FacebookTwitterLinkedIn

Învățarea continuă rămâne însă cel mai important aspect pe care o organizație trebuie să-l implementeze în cultura sa astfel încât să-și asigure existența pe o piață în plină transformare. „Schimbarea este singura constantă din cadrul unei organizații. Deci liderii trebuie să învețe continuu atât din interiorul organizației pe care o conduce, cât și din afara acesteia. Întotdeauna există lucruri pe care le-am putea face mai bine. Astfel că, acest proces de învățare pur și simplu nu se termină niciodată”, spune Leslie T. Szamosi, Professor & MBA Director City College și atrage atenția asupra faptului că dacă organizațiile și liderii acestora nu continuă să învețe, atunci vor dispărea de pe piață. „Nu există nicio organizație pe planetă care a supraviețuit o perioadă lungă de timp menținând aceeași strategie mereu, fără să o schimbe”, continuă acesta.

Schimbarea strategiei și adaptarea la noile condiții de piață nu înseamnă neapărat că și tradiția organizației trebuie să fie schimbată. Și dă exemplu Coca-Cola, companie fondată în 1892, care și-a păstrat tradiția în cei peste 100 de ani de existență pe piață. „Aceasta este o organizație care continuă să se schimbe și să evolueze, fie că este vorba de producție, de marketing, distribuție sau branding. Chiar dacă își păstrează tradiția, evoluează continuu. Dacă nu continui să inovezi, să creezi și să înveți, atunci vei dispărea de pe piață”, subliniază Leslie T. Szamosi.

Primul pas în adoptarea unei culturii a învățării continue în cadrul organizațiilor este ca liderii să creadă cu adevărat că acest proces este realmente esențial pentru dezvoltarea business-ului. Însă, potrivit acestuia, există organizații în care primii care opun rezistență la schimbare sunt chiar liderii acestora. „Pentru a introduce o cultură a învățării continue și pentru a o implementa cu adevărat în structura organizației, aceasta trebuie să se schimbe, să evolueze, să gândească diferit. Trebuie să reconsidere lucrurile pe care le face”, mai spune profesorul, la care adaugă că liderul trebuie să-și reconsidere rolul în interiorul organizației, pentru că „odată ce deschizi cutia pandorei a învățării, înseamnă că trebuie să evoluezi continuu și să schimbi modul în care faci lucrurile, ceea ce pentru unele organizații și pentru unii lideri poate fi o adevărată provocare”.

Leslie T. Szamosi consideră însă că cei mai buni și mai eficienți lideri sunt aceia care contestă încontinuu totul. De la modul în care lucrează și până la deciziile pe care le iau în interiorul organizațiilor pe care le conduc. „Astfel, ei continuă să încerce să conducă organizația într-un mod care cultivă acest aspect de învățare”, mai spune el.

Unul dintre cele mai frecvente aspecte comune pe care le-a întâlnit la liderii pe care i-a cunoscut este că acestora nu le place să-și admită greșelile. „Greșelile reprezintă oportunitatea de a învăța. Atâta timp cât nu greșești, nu înveți. Nu sunt ceva ce trebuie pedepsit, ci sunt niște fapte care trebuie îmbrățișate și de la care să învățăm, astfel încât să putem face mai bine data viitoare”, explică Leslie T. Szamosi. În sud-estul Europei, profesorul a întâlnit cei mai mulți lideri care nu sunt la fel de deschiși ca în restul regiunilor să-și admită greșelile. „Este o cultură care trebuie schimbată. Ori de câte ori conducerea este mai degrabă un proces ierarhic, veți vedea lideri mai puțin susceptibili să facă greșeli”, continuă acesta și dă exemplul lui Trump. „După spusele lui, el nu a făcut niciodată vreo greșeală, deși toată lumea știe că a greșit, știe și el că a greșit, dar nu a recunoscut niciodată”.