Legătura dintre prețul gigacaloriei și piața de centrale termice

“Principalele motive pentru care am asistat în ultimii ani la debranşări masive şi la tot mai multe instalări de sisteme individuale sunt creşterea continuă a preţului la energie termică şi problemele permanente ale CET-urilor. Astfel, doar în ultimii 4 ani, la nivel naţional, costul de facturare al gigacaloriei a crescut, în medie, cu 71%”, a declarat Cătălin Drăguleanu, Country Sales and Operation Manager Ariston Thermo România.

Principalul motiv al creşterii preţului la gigacalorie este, potrivit reprezentanților Ariston, imposibilitatea primăriilor locale de a susţine partea de subvenţie ce le revine, dar şi decizia Guvernului de a nu mai acorda ajutor în acest sens.

Potrivit datelor Ariston Thermo România, liderul pieţei locale de centrale termice, în anul 2002 sistemul centralizat deservea 2,5 milioane de locuinţe, pentru ca în acest moment doar 1,4 milioane să fie încă branşate. În paralel, parcul de centrale termice instalate la nivel naţional a depăşit 1,5 milioane de unităţi. Din 2010, media debranşărilor anuale de la sistemul centralizat a fost de peste 75.000 de locuinţe.

GALERIE FOTO: Care sunt cele mai „verzi” clădiri din ţară?

Costul de producţie mediu al unei Gcal în sistem centralizat, calculată la nivelul anului 2012, este de 288 lei / Gcal, în timp ce o centrală termică are un cost de cca. 145 lei / Gcal. Acest lucru se reflectă în facturile românilor ce sunt captivi încă la sistemul centralizat. Astfel, în cazul unui apartament de două camere ce are instalată o centrală termică, costurile anuale pentru încălzire şi apă caldă menajeră sunt de aproximativ 1.900 lei. În cazul aceluiaşi apartament, însă branşat la sistemul centralizat de încălzire, factura poate ajunge la cca. 2.700 de lei.

Pentru familiile care doresc să renunţe la sistemul centralizat, investiţia medie într-o instalaţie cu centrală termică este cuprinsă între 4.500 – 7.000 lei şi diferă în funcţie de numărul de camere şi nivelul de dotare al acesteia (radiatoare, ţeavă, accesorii, montaj).

„Chiar dacă preţul gazului va creşte în următorii 3 ani cu până la 30%, investiţia într-o centrală termică poate fi recuperată într-o perioadă cuprinsă între 2,6 – 3,6 ani, în condiţiile în care această majorare va afecta şi costul încălzirii centralizate”, a afirmat Drăguleanu. Acesta a adăugat că, în plus, investiţia va deveni şi mai rentabilă în situaţia în care autorităţile locale nu vor mai putea susţine subvenţiile pe termen lung.

Cum poate România să-şi diminueze consumul energetic

Potrivit calculelor Ariston, în acest moment 7 judeţe din România (Alba, Mureş, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Satu Mare, Ialomiţa, Ilfov) nu mai depind de sistemul centralizat de încălzire, în timp ce 17 judeţe mai au branşate sub 30% din locuinţele altădată branșate la sistemul centralizat.

La polul opus se află judeţele în care peste 70% dintre locuinţele care au fost branșate la rețeaua de termoficare depind încă de sistemul centralizat, numărul acestora fiind însă tot mai mic. În acest moment doar Bihor, Mehedinţi, Vâlcea, Giurgiu, Constanţa şi Galaţi au un număr atât de mare de locuinţe branşate.

Revenind la piața de centrale termice, Din piaţa de profil, în 2012 s-a putut observa o creştere a vânzărilor de circa 25-30% pe segmentul centralelor termice în condensare, în timp ce centralele convenţionale au raportat o scădere uşoară, de aproximativ 5%.

Patru miliarde de euro, blocate la graniţa României

„Chiar dacă în acest moment doar aproximativ 10% din piaţa de centrale termice pe gaz din România este compusă din echipamente în condensare, mizăm pe o creştere continuă în această direcţie. Astfel, în următorii ani estimăm că românii vor alege tot mai mult centralele în condesare deoarece vor înţelege avantajele acestora, în ciuda preţului mai ridicat”, a mai spus reprezentantul companiei.