FacebookTwitterLinkedIn

Principale teme de discuție sunt:

  1. Motivele pentru care România este una dintre țările europene cu cea mai mică rată în ceea ce privește raportul dintre IMM-urile active și populație.
  2. Rolul pe care îl joacă IMM-urile în crearea unui model economic durabil.
  3. Cele mai mari probleme și amenințări cu care se confruntă IMM-urile.
  4. Cât de inovatoare sunt IMM-urile din România?
  5. Cum influențează noul Cod Fiscal iMM-urile din România?
  6. Care sunt regiunile ideale pentru dezvoltare IMM-urilor și de ce?
  7. Metode alternative de finanțare pentru IMM-uri.
  8. Povești inspiraționale ale antreprenorilor de succes.

Care sunt principalele declarații: 

Geanina Ioan- Fondatoare și Owner Chilli Ideas

Pereceptia faţă de mediul economic din România: “Nu am stat decât în foarte puţine cazuri să mă gândesc la acest lucru pentru că dacă stai să te gândeşti la acest aspect nu rezolvi nimic. Am avut această mentalitate de “to do it”. Nu avem încă tradiţia aceasta de a da mai departe cultura business-ului, de a da mai departe familiei noastre. Reuşita cred că ţine foarte mult de noi, de mindset-ul cu care pornim.

Afacerea noastră a debutat în 2007. La început, noi am crescut în criză, practic. Planurile sunt ok, le numim frumos vise, însă trebuie să se transforme şi în ceva concret. Şi noi am fost la început pe minus şi tot aşteptam să vină banii. Dar trebuie să ințelegem că trebuie să şi muncim dacă vrem să ne vină banii.

În România suntem în era digitalizării şi nu ştim ce ne aşteaptă. Trebuie să fii cu urechea ascuțită mereu și să nu te consideri mereu mai presus de ceialalți pentru că oricine poate să vină să îţi de o idee la care tu nu te gândeai.

Trebuie să ştii unde vrei să ajungi. Da, sunt mai multe gânduri pe care vrei să le transpui in realitate şi îţi cauţi resusrse pe care vrei să le foloseşti pentru a le pune în aplicare.

Prima lecţie de antreprenoriat ar fi să fiţi responsabili cu cifrele, să vă documentaţi, să faceţi chestiuni elementare, învăţaţi care sunt intrările, ieșirile că să puteţi anticipa când rămâneţi fără cash flow, ca să puteţi să mergeţi apoi către o linie de credit”.

Viziunea afacerii peste cinci ani”Cred că suntem ambiţioşi şi cred că putem să evoluăm. Ne dorim să lucrăm cu investitiori din afară pentru că sunt mult mai serioşi în ceea ce priveşte termenele de plată, deadline-urile”.

Radu Savopol- Co-fondator 5 to Go

Perecepția faţă de mediul economic din România : “În 2015, când a scăzut TVA-ul, planul de business era de 24 %. După aceea a fost din păcate cazul Colectiv care a schimbat total industria horeca, apoi a venit impozitul specific şi anul acesta s-a calculat foarte greu impozitul . Au fost nişte momente de bucurie, de tristeţe, dar şi de nedumerire.

Lângă noi au fost înfiinţate multe IMM-uri, cu oameni tineri, oameni care pun întrebări, iar când încep să dea cu capul de ce se întâmplă în România, ne întreabă pe noi, pentru că noi ne lovim cu capul de mai multe lucruri, suntem practic în stradă, am avut multe de învăţat.

Nu îmi doresc decât să fim susţinuţi pentru ceea ce facem. Observ că sunt mulţi cetăţeni care se întorc şi îşi pun bazele unor business-uri în România; fie că vând cafea, dulceaţă, ei plătesc nişte taxe aici, ceea ce e bine”.

Suntem lideri pe piaţă în zona “cafelei to go”, am reuşit să creăm un brand frumos, cu oameni tineri pe care îi susţinem pentru că ştim că vor să facă ceva, să schimbe ceva.

Referitor la problema birocraţiei : “Am trecut prin altele mult mai grele, sunt pregătit psihic şi mi-am antrenat şi echipa pentru mai multe chestiuni. În industria noastră, pe noi ne-a dat foarte tare peste cap Cazul Colectiv, în rest s-au mai schimbat lucrurile. Am avut constant vise mari. Am avut vise mari din șase în șase luni. Am pornit de la ideea de a face cinci, șase cafenele şi am ajuuns să avem peste 40 de locaţii active. Ne-am ambiţionat, am ajuns să facem correct lucrurile.

Concurenţa neloială este de fapt o problema mai serioasă, cu care ne confruntăm cu toţii. Sunt cafenele care funcţionează pe acelaşi principiu ca şi noi, dar funcţionează pe un alt cod CAEN, nu au canalizare, apă… cam asta ar fi concurenţă neloială”.

Despre criza de lichidităţi de pe piaţă: “La partea de cash flow am finanţat afacerea din resurse proprii, după care am transformat-o în franciză. Am incput treptat să devenim interesanţi pentu ceialalţi.

Orice acihizite pe care o facem este cash, totul se plăteşte cash către furnizori. Am reuşit să creăm un sistem destul de simplu, nu avem probleme de cash flow”.

Viziunea afacerii peste cinci ani: “Văd un 5 to go + în viitor. Estimăm că vom vinde produsele la 10, 20 de lei în viitor, dar momentan este greu.

Nu am inventat noi cafeaua, însă noi putem acumula experinţa. Încercăm să fim antiteza IT-ului, a rigidului, încercăm să vorbim cu voi dimineaţă, să zâmbim, să ţinem lucrurile cât mai umane. Nu ştim cum va fi, ne dorim să ieşim şi pe pieţe externe, bineînţeles pentru că observ că există un apetiti în România referitor la investiţiile străine”.

Ionuț Leahu, fondator și owner Clinicile Dr.Leahu:

„România este un mediu foarte bun pentru afacerea noastră, este oportunitate în România. Clincile  dentare Dr. Leahu vreau să devină răspunsul la întrebarea frecventă <<unde merg la dentist?>>.

Am ajuns la 4 locații în București, mediul de afaceri în România este perfect, în altă țară n-aș fi putut să-mi dezvolt în 6 ani lanțul de clinici, am făcut-o cu ajutorul băncilor(…). Cred că oportunitatea este să mergem cu experiența pe care o căpătăm în România în afara țării, vrem să mergem în India. (…) Este o statistică care spune ca 30% din popluația globului care trece de 65 de ani n-are niciun dinte. (…). Când vine vorba de dantură există tehnologie, există și modelul de business (…).

Oricum sunt foarte optimist când vine vorba de viitorul României. Am un pacient care vine din Canada, dacă în România ești evaluată după pantofi, acolo ești evaluat după zâmbet. Acolo dacă nu ai un zâmbet perfect nu ai șansă să promovezi. Acele clincii stomatologie trebuie să înțeleagă să investească în tehnologii care dau soluții rapide.

M-am apucat de antreprenoriat pentru că am văzut oportunitatea și nevoia, ca antreprenor trebuie să te uiți unde este nevoie de tine. Am început în 2010, am văzut din start că sunt foarte mulți oameni, sunt multe cabinete în care găsești un medic și un asistent unde se practică stomatologie de subzistență. Stomatologul muncește ca să-și plătească facturile, fără a avea posibilitatea să facă performanță, trebuie să ai bani de tehnologie, a ta, a echipei. Este mai rău ca în IT, mereu apare ceva nou, trebuie să fim la curent cu ce se întâmplă. Mi-am dat sema ca în orice altă țară aș pleca să-mi fac profesia, aș fi doar angajat.

Când vine vorba de pacienți avem și planuri de tratament care se defășoară pe o perioaă mai mare de timp, este bine să cerem bani și înainte (…) Încercăm să nu ne substituim instituțiilor financiare, să nu împrumutăm oamenii. Sunt pacienți care fac credit bancar. Dacă vrei să renovezi casa după 30 de ani, nu o faci din banii pe care îi ai în buzunar. La fel e și cu sănătatea dentară, dacă nu ne ocupăm de ea acumulăm datorie, vine scadența și sunt și penalități. Dantura poate ajunge spre 10.000-15.000 de euro, nu și-o permite nimeni. Tocmai de aceea este nevoie de finanțare în sfera aceasta, este un bun pe care îl vei consuma pe timp îndelungat.

În 5 ani vrem să ne mărim prezența, să fim în India (…). Vrem să ne păstrăm rata de creștere de 70%, am depășit-o în fiecare an, să răspundem pentru 100.000 de oameni la întrebarea <<unde merg eu la dentist>>?”

Horațiu Ciornei, directorul de marketing Nemo Express

A menționat drept concurență neloială faptul că Uber a început să livreze colete: „Nu cred că Uber poate emite chitanțe. (…) Mai sunt firmele mici care cred că prețurile de damping sunt o soluție. Nu sunt. (…) După cum s-a văzut, mai deveme sau mai târziu, aceste firme dispar.”

Ramona Ivan, directorul Direcției Relații Externe și Finanțări Structurale la CEC Bank

După 25 de ani de experiență în sistemul bancar și 20 de ani de experiență în fonduri europene: „Nu dau sfaturi, dar, dacă văd că 1.000 de firme au mers în aceeași direcție și n-a fost una bună, îmi permit să le dau antreprenorilor niște recomandări.”

„Dacă sunt IMM sau companie, când intru într-o bancă, mi-ar plăcea ca cineva să-și aloce timp și să vorbească cu mine. Ca antreprneori, este foarte bine ca, atunci când vorbiți cu o bancă, să vă asigurați că cel din față vorbește cu dumneavoastră, că vă înțelege proiectul. (…) Niște calcule mai facem și din calculator și doar calculele se potrivesc pentru o persoană fizică, dar, în cazul unei companii, cel din față trebuie să vă înțeleagă businessul.”

„Dacă aveți dialog și, la un moment dat, se ajunge la o listă, pentru că se ajunge, să întrebați dacă sunt suficiente lucrurile de pe acea listă pentru aprobarea proiectului. (…) De obicei, ceea ce vă cere bancă la început este doar pentru o analiză preliminară. Trebuie să întrebați de la început ce trebuie pentru aprobare, pentru că se pierde timp. (…) Anumite etape se pot scurta, pentru că se pot face în paralel.”

„Contează și istoricul relației cu clientul. Contează acest istoric mai ales în momente de restriște.”

„Putem da credite în euro, dar preferăm să dăm finanțare în moneda în care are venitul clientul. Astfel, majoritatea creditelor pentru companii le acordăm în lei. (…) Acum și instituțiile financiare internaționale au început să dea finanțare nu doar pentru achiziționarea de produse, ci susțin inclusiv linii de credit pentru companii, pentru că și-au dat seama că au nevoie de capital.”

Debirocratizarea accesării fondurilor europene: „La fonduri europene, s-au făcut destule lucruri. Nu ajută mediul bancar, dar îl ajută pe client, companiile, așa că am susținut ideea. (…) Acum se decontează inclusiv pe facturi. (…) Lucrurile acestea au venit în sprijinul antreprenorului și s-a văzut.”

„Mi-ar plăcea să fie un mediu mai așezat, mai puțin birocratic, mai predictibil. O bancă nu poate face toul pentru a așeza mediul de afaceri, dar poate face mai multă coonsiliere, să dea mai multe sfaturi, pentru că, în final, se vede și pe bilanț.”

„CEC este a cincea bancă în care lucrez, așa că am văzut că se poate lucra cu o bancă, mai greu, (…) nu este ușor, dar se poate.”

Mircea Căpățînă, fondator SmartBill

„Fac o comparație cu Bacalaureatul. Unii pot lua 9, alții pot pica. Depinde de noi. (…) Mediul din România este departe de a fi ideal, dar depinde de noi. Mulți dintre cei care reușesc în România, în alte țări n-ar reuși deloc. Cu puțină atenție putem câștiga, în alte părți trebuie să ne dăm mult mai tare peste cap. Salariile încă sunt mici în România.

Am construit SmartBill pentru că ni se părea inacceptabil să emitem facturi pe hârtie. Am zis că dacă tot l-am făcut  să-l vindem și altora. Am văzut că lumea vrea, planurile erau de pe o zi pe alta. Am pornit cu stângul, în cel mai greșit mod, ne-am gândit că vrem să fim antreprenori, nu angajați, știam IT. Am ajuns până aici în ciuda șanselor, am fost contra curentului, nu recomand nimănui. Noi fiind programatori, ne-am permis să mergem târâș vreo 3-5 ani, nu este o rețetă corectă, planurile erau de pe o zi pe alta.

Am reușit să convingem două fonduri de investiții să ne dea 1 milion de euro, am avut o problemă pe care ți-ai dori să o ai, cum cheltuim milionul de euro într-un mod eficient, a fost foarte greu. Am pornit cu planuri, vise (…). Planurile sigur se schimbă întotdeauna, nu plănuim niciodată la virgulă.

Noi visăm și credem că vom schimba cu totul modul în care firmele operează în România. Am depus un proiect cu finanțare europeana de 600.000 de euro pe inteligență artificială, o să renunțăm din motive de birocrație exagerată (…)

Cert este că un mare defect al antreprenorilor este faptul că visăm și suntem rupți de realitate, dacă mulți ar ști la început ce urmează, nici n-ar începe. Problema este că mulți se atașează de ideile lor, devin reticenți la piață, ajung la faptul că nimic nu funcționează în România. Niciodată nu este vina altora, nu ne datorează nimeni nimic, nu ne naștem ca să facă nimeni ceva pentru noi. În viață ori ți le faci, ori nu le primești, nu există văicăritul, antreprenorii sunt oameni care reușesc în ciuda problemelor, dacă era ușor pentru toată lumea, toți eram antreprenori.

Cashflowul este una dintre cele mai mari probleme ale antreprenorilor. Coface estimează că o factură în România se plătește la 105-110 zile.

Ilan Laufer, Ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

„Am decis să am o abordare puțin diferită a temelor, să vă prezint o situație reală din punctul  meu de vedere. Care sunt punctele forte și cele slabe ale economiei României și ale României în general.

Punctele forte:

Este foarte important să conștientizăm faptul că avem o creștere economică de 5,8% pe semestrul I, este foarte important atunci când discutăm de o economie și când disuctm despre România, este important să promovăm România, inclusiv noi cei care facem parte din mediul de afaceri, încercăm să promovăm permanet România și în exterior.

România a devenit o destinație mult mai atractvă pentru investitorii străini, vă spun din discuții cu companii străine care doresc să vina în România, există o mișcare catre Europa Centrală și de Est, iar România se aflaă într-o poziție mai bună ca acum câțiva ani de zile, când din păcate foarte multe proiecte care veneau în această zonă a Europei ajungeau în Ungaria, Cehia, Slovacia. Aceasta era perspectiva celor care voiau să investească. O să vedeți până la finalul anului companii mari care vor anunța relocarea în România.

Creșterea economică este o chestiune de marketing de țară care vinde bine, este o realitate, în ciuda tuturor estimărilor pe care le-am avut, că se bazează pe consum creșterea economică, de fapt cea mai mare parte din creștere vine din industrie. Demonstreaza interesul pentru România, avem o creștere inudustrială masivă.

Apoi stabilitatea macroeconomică, indiferent de ce discuții sunt, există o stabilitate în România, acest lucru este apreciat de cei care vin aici.

Alte puncte forte, cota unică, avantaj în economia românească. După care amplasarea geografică în UE, aspect forte al româniei când discutăm de dezvoltarea pieței interne, externe, dar și atragerea de investiții, avem un context în care Marea Britanie vrea să părăsească UE prin BREXIT, avem dintr-o dată noi potențiali investititori. (…) Forța piețelor financiare de la Londra urmează să se relocheze Frankfurt și Paris, lucrurile vin spre continent, odată cu ele vine tot suportul, vine o echipă mult mai amplă, sunt companii care nu se relochează înt-o singură țară, o parte de logistică într-o tara, vânzările în altă țară. România deja primește solicitări constante, inclusiv noi prin Invest Romania la minister, dar și companiile care lucrează în mod independent pe piață ne anunță că au solicitări în acest sens.

România are un ptoențial mare de resurse naturale, un potențial uriaș în această direcție. Avem o dezvoltare frumoasă pe parcuri industriale și ecologice, inclusiv eu am fost surprins la ce nivel se lucrează în parcuri tehnologice, există o cerere continuă în această direcție. Ne aflăm într-o situație în care ne este greu să facem față cererii, mai ales din punct de vedere al forței de muncă. Partea de Vest s-a aglomerat foarte tare, acolo reprezintă o chestiune de viziune, strategie, cum să se aducă forț de muncă suplimentară în acea zonă. Sunt studenți la Iași care primesc deja ofertă din facultate să se ducă la Timișoara, Arad, Cluj, există circulație de forță de muncă pe piața internă. Lucrul acesta se întâmplă din ce în ce mai mult și piața reglează cererea și oferta.

Avem potențial turistic foarte mare, avem un avantaj important, nivelul de salarizare în România, potențial pentru străini. Când vine vorba de mediul privat există o probemă cu salariul minim, oricecreștere nu este de bun augur penru mediul privat în foarte multe dintre cazuri. Este impoartant să înțelegem că trebuie să ajungem la un anumit standard în economia noastră, trebuie să fie un scop asumat de către toată lumea, când avem venituri mai bune, mai mari, inclusiv accesul la educatie este mai ridicat. Avem nevoie de foarte multa educație, mai ales în zona antreprenrioală. (…)

Avem potențial foarte mare în zona de software și IT, România este o bază care oferă talente foarte multe în această zonă, de IT, software, programare, avem oameni foarte buni, sunt companii foarte mari din lume care au decis să creeze în România centre operaționale,  de exemplu Oracle.

Un alt avantaj este potențialul pieței interne, România are un potențial mult mai mare decât este  exploatat astăzi. (…)

Punctele slabe ale României sunt:

Partea de competivititate națională, nu sutnem suficient de competitivi. Ca să devii mai competitiv, trebuie să ai infrastructură adecvată, să avem posibilitatea să concurăm și cu piețele de lângă noi care au un sistem de transport mult mai rapid și ieftin, costurile de transport extern și intern în piață sunt destul de crescute. Se lucrează intens și sunt convinvins că în următorii doi lucrurile vor avea o altă direcție din punctul de vedere al infrastructurii.

Apoi avem dupa competivitate, tendințele demografice și de vârstă. Este o chestiune pe care mulți dintre noi o conștientizăm, avem o problemaă demografică, inclusiv cu numărul nou-născuților și cu îmbătrânirea populației. În același timpa avem un număr mare de români plecați din țară, foarte mulți ar dori să se întoarcă în România, am primit un studiu în cest sens. Peste 70% dintre românii plecați își doresc să se întoarcă în următorii 5 ani, 40% dintre cei plecați s-ar întoarce și mai devreme. Există soluții, trebuie să le creăm infrastructua necesară pentru ca românii să se poată întoarce în țară.

Birocrația este considerată o problemă în continuare. Sunt de acord cu acest lucru, acele 102 taxe tăiate în decembrie 2016 au fost o primă etapă din elimianrea birocrației. Numărul de taxe total din România trebuie să ajungă la 50, într-un orizont de un an de zile, se dorește să mergem într-o direcție în care să există o parte de digitalizre, govIT. Sunt proiecte în discuție, vom vedea în perioada următoare pași în această direcție.

Productivitatea muncii este destul de scăzută, ține și de modul în care IMM-urile își desfșoară activitatea. Este important să înțelegem componenta informațională, de comuncare și educatională. La modul în care este restructurată economia în acest moment, băncile au un rol extrem de important, au început să-și asume acest rol de a oferi mai multe informații antreprenorilor, anumite îndrumări, educație, acest lucru funcționează, ar trebui să-l facă mai intens, ne va ajuta să fim mai productivi.

O altă problemă care a apărut face referire la forța de muncă. În anumite zone ale țării există o luptă deja pe forța de muncă, dar ea nu este neapărat o problemă, în România există zone cu potențial foarte mare de dezvoltare, discutăm de Moldova, există interes pe acea zonă, există plan de infrastructură, lucrurile vor sta mult mai bine în zona aceea.

Diversele stadii pe care le avem cu proiectele desfășurate la minister vin să întărească punctele forte pe care le-am anunțat sau să le combată pe cele slabe.

Legile care sunt în lucru: Legea prevenției, a prevenirii, care interzice organelor de inspecție fiscală și control al statului român să amendeze societățile ca prim control pentru o serie de mai mult de 500 de contravenții. S-a lucrat mult la această lege, cele 500 de contravenții nu sunt grave, penale, ceva ce ar pune în pericol sănătatea oamenilor, siguranța, sunt 500 de contravenții pe care le-am identificat, oricum companiile pot fi sancționate, amendate, suspendate, dar pe care noi nu le considerăm atât de grave. În acest sens consider că trebuie să venim cu o soluție cât mai rapidă pentru a le oferi un anumit conform IMM-urilor, celor cu 2-6 angajați, nu există o structură juridică, de audit, să aibă o discuție de la egal la egal cu ANAF. Dacă ați încălcat aceste 500 de contravenții, veți primi un plan de conformare, în 90 de zile aveți termen să puneți totul în coformitate cu ce prevede legea. După 90 de zile, echipa de control vine în control și doar atunci dacă nu sunteți ok vă poate aplica sancțiunea. Am terminat textul de lege din luna mai, am lucrat la ea cu foarte mulți partneri și instituții partenere.

Parteneriatul public-privat, legea a ieșit din avizare internă din minister, (…) avem normele de aplicare, așteptăm aviz final pe textul legii. Sunt convins că vom fi gata cu totul în două-trei săptămâni, legea parteneriatului public-privat va permite autorităților locale și centrale să efectueze proiecte în parteneriat public-privat, inclusiv infrastructură, șosele, clădiri publice, școli, spitale, foarte multe segmente (..)

Legea lobby-ului pe care am transmis-o către Parlament, care încurajaează transparența între mediul privat și stat.

Și mai avem partea de Start-up Nation, am semnat 5.000 de acorduri de finanțare, mai rămân 2.000 de contracte pe care le vom semna în următoarele două-trei saptămâni. Toată lumea are undă verde să-și înceapă proiectele”.

Maricela Lițcanu, director IMM la BRD – Groupe Société Générale

„Am văzut multe greșeli făcute de antreprenori, dar și de către bănci. Am mai spus și la alt eveniment, recent, și noi, băncile, am greșit, nu doar antreprenorii. (…) Pentru noi, pentru bănci, cel mai greu este să recâștigăm încrederea clienților.”

“Dar, chiar și în momente dificile, provocările pot fi transformate în oportunități, dacă avem curaj să le valorificăm”

A detaliat date ale Băncii Naționale a României: „Finanțarea pentru companii nu crește, din cauza lipsei unui mediu economic predictibil. Pur și simplu, antreprenorii stau în expectativă – nu știu ce să facă. (…) Am văzut foarte puține proiecte importante de investiții.”

Ce se „vede” despre antreprenori? „Foarte rar am văzut ca antreprenorii, precum într-o breaslă, să se ajute împreună. (…) În prezent, antreprenorul nu mai este cel care trebuie să știe totul în compania lui. (…) Dacă angajați o persoană specializată și îi spuneți «Lasă, că știu eu mai bine», mai bine nu o angajați.”