Legea fondurilor de investiţii alternative, o industrie de 10 miliarde de euro, va fi discută în Consiliul ASF săptămâna viitoare - Forbes.ro
Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Legea fondurilor de investiţii alternative, o industrie de 10 miliarde de euro, va fi discută în Consiliul ASF săptămâna viitoare

Legea fondurilor de investiţii alternative (FIA) va fi discutată în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) de săptămâna viitoare, iar din toamnă va fi înaintată Ministerului Finanţelor, potrivit lui Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF.
deficit_bani_Money_shutterstock

„Legea FIA este necesară, dar trebuie să mai fie însoţită de câteva lucruri: înfiinţarea Contrapărţii Centrale, soluţionarea Secţiunii 1 din Depozitarul Central, acele cupoane istorice, o masă inactivă cu un blocaj financiar de peste 200 de milioane de euro, care nu participă la viaţa economică a ţării, înfiinţarea Fondului de compensare a investitorilor pe piaţa de capital. Legea FIA trebuie să elimine şi ultimele bariere. Dacă România vrea să ajungă la statutul de piaţă emergentă, să nu mai fie în zona pieţelor de frontieră, trebuie să elimine orice barieră, cum ar fi: pragurile de deţineri, să rezolve o serie de legi care nu-şi mai au valabilitatea, cum este, de exemplu, Legea de înfiinţare a fondurilor de investiţii şi care încalcă dreptul acţionarilor, dreptul de a-şi decide singuri chiar lucruri banale, cum ar fi denumirea societăţilor. Scopul principal este ca ultima, această Lege FIA, după adoptare, să anuleze Legea 297, care nu va mai avea obiect. Noi o vom promova în discuţii, săptămâna viitoare, în Consiliul ASF, urmând ca, din toamnă, să o înaintăm Ministerului de Finanţe care are dreptul de iniţiativă legislativă în vederea promovării la Parlament”, a explicat Ursache, în cadrul dezbaterii „Fonduri de investiţii alternative – oportunităţi pentru dezvoltarea economică a României”, organizată, marți, de Organizaţia Profesioniştilor din Piaţa de Capital (OPPC).

Cristian Duţescu, preşedintele OPPC, a spus că FIA trebuie adoptată cât mai rapid, în condițiile în care industria fondurilor de investiţii alternative valorează, la ora actuală, 10 miliarde de euro.

Nu vorbim despre o implementare a unei directive, nu este o necesitate în acest sens, însă este o necesitate pentru piaţa de capital din România. Fondurile de investiţii alternative sunt reglementate printr-un Regulament adoptat cu trei ani înainte de intrarea României în Uniunea Europeană şi, deci, nu este adaptată nevoilor din zilele noastre. Din punctul meu de vedere, anul acesta nu ar exista vreun motiv pentru care Parlamentul României să nu adopte această lege”, a subliniat Duţescu.

Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori București (BVB), a precizat că România are nevoie de clarificarea legislaţiei FIA, deoarece acestea pot finanţa economia românească.

În ceea ce priveşte raportul dintre capitalizare şi Produsul Intern Brut, trebuie să ştim că PIB-ul în termeni nominali, România este campioană. Faptul că am păstrat capitalizarea este un lucru bun. Din păcate pentru România, nu avem foarte multe companii private de dimensiuni extrem de consistente. Ceea ce ne blochează accesul la o clasă superioară de investitori, cu fonduri mult mai mari, este că aceste criterii MSI sunt extrem de greu de îndeplinit de companiile private care activează în România. Sperăm noi, cândva, să vedem inclusiv Hidroelectrica listată la bursă. În continuare, cred că vom vedea IPO-uri din zona privată şi dacă antreprenorii români vor avea acces la capital. Suntem performeri în ceea ce priveşte creşterea, atât a indicilor, cât şi a rulajului, prin comparaţie cu alte pieţe, ca Cehia, Polonia, Ungaria, Croaţia şi Grecia. Cu cât vom avea mai multe fonduri de investiţii, cu cât această legislaţie va permite dezvoltarea de noi fonduri de investiţii, valoarea companiilor româneşti, atât private, cât şi de stat, ar trebui să crească. Deci, avuţia românească ar trebui să crească”, a punctat Anghel.

Un proiect al Legii FIA a fost discutat de un grup de lucru organizat de ASF, încă din prima parte a anului 2016. Prin noile reglementări pentru FIA se dorește să li se dea posibilitatea acestora să investească, sub supravegherea ASF, în domenii cât mai variate. Valoarea investiţiilor (a unităţii de fond, a valorii activului net contabil) este certificată de un terţ independent – depozitarul.

Oficialul ASF a menționată că, ieri, Fondul Monetar Internaţional a publicat „Raportul de analiză a pieţelor financiare din România”, iar la capitolul piaţa de capital se scrie că România a înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea pieţelor sale de capital, în ultimii ani, după ce au fost întreprinse o serie întreagă de reforme pentru dezvoltarea pieţelor, titlurilor de stat neguvernamentale etc.

Toată lumea vorbeşte astăzi despre modelul pieţei de capital anglo-saxon. În România, tributară unor prejudecăţi şi fricii de transparenţă şi de guvernanţă corporativă, oamenii preferă să ia mai degrabă credite bancare decât să se finanţeze pe piaţa de capital. Cred că, în momentul de faţă, o ţară care are doar 10,3% capitalizare bursieră din totalul Produsului Intern Brut nu are cum să dezvolte economia. Germania are 59% capitalizare bursieră din PIB. Problema nu este diferenţa asta, ci dinamica. În ultimii trei ani, majoritatea ţărilor europene tind să-şi mărească capitalizarea bursieră din PIB. Noi, deocamdată, stagnăm nici nici măcar la nivelul atins în 2013 – 2014”, a explicat vicepreşedintele ASF.

Modelul polonez pentru piața de capital

Președintele BVB a precizat că într-un studiu al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare cu privire la care ar fi impedimentele la realizarea unei listări în concepţia unei companii private primul element menționat, în România a fost costul de a se lista – costul efectiv cu avocaţii, cu cei care realizează prospectul de emisiune, de 500 – 600 de pagini minim.

Mulţi antreprenori au stat deoparte în ultimii doi ani, din cauza acestor impedimente. În perioada 2016 – 2018, au existat şase IPO-uri la BVB, iar trendul de creştere continuă. Suntem peste Ungaria, Bulgaria, Austria şi Cehia. Nu am inclus aici Varşovia, pentru că Polonia este un caz cu totul atipic faţă de Uniunea Europeană”, a detaliat Anghel.

Guvernul polonez finanţează jumătate din costul listării unei companii poloneze pe Bursa de la Varșovia, prin intermediul fondurilor europene.

„Guvernul polonez are această strategie de a dezvolta companiile poloneze să le transforme în lideri regionali. Foloseşte într-un mod inteligent fonduri europene, susţine creşterea exporturilor şi au programe dedicate şi a reuşit să găsească instrumentele, prin diferite vehicule, inclusiv Fondul Suveran, prin care reuşeşte să facă acest lucru. Din fonduri europene, susţin listarea acestor companii şi există studii ale Băncii Mondiale care arată faptul că o companie listată va plăti mai multe taxe şi impozite către stat, pentru că, fiind listată, dorinţa de a optimiza fiscal se reduce consistent, fiindcă evoluţia preţului depinde foarte mult de creşterea afacerilor. Nu spun că Polonia este un model, dar au făcut multe lucruri foarte bune şi am putea ca unele dintre ele să le implementăm”, a explicat Anghel.

În urma dezbaterii, ideile rezultate vor face obiectul unor concluzii pe care OPPC le va transforma în propuneri pentru un proiect legislativ în domeniu.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii