care spune că statul este unul de natură socială şi democrată.
Sunt din ce în ce mai multe motive să cred că o corporaţie nu este un sistem care ar trebui să fie democratic. Din corporaţie se încearcă să se facă, în schimb o democraţie”.
Despre activitatea bancară: “Activitatea bancară se concentrează din păcate pe două mari cateogorii: statul român şi consumatorii. În iulie august, 2008, toată lumea era de părere că în România nu are cum să vină o criză financiară. Sistemul bancar e folosit mai mult pentru latura sa de plăți, în mare parte şi nu pemtru un împrumut. Cum se poate ieşi în prezent din acest impas? Ei bine, sunt aproximativ 60 de milioane de euro, bani care nu se folosesc la nimic, iar băncile ar trebui să se gândească să plaseze aceste lichidităţi cumva către oameni, respective către societăţi”.
Ce ar trebui să se întâmple pentru ca oamenii să fie interesaţi să cumpere acţiuni, să participe astfel la bursă?
“Statul este cel care a creat idea că băncile sunt prea mari că să fie falimentate. O soluţie ar fi majorarea cuantumului titlului de stat care e pus la dispoziţia populaţiei prin bursă, ceea ce ar atrage atenţia către acest sistem, către activităţile care sunt listate la bursă. Din păcate, însă, nu se întâmplă decât foarte rar acest lucru”.
De ce e benefică competiţia pe piaţa de capital?
“Competiţia pe piaţa de capital ar fi bună din două motive: va fi pusă la treabă piaţă de capital întrucât aceasta nu are o direcţie în momentul acesta şi al doilea ar fi acela că băncile vor primi imboldul de a se reorienta”.
De ce vă este cel mai teamă în următorii ani?
“Mă tem că se va repeta scenariul din 2009, când băncile au oprit liniile de credit pentru imobiliare care au intrat în faliment, apoi construcţiile au intrat în faliment şi tot aşa, într-un cerc vicios. În momentele acelea, 8 din 10 clienţi de-ai mei erau din domeniul imobiliar aflat în pragul falimentului”.
Mircea Varga, CFO al Țiriac Grup
„Da, statul s-ar putea restructura și îl putem conduce precum o companie. Pentru a putea fi condusă precum o companie, statul român ar avea nevoie de o strategie foare bine gândită, cu câteva domenii bine gândite. Apoi, ar mai avea nevoie de manageri care să-l facă performant. Dacă ne uităm la cum sunt conduse companiile de stat, este departe de adevăr.
Problema mai este că nu îi putem da afară. (…) Dacă i-am putea plăti doar după performanță, lucrurile s-ar utea schimba.
O restructurare a statului înseamnă o restructurare a clasei politice, iar acest lucru mi se pare imposibil.
Faptul că România există pe harta economică se datorează jucătorilor din economie și mai puțin statului. (…) De fiecare dată, mediul de afaceri a reușit să se reseteze, chiar cu această lipsă de predictibilitate. Problema este că așa cum este România nu poate atrage acea creștere sustenabilă. Pentru aceasta este nevoie de implicarea statului român. Nu vrem pomeni, ci stabilitate.
Mi se pare o mare greșeală că reprezentanții statului au început să arunce cu noroi în mutilnaționale. Este o greșeală să stigmatizezi mutinaționale.
Ar fi onorant pentru fiecare dintre noi ca la un moment dat să contribuim la reformarea statului, pentru a asigura un mediul de business sănătos. Sper să mai apuc să contribui la acest lucru și să văd că lucrurile se schimbă în România.”
Mircea Turdean, director general Farmec:
„Farmec este o companie 100% românească, cu o vechime de 125 de ani, care crește în permanență, brandul Gerovital este printre primele locuri în brandul topurilor românești, ceea ce înseamnă că reprezentăm ceva în imaginea consumatorilor noștri, ar trebui să reprezentăm și în ochii reprezentanților statului.
Din acest punct de vedere, hotărârile de guvern din 2014 și 2008 nu ne asigură eligibilitate pentru a obține ajutoare de stat, industria cosmetică nu este eligibilă, nu avem nicio șansă la aceste ajutoare, ele se referă la companii mici, de până în 50 de oameni, și la companiile cu 500 de angajați, dar cu investiții de sute de milioane de euro (…) Beneficiarele ajutoarelor de stat au fost companii cu capital privat străin.
(…) Exportăm brandul Gerovital în peste 40-50 de țări în Europa, Asia, Japonia, America, nu primim ajutoare de stat. Am avut dialog cu reprezentanți ai misiunilor economce, cum ne pot ajuta pentru promovarea brandurilor românești, prin crearea unor studii de piață, de exemplu. Fiecare dintre ei mi-au spus că nu au timp, trebuie să se ocupe cu delegația oamenilor politici (…).
Ne îndreptăm spre 12,5 mil. lei investiții, retehnologizare este una dintre cheile dezvoltării noastre, am făcut-o pe banii noștri. Avem o cifră de afaceri de 24 mil. euro în primul semestru din 2017, sperăm să ajungem la 50 mil. euro. Tot ceea ce facem și am făcut în ultimii zeci de ani a fost făcut prin eforturile salariaților noștri, cu ajutorul departamentelor noastre, munca noastră este cea care ne-a adus în momentul în care suntem.”
Cum se poate dezvolta capitalul românesc?
„Prin acordarea eligibilității pentru un număr foarte mare de companii românești pentru ajutoarele de la stat, un alt ajutor ar fi fondurile europene, din păcate nici acolo nu suntem eligibili, nu ne calificăm nicăieri.”
Christian Rodseth, Managing Director Janssen:
„O populație sănătoasă este una productivă, toți știm ce înseamnă să fim bolnavi. Vorbim despre organizare, despre faptul că oamenii sunt importanți, despre inovație. Businessul nostru va avea succes dacă vom inova.
(…) Visul colegilor mei este să vedem că românii au asigurare la nivelul celor standardelor europene. Vestea rea este că avem un drum lung, dar vestea bună este că avem oportunități semnificative în această țară, creșterea economică de 5% înseamnă propseritate.
Sunt câțiva indicatori, dacă îi luăm în seamă putem evita probeme serioase în viitor, focusul ar trebui să fie pe transparență, predictibilitate și sustenabilitate.
(…) Avem nevoie de acțiune, să avem un dialog, să nu mai aratăm cu degetul, să avem discuții constructive și transparente, într-o zi când vom fi bolnavi să avem un doctor care va avea mai multe oportunități să ne trateze, să crezi că doctorul îți poate pune la dispoziție cele mai bune tratamente.
Principala provocare a mediului din România sunt stabilitatea și predictibilitatea mediului, una dintre cele mai mai griji, avem nevoie ca autoritățile sa lucreze cu noi, să avem obiective pe termen lung”.
Rudolf Vizental, CEO al CIT Resources, parte a CITR Group
„Cea mai mare greșeală pe care putem să o facem este să ne oprim la studiul macro, care arată foarte bine. La nivel micro, lucrurile arată altceva. 1% din companiile din România generează peste 60% din cifra de afaceri cumulată. Este un dezechilibru și arată dificultatea în care se află celelalte 99% de companii.
Din punct de vedere a numărului de companii avem o piramidă cu baza jos. Sus sunt 560 de companii cu venituri de peste 50 milioane de euro, iar jos sunt 640.000 de companii cu active sub 1 milion de euro.
Pentru cele 1% rețeta este să le lăsăm în pace. Vor continua să fie motorul de creștere al economiei românești și vom avea creștere de 2% – 3% – 5%. Întrebarea este: ce facem pentru a crește celelalte companii care se află în criză? De unde vine sursa acestei crize? N-a avut răspuns la toate întrebările, când mi-am făcut speach-ul. Comparația domnului Atanasiu este foarte bună. Aceste companii sunt înt-o perioadă de pubertate și le este greu să facă trecerea la maturitate.
Avem o mare cerere din partea lor și multe resurse de bani, dar nu sunt eligibili. Avem partea stangă și partea dreapta a creierului, dar n-avem hipotalamusul.
Există soluții. Acest companii sunt un mare pontențial. Unul imens. (…) Avem nevoie de un integrator.
Mesajul este de a înțelege această resursă de creștere.”
Christian Von Albrichsfeld, General Manager Continental România:
„Piața muncii din România este o provocare. Suntem o companie prezentă în 65 de țări, anul trecut am avut vânzări de 40,5 mld. euro. În România avem aproape 18.200 angajați, 1,2 mld. euro investiții, avem 10 locații, mergem în direcția tehnologizării.
Avem un mediu cu mai multe incertitudini, ne uităm la diferite topicuri, ne uităm la procese precum exploatările, forța de muncă ieftină. Vedem creșteri de salarii, cu 50%, de la 950 la 1.450 de lei, din 2014 până în 2017.
Avem centre de dezvoltare în Timișoara, Iași, Sibiu, unde dezvoltăm diferite activități precum senzori, transmisii, încarcator wireless pentru mașină.
Am văzut că forța R&D crește, numărul produselor crește. Avem nevoie de școli profesionale, de creșterea numărului de maiștri.
(…)Trebuie să vedem digitalizarea ca pe o oportunitate, nu ca pe o amenințare.
Trebuie să avem o inițiativă națională, ceva care să ne ajute să avem mai mulți studenți, să avem mai multe structuri, big data management, care să lucreze pe diferite paliere.
Avem nevoie de stabilitate și corectitudine de la mediul politic, avem nevoie să reducem, și nu să creștem instabilitatea. Este important un sistem fiscal fără schimbări peste noapte. (…) Un pilon important este educația, discut despre zonele care au rate mari de șomaj. O altă temă este infrastructura, cel mai bun mod pentru o țară de a se dezvolta este investiția în infrastructură”.
Okan Yurtsever, General Manager al Garanti Leasing
Evoluția macroenomică a României: „La creștere economică România performează de trei ori mai bine decât țările din zona euro. Dar șomajul este de trei ori mai redus în zona euro. În ultimii trei ani, am avut o reducere a șomajului cu câte 15%, în România. Nicăieri, în zona euro, n-am avut o asemenea creștere a ratei de ocupare.”
Creditarea: „De asemenea, este apetit pentru creditare, companiile vor tot mai mult să investească în echipamente. Creditele private cresc de două ori mai mult decât în zona euro. Arată o „foame” de creștere a firmelor.”
Inflația: „În schimb, inflația este de aproximativ 1%, sub cea din Uniunea Europeană, iar estimările indică o evoluție echilibrată. Această evoluție apare după doi ani în zona negativă a inflației. Tăierea TVA a avut un impact în reducerea de prețuri, ceea ce a redus nivelul inflației. Inflația este estimată la niveluri în regulă pentru dezvoltarea economei.”
Deficitul bugetar: „Fondurile europene pot scădea, dacă depășim deficitul bgetar cu 3%. Dacă investițiile scad, este un alt impact negativ asupra creșterii economice și a deficitului bugetar.”
Anca Magdalena Chiser, Secretar de stat Ministerul Economiei
„România a cunoscut în primii ani ai tranziției spre o economie de piață un proces asemănător de dezindustrializare, s-au închis fabrici, s-au pierdut sute de mii de locuri de muncă, este nevoie de investiții în infrastructură, este nevoie de corerență în actul de decizie. Prin actualul program de guvernare se propune crearea de noi instrumente, construirea Fondului Suveran de Investiții. Acest fond va avea drept scop dezvoltarea și finanțarea proiectelor de investiții durabile, fiind un program care va materializa proiecte investiționale cu impact în crearea locurilor de muncă pe termen lung.
Exploatarea resurselor minerale pe teritoriul României a devenit cel mai important subiect. Restartarea începe cu actualizarea cunoștințelor despre ce deținem. (…) Pentru revitalizarea mineritului este urgentă elaborarea unei legi a minelor, dar și rolul companiilor private în promovarea proiectelor, asumarea tuturor responsabilităților. O altă provocare a ministerului Economiei este extinderea platoului continental al Mării Negre, pentru a permite României accesul la importante rezerve de gaz și petrol. România și-ar putea asigura o independență pentru o perioadă de 40 de ani. Folosirea resurselor proprii trebuie folosită pentru acoperirea parțială a nevoilor. Țara noastră poate deține o poziție importantă regională.
Reindustrializarea României este necesară. Rolul Guvernului nu poate fi decât de catalizator, de a asigura respectarea standardelor de siguranță, de mediu, de a sprijini politica antitrust. Ne propunem să asigurăm coerență și concordanță în domeniul inovării. Reindustrializarea României nu se poate face numai de către stat, avem nevoie de reprezentanții mediului de afaceri”.
Elena – Oana Iacob, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:
„Din perspectiva facilităților fiscale aș menționa câteva măsuri adoptate relativ recent și favorabile mediului de afaceri.
Două măsuri importante adoptate relativ recent sunt scutirea de impozitul pe profit, pentru cercetare și inovare. Aceasta se referă la scutirea de impozit pe profit a contrbuabilior care fac cercetare și inovare în primii zece ani de activitate. Altă măsură este deducerea în proporție de 50% pentru cheltuielile destinate operațiunilor de cercetare și inovare. S-a avut în vedere stimularea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare. (…)
Pentru retehnologizare, s-a introdus scutirea pentru profitul reinvestit în echipamente tehnologice, calculatoare și periferice. Impactul îl reprezintă creșterea atractiviății mediului investițional (…)
De asemenea, la începutul acestui an, a fost majorat plafonului pentru microîntreprinderi, de la 100.000 de euro la 500.000 de euro, și s-a stabilit o cotă de impozitare mai mică pentru microîntreprinderile care au unul sau doi salariați. (…)
S-a mai introdus scutirea la plată a impozitului pentru persoanele care creează programe pe calculator și fac cercetare inovare. (…)
Cu referire la impozitarea nerezidenților, România a semnat 27 de convenții de dublă impunere a impozitului pe profit și din dividende. (…)”
Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Națională a României
„Ce model de dezvoltare durabilă i se potrivește astăzi României?Pentru că economia este numai nucleul unei celule de dezvoltae. Dacă vrem să avem o perspectivă mai largă, atunci i se potrivește mai bine dezvoltarea durabilă. Și, este nevoie de un model, pentru că fără model nu putem merge mai departe.
Modelul pe care-l căutăm de multă vreme, trebuie să plece de la câteva criterii. Orice societate sănătoasă la cap nu-și poate dori decât prosperitat pentru țară. O stare de dezvoltare pentru o masă critică a populației, pentru că nu s-a inventat încă țara care să asigure prosperitate pentru întreaga populație. Să avem un număr cât mai mic de sărăci și să ne gândim la posiblitatea de a avea o stare decentă pentru cei aflați în nevoi.
Acestea ar fi cerințele într-un timp în care România intră în al zecelea an de la începerea crizei, începută oficial pe 15 septembrie 2008. Acum am intrat în al zecelea an.
România a înregistrat creștere economică în 2008, dar la finalul ultimului trimestru al acelui an intrase în criză. Polonia a fost singura țară din Uniunea Europeană care, în 2009, n-a fost în criză.
România a avut o scădere importantă în 2009. Am fost printre țările din UE cu scădere 8 – 14%, în 2009. România este a șaptea țară cu creștere negativă de – 7,1%, în 2009. Dacă ne uităm cum s-au rostogolit scăderea economică în țări puternic, de fapt, România a înregistrat a doua mare rostogolire din UE, pentru că noi am plecat de sus. Doar Lituania ne depășea.
Anul 2015 este ultimul an al tranziției post criză, pentru că am avut o criză cu mai multe faze. O fază a fost de dezastru, în 2009. 2015 a fost primul an în care am început să ne redresăm.
În 2015, România a avut a șasea creștere din UE. În 2016, când am înaintat spre zorii redresării, Romania a fost prima la creștere economică din UE. Încă suntem țara cu cea mai mare creștere economică. Dar nu reușim să asigurăm o creștere sănătoasă, sustenabilă, ….. Noi ne-am dori o, dar nu o avem.
România este pe locul șapte ca număr de locuitori în UE, cu o populația rezidentă de 19,5 milioane de locuitori, la care se adaugă încă trei – patru milioane de locuitori din afară. Cea mai mare țară din UE este Germania. În schimb, suntem a 17-ea țară în UE după PIB, 186 miliarde de euro. (…) Este foarte puțin, raportat la numărul de locuitori. Pe scara adevărului suntem a 27-ea țară, cu 17.500 de euro, raportat la numărul de locuitori.
Sunt zece țări în UE cu un număr de locuitri mai mic, dar cu PIB-uri mai mari decât noi. (…) Spre deosebire de noi, Irlanda are un PIB de 307 miliarde de euro la 4,6 milioane de locuitori. (…)
Este un chin pe care multe țări îl au.
Modelul de creștere economică pe care îl tot căutăm prin lume îl găsim…. în propria noastră istorie. Mergem la anul 1913, pentru că este ultimul an de pace, înainte de război, după un secol de pace. (…)
În 1913, România era pe locul 11 din în Europa din 19 țări, analizate, fără Basarabia, Bucovina și Banat. După noi erau Turcia, Norvegia, Suedia, Ungaria, Danemarca. În 1990, eram pe locul 17. (…)
La acest model ar trebui să gândim, pentru că avem nevoie de el.”
Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat:
„M-am întors dintr-un turneu din Asia, pe care l-am finalizat în Qatar, am fost foarte bine primiți, foarte bine văzuți ca țară, trebuie să întărim schimburile economice și în afara Europei comunitare, non-comunitare. Azi 70% din exporturi sunt în UE, 15% cu Europa non UE și doar 15% cu restul lumii. Este prima dată când merg în Orient, am încercat să mă pregătesc cât mai bine, ma întorc cu vești bune, este deja o companie care a decis extinderea unei investiții serioase în România, vor ieși public peste o scurtă perioadă de vreme.
(…) Țara noastra se află în mai multe discuții cu mai mulți investitori, din păcate nu suntem singura țară pentru a atrage mari investiții în zonă, Ungaria, Polonia sunt țări agresive, se luptă ca investițiile sa ajungă la ei, dar România este o țară extrem de atractivă și cu o reprezentare la nivel înalt. Avem schema de ajutor de stat 807 care oferă până la 50% din investiție, un maxim de 37 mil. per proiect.
În ce privește dezbaterea publică pe tema parteneriatului public privat, mulțumesc Băncii Mondiale pentru tot respectul pe care ni l-a acordat(…) A fost o dezbatere amplă, productivă, a durat mai mult decât ne-am așteptat, au fost aproape două luni, sper ca până la finalul acestui an să fie adoptată, lucrul acesta este un element foarte important pentru investitorii cu care ma întâlnesc în străinătate, acum că va exista acest cadru legal în România, sunt proiecte foarte mari, de la autostrăzi, spitale, servicii publice, orice tip de serviciu care este în folosul comunității. Am simplificat mult procedurile, în forma pe care am propus-o există o limită până la care nu va trebui ca acel proiect să intre în Guvern, mi se pare normal să oferim posibilitatea autorităților locale să decidă asupra proiectelor pe care le consideră importante.
Legea parteneriatului public-privat deschide noi oportunități, mai ales în contextul actual al Brexitului, am fost surprins sa înțeleg situația de la fața locului.
(…) Un proiect la care mă gândesc este autostrada care ar trebui să lege Piatra Neamț de zona spre Cluj, Târgu Mureș, este un proiect pe care îl putem realiza prin parteneriat public-privat. Avantajul parteneriatului public-privat este conceptul value for money, ca stat dacă alegi să cheltui banul public într-un fel, trebuie să știi ce cheltuieli o să ai, se creează un studiu de fezabilitate, avem un cost de operare, un cost să construiești, dacă reușești să aduci un parteneriat privat care să îți opereze și tu ca stat să-ți recuperezi investiția, atunci este garanția că prețul este mai mic, garanția este garantată, statul își construiește singur.
Deci sunt foarte multe avantaje atunci când discutăm de România și de ce România a devenit o destinație foarte atractivă, știți că cei de la BMW au ales să-și dezvolte proiectul de new industry, 4.0, în România, este încă un semnal că din ce în ce mai multe companii activează în zona de servicii IT, aleg să se relocheze îm România sau să-și deschidă noi puncte în țară, a devenit o piață regională, se consolidează această poziție, putem să fim mai buni, dar acestea ar fi câteva exemple cu care eu mă lovesc în fiecare zi.
Am vorbit despre valoarea banilor în România. Toți cu cei cu care mă întâlnesc zic că vin în România pentru că li se pare mult mai ieftin, nu că valoarea banilor este mai mare în România, ci că puterea de cumpărare cu 100 de euro este mult mai mare decât în alte țări, pentru ei reprezintă un avantaj, ei spun că au ales România ca îți permiți un nivel de viață ridicat, cu un cost comparativ cu alte țări. Este apreciat de expați acest lucru.”
E.S Osman Koray Ertaș, Ambasadorul Turciei în România
„Economia turcească a înregistrat o creștere în ultimii 14 ani. Reformele au crescut ponderea sectorului privat în economia turcească, au întărit fundamentele macoeconomice în toată țară, din 2003 până în 2016, cu 5,6%. Turcia este una dintre economiile cu cea mai rapidă dezvoltare din OCDE, cu o rată anuală de creștere de 4,9% proiectată pentru perioada 2015-2025. PIB-ul per capita a ajuns la 10,883 dolari, deficitul bugetar la 1,1% din PIB.
Îmbunătățirle vizibile în economia Turciei s-au văzut și în exporturile anuale, care în 2016 au fost de 142,5 mld. dolari. Portofoliul exporturilor turcești a fost diversificat, în ultimii 5 ani au crescut în mai mult de 90 de țări, cu o rată de creștere de 6,4%. Investitiile directe straine estimate pentru 2017 sunt de 11,7 mld. dolari, iar cele din
2016 de 12,3 mld. dolari. (…) Transportul aerian s-a dezvoltat odată cu apariția noilor destinații de zbor, înregistrând o creștere de 300% în intervalul 2003-2014.
Vom face noi invesțiii în sectorul energiei, prim-minstrul turc a anunțat 300 mld. dolari în investiții. Starea de urgența declanșată în urma cu un an nu a avut nicio urmare asupra creșterii economice. În ce privește relațiile turco-române, cel mai dinamic pilon a fost cel al exporturilor (…) Turcia este al patrulea cel mai mare partener al României.
Anul trecut au fost exporturi comerciale în valoare de 5 mld. dolari. România este o destinație majoră pentru businessurile turcești, într-o varietate de sectoare, inclusiv bancară, construcții, materii, textile, turism, agricultură.
Turismul este o arie importantă în relațiile biletarale, Turcia este una dintre destinațiile favorite ale românilor, este un trafic intens între Instanbul și Bucuresti, Cluj, Constanța, credem că potențialul este uriaș, există loc de îmbunătățire.
Sunt și provocări, printre care lipsa infrastructurii, lipsa forței de munca necalificată, probleme legate de de transparență. (…) Ne vom continua relațiile și ne vom crește legăturile economice.”
”
Ernest J. Abisellan, consilier economic al Ambasadei SUA:
„În acest an, Ambasada Statelor Unite aniversează 20 de ani de parteneriat stategic dintre România și SUA. (…) În ultimii 20 de ani, am avut multe succese împreună. (…)
Exportul Americii către România reprezintă 36% din total, iar importul din România 13% din total. (…)
America este mândră de prezența comaniilor sale în România, unde angajează români cu o bună pregătire. (…)
Este important ca investitorii să știe că sunt bineveniți aici. (…)
Ținând cont de realizările României din ultimi ani de ce să nu credem că este posibil un vitor comun.”
Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova, antreprenor și investitor prin fondul Fribourg
Despre cele mai mari trei riscuri? „Una dintre cele mai mari schimbări este revoluția digitală. Sperie multă lume. Schimbarea capacităților tehnologie odată la doi ani, nu mai este o glumă, se întâmplă. (…) Tehnologia nu mă sperie, este o realitate. Pe cine sperie? Pe politicieni are trebuie să-și reformeze activitatea.
A doua mare provocare este demografia. Tot mai puțini se nasc, iar cei care vin nu sunt motivați să se reinventeze și să crească, așa cum am fost noi. Demografia este o mare problemă și pentru România. Aparent, noi nu avem o problemă, dar această sifonare aparentă către UE, orice creier este binevenit în UE, este greu de contracarat. (…)
Al treilea risc sunt politicienii. Poate sunt subiectiv. (…) Dar, în ultimii 20 de ani, politica s-a degradat, din cauza unei „dragostii” dintre politicieni și alegători. Ceea ce se vede astăzi nu doar în țările emergente. ”
Iulian Stanciu, CEO eMAG:
Despre cele mai importante componente ale vieții de antreprenor: „La început am încercat prin companie să rezolv o problemă a clientului, a pieței, în timp mi-am dat seama că nu este suficient să rezvol doar problema clientului, după client am pus pe locul 2 angajații, apoi partenerii, după care am am ajuns la o dimensiune la care a trebuit să ne gândim și la stat, pe ultimul loc vine partea de acționar. Daca ai perspectivă foarte bună, cu planuri pe 5-10 ani, ești rabdător și investești în așteprarea unui rezultat pe termen lung, ce am învățat este că businessul este un ecosistem care produce valoare pt toți cei care stau la masă, plecând în primul rând de la client. Un business trebuie să rezolve o problemă a clientului, socială, daca nu rezvolvă o problema reală, atunci nu este sustenabil.”
Despre relațiile cu angajații tineri și motivarea acestora: „Lucrurile pleacă de la felul în care eu văd lumea, oamenii sunt buni, pot produce valoare, este treaba mea ca manager de echipă să-i fac pe oameni să producă, este treaba mea să-i motivez, să creez un sistem prin care ei își pot pune în valoare competențele. Am construit în companie și partea de cultură, care vine pe partea cu misiunea, cum facem, ce anume facem, rolul a fost de a răspunde la aceste întrebări, să le trăiesc, să le imprim oamenilor. Peste acest nivel de baza este el al culturii, care creează motivație, tinerii care întreabă din start de la interviu de ce trebuie să fac lucrul acesta, au nevoie de snes, apoi vine partea de structură. (…)
Salariul este important, așa cum prețul pentru consumatori este important, nu va exista un client care să spună că vrea un preț mai mare, nu va exista angajat care să spună că vrea un salariu mai mic. Oamenii au nevoie de trei lucruri: sens (de ce fac lucrul respectiv), impact (de ce scriu linii de cod, ce produc acele linii de cod?), și perspectivă, pe care am reușit s-o rezolv construind un plan pe termen lung și arătându-le ce vom construi împreună.”
Despre importanța tehnologiei pe piețele din Europa, SUA și China: „Este foarte interesant ce înseamnă tehnologie în Europa, America, China, observ o creștere. Avem mult de învățat din SUA și China, am studiat Facebook, Apple, Amazon, Google, dar vedem în ultima vreme o creștere foarte puternică a companiilor de tehnologie din China, precum Alibaba, care au crescut beneficiind de piața Chinei, o piață care s-a dezvoltat foarte mult.
În China au investit foarte mult în creșterea infrastructurii digitale, înseamnă și competențele oamenilor, au investit foarte mult în educația digitală, lucru care a adus economai digitală la un procent de 30% din PIB-ul Chinei, sunt zeci de milioane de oameni care lucreaza în industrie, fabricile din China au început să aibă probleme cu angajații. (…) Companiile mari vor lupta din ce în ce mai mult. Companiile din China nu au ieșit foarte mult în afară, posibil o piață în care să se bată să fie India.”
Când va fi eMag pe profit?: „Am construit un plan pe 5 ani cand i-am atras pe cei de la Naspers, avem deja 5 ani împreună, acum ne-am construit un plan pe următorii 10 ani, cand ai luxul de a construi un plan pe termen mai lung, ai și luxul de a face investiții cu un return pe termen mai lung, investiții care nu iți produc instant, așa cum construiești o livadă, pui pământul, pui pomii, astepți câțiva ani, la fel am construit și noi. Businessul din România va fi pe profit, acesta a fost planul, (…) noi o vedem ca pe o investiție, care ne-a ajutat să creștem în 5 ani de la peste 100 de milioane, la 1 mld., a fost o decizie bună, uitându-ne pe termen lung.”
Despre antreprenoriat: „Antreprenoriatul este o metodă pentru acumularea de capital local, din fericire există o intenție antreprenorială puternică, oamenii care vor să își ia viitorul în propriile mâini și să construiască. Am avut dese discuții cu antreprenori și în asociațiile patronale, reglementările noastre sunt construite în layere de o complexitate foarte mare.
Exista reglementări care trateaza antreprenoriatul cu maximă duritate, greșeala este tratată dur, vorbim de Consiliul Concurenței, partea de data protection, lucrurile acestea vin din Europa, nu se întâmplă același lucru în SUA. În Europa este legislația grea, este foarte greu să răzbești de la faza de start-up, la faza de scale-up. Cred că pentru a încuraja cu adevărat antreprenoriatul, ar trebui legislația revizuită și simplificată pentru a face lucrurile mult mai simple, predictibile.”
Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț Româno – Germane
Despre alegerile din Germania și intrarea extremei dreapta în Parlamentul german: „Alegerile din Germania le văd așa cum văd întreg poporul german. Predictibil. Ceea ce s-a întâmplat în Germania a fost 100% predictibil. Era clar că s-au uzat partidele tradiționale, din cauza problemei refugiaților. Era clar că problema refugiațiilor trebuia preluată de cineva. Aceia au fost EFD-ul. (…)
Intrarea EFD-ului în Parlament mă îngrijorează, pe de o parte, dar, pe de altă parte, nu. Pe de o parte mă îngrijorează, trebuie să fim cu ochii deschiși, dacă se întâmplă ceva. Pe de altă parte, nu, pentru că nu cred că este radical, ci discută despre o proble care în Germania nu se discută, deși ar trebui. Dar a spune că avem o problemă cu un milion de imigranți, poate duce la radicalizare. Trebuie să avem ochii deschiși. Este bine că cei care discută despre această criză și-au găsit un loc în Parlament, dar să vedem ce se întâmplă. Germanii cred că partidele mari vor prela această problemă și o mică parte se așteaptă să fie rezolvată de EFD.”
Predictilitate: „Predictilitatea înseamnă să nu te trezești în fiecare dimineață cu o idee și să o arunci în piață și să se vorbească de ea câteva săptămâni. Predictilitate înseamnă să lași un mecanism care funcționează să-l lași să funcționeze. (…)
Problema cu split TVA este, indiferent cu cine vorbești, că: nu putem, ne autodistrugem.”
Sistemul educațional: „Principala problemă a sistemelor educaționale, nu doar în România, este că se axează prea mult pe curriculă, nu ne axăm a învăța să rezolvăm probleme. Este o problemă de mind set și la nivelul părinților. Am niște prieteni care au copil de un an și care și-au camuflat mobila. Când m-am dus la ei, i-am întrebat dacă se mută. „Nu, să nu se lovească copilul”. Am început să mă gândesc, dacă ai mei au camuflat mobila. Această atitudine este problema.”
Două Românii? „Avem România și Românica. România se află la adolescență. Precum corpul unui adolescent, există o parte care crede că merge și așa și o altă pate care crede că în România poate fi foarte bine, că se dezvoltă. Mai avem momente în care dăm înapoi, dar vom câștiga. Această Românie care crede că va fi foarte bine va câștiga.”
