Din cele aproape 600.000 de companii active în România, mai puțin de 10% au avut afaceri de peste jumătate de milion de euro și doar 5% au reușit să treacă de un milion de euro în 2020, ultimul an pentru care există date complete, an în care au realizat o cifră de afaceri totală de aproximativ 1.700 de miliarde de lei, adică 340 de miliarde de euro, la un PIB al României care a înregistrat o valoare de 1.053 miliarde lei pentru același an. Cele peste 555.000 de companii cu cifre de afaceri mai mici de un milion de euro, reprezentând 95% din numărul total al companiilor active din România, au realizat doar 15,8% din cifra de afaceri totală a companiilor active.

Iar dacă aceste ponderi vi se par mici, atunci cu siguranță o să fiți surprinși să aflați că doar puțin peste 2% dintre companiile cu afaceri peste un milion de euro, respectiv 655 de companii, au reușit să își crească an de an afacerile în ultimul deceniu și să obțină profit, conform datelor centralizate de CreditSky pentru Forbes România, date care ne arată o economie a României extrem de fragmentată și fragilă în același timp. 

Practic, campionii români ai rezilienței și creșterii, adică cele 655 de companii care au crescut permanent în ultimul deceniu cu afaceri de cel puțin un milion de euro fiecare, au realizat cumulat, în 2020, un profit net de aproape 7,7 miliarde de lei la afaceri de peste 112 miliarde de lei, ceea ce corespunde unei marje a profitului de 6,8%, obținută cu mai bine de 188.000 de angajați. 

Dacă excludem microîntreprinderile, adică acele companii care, potrivit celor mai recente norme europene, au mai puțin de 2 milioane de euro cifră de afaceri și 10 angajați, lista Campionilor României, așa cum a fost calculată de către CreditSky pentru Forbes România, se reduce la 572 de companii cu afaceri cumulate de 111,7 miliarde de lei, un profit net de 7,6 miliarde de lei și mai bine de 184.000 de angajați.

Citește și: Midas List – Cele mai profitabile companii din România ultimului deceniu

Mergând mai departe cu analiza, mai mult de jumătate dintre aceste companii, adică 312, pot fi încadrate din punct de vedere al afacerilor în rândul companiilor mici (sub 10 milioane de euro afaceri fiecare), mai mult de o treime, adică 208, sunt companii mijlocii (cu afaceri până în 50 de milioane de euro) și mai puțin de o zecime, adică 52, sunt companii mari (afaceri de peste 50 de milioane de euro anual).

În schimb, companiile mari reprezintă aproape trei sferturi (73,4%) din cifra de afaceri totală și mai mult de două treimi (67,4%) din profitul cumulat, realizate de companiile din această selecție. Companiile mijlocii aduc aproximativ o cincime din afaceri (19,4%) și profit (22,5%), iar companiile mici generează doar 6,6% din cifra de afaceri și 9,4% din profit.

Creșterea medie anuală înregistrată de campionii de business ai României în afacerile derulate de către aceștia a fost, potrivit datelor CreditSky, de 19%, înregistrând o tendință permanentă de scădere de la an, de la 28% în 2012 la 15% în 2020. Un lucru firesc, susține Coralia Zotic, Head of Data Science la Credit Sky, pentru că maturizarea pieței și creșterea competiției reduc marjele de profit. În cazul companiilor mari, ritmul de creștere anuală a ajuns la doar 11% în 2020.

În ceea ce privește acționariatul, aproape 500 dintre Campionii României, adică aproape trei sferturi, sunt deținuți de antreprenori români, însă ponderea lor în cifra de afaceri cumulată este de doar 43%, iar în profitul total de 54%. La polul celălalt, companiile deținute de acționari străini reprezintă aproape un sfert din total, dar ponderea lor în cifra de afaceri trece de jumătate, iar ponderea lor în profitul total trece de 45%. Campionii deținuți de stat sunt aproape inexistenți, atât din punct de vedere al numărului (16 companii), cât și din punct de vedere al contribuției lor la cifra de afaceri totală (1%), respectiv la profitul total (0,6%), majoritatea acestora provenind din rândul companiilor de utilități locale.

Analiza pe coduri CAEN (NACE) arată ca cei mai mulți campioni au codul T, adică servicii de proximitate, ceea ce este un lucru firesc, potrivit lui Bogdan Patriniche, fondator Credit Sky. Firesc. „Odată ce firma locală depășește o talie minimă de 10 angajați, deci poate opera multiclient și acoperă bine o anumită zonă, este imună la presiunile noilor tehnologii, globalizare, conjunctura macro economică sau competiție din locații low cost. Fiecare județ ar trebui să aibă campioni locali ai serviciilor locale de proximitate (instalații, construcții, servicii de ajutor pentru persoane cu mobilitate redusă sau cu dizabilități etc.)”

Ceilalți campioni se află, potrivit statisticilor Credit Sky, în codurile E (utilități), adică activități contraciclice, C (producție), adică activități unde România are un avantaj competitiv, fiind o destinație low cost, și J (tehnologie și IT), „excepția care ilustrează că se poate dezvolta un sector care are vânt din spate chiar dacă nu există forme instituționale de suport”. 

Folosind algoritmi de clustering – procedee de machine learning pe care Credit Sky le utilizează în analizele făcute –, campionii creșterii și rezilienței au fost segmentați în trei grupe. „Ceea ce s-a constatat a fost că societățile mari au mult mai multe datorii/angajat decât societățile mici și medii. Între 2017 și 2020, raportul datorii/angajat și profit/angajat al societăților mici a fost corelat perfect, ceea ce ar trebui să încurajeze băncile să parieze mai mult decât în trecut pe societățile mai mici.

Cei mai mari dintre campioni

Dintre companiile mari, cel mai mare ritm de creștere – 50% medie anuală – l-a înregistrat Amazon Development Center Romania, centrul de dezvoltare al gigantului american cu birouri în Bucureşti, Iaşi şi Timişoara, cu afaceri de 443 de milioane de lei în 2020 și un profit net de peste 25 de milioane de lei. Un nivel apropiat al afacerilor – 444 de milioane de lei – a realizat și Cognizant Technology Solutions Romania, care a consemnat un ritm mediu anual de creștere de 44%, fiind a doua cea mai dinamică organizație mare din lista Forbes România. În topul celor mai dinamice 10 companii mari se mai află și alte companii din domeniul tehnologiei și industrial, precum Robert Bosch și Endava Romania (ambele cu 40% creștere medie anuală în ultimul deceniu) sau Accenture Services (33%), majoritatea acestor companii (6 din 10) fiind companii cu acționari străini. Transportul și distribuția au fost la rândul lor bine reprezentate în topul celor mai dinamice firme mari, incluzând atât multinaționale (GLS General Logistic Systems Romania), cât și companii locale (International Alexander, Ducfarm sau Lavira Transport). Cea mai dinamică organizație locală din plutonul companiilor mari este producătorul de materiale de construcții Bilka Steel, fondat de Horațiu Țepeș, cu un ritm mediu anual de creștere de 38% în ultimul deceniu.

Din punct de vedere al mărimii afacerilor, topul celor mai dinamice companii mari este dominat de companii din domeniul comerțului, atât multinaționale (Kaufland, Carrefour, Mega Image, Farmexpert, Farmexim), cât și afaceri autohtone (Dedeman, Altex, Fildas Trading). Doar două companii din domeniul industrial se află în top 10, ambele fiind deținute de grupuri internaționale (Robert Bosch și Arctic).

Mici, dar dinamici 

Dintre companiile mijlocii, cel mai mare ritm de creștere – 124% medie anuală, adică mai mult decât dublarea operațiunilor în fiecare an – l-a înregistrat Goodyear Operations Romania, filiala locală a gigantului american. Compania locală a fost înființată în 2011 și a crescut permanent, ajungând la afaceri de peste 60 de milioane de lei în 2020. Pe locul al doilea se află tot o companie cu acționari străini înființată în 2011, Besser Romania, parte a grupului OMS Besser, care operează două fabrici în România cu afaceri totale de peste 117 milioane de lei și profit de peste 14 milioane de lei în 2020. 

În total, în topul celor mai dinamice 10 companii mijlocii se află cinci companii cu acționari străini și tot atâtea deținute de antreprenori locali, activi în special în domeniul distribuție și agrobusiness, precum Cristian-Impex din Tulcea, Misavan Trading din Iași sau Șerban Distribuție din Bacău, parte a Grup Șerban Holding. Toate companiile din top 10 au realizat creșteri medii anuale ale afacerilor de peste 40%. 

Din punctul de vedere al mărimii afacerilor, topul celor mai dinamice companii mijlocii este dominat de companii antreprenoriale locale, precum Diana Com, înregistrată în județul Vâlcea, deținută de familia Crăciunescu, sau Autonom Services, compania fraților Marius și Dan Ștefan, ambele cu afaceri de peste 240 de milioane de lei în anul 2020. Doar două companii cu acționari străini se află între cele mai mari 10 companii mijlocii, printre care și filiala locală a grupului Electronic Arts, aflată pe locul al treilea, cu afaceri de peste 238 de milioane de lei în anul 2020.

Cele mai dinamice 10 companii mici au înregistrat la rândul lor creșteri medii anuale de peste 40%, topul fiind dominat de companii deținute de antreprenori locali (7 din 10). Interesant este, însă, că printre acestea se remarcă prin dinamism și două companii cu activități de pază și protecție.

„Analiza deceniului al doilea din secolul 21 ne arată o România fără u n model clar de creștere și dezvoltare, adică „«stuck in transition». Absența unui model de creștere nu e neapărat un defect, ci o realitate”, adaugă Bogdan Patriniche, care consideră că este foarte bine că firmele cu peste 10 angajați din codul CAEN T, care prestează activități de proximitate, reprezintă cea mai sigură șansă de creștere constantă și profit pentru un antreprenor local. „Sunt activități în codul CAEN T care nu necesită CapEx (cheltuieli de capital – n. red.), tehnologie modernă și contabilitate de ultimă oră, bănci agile, consultanță și o strategie complicată de management și vânzări, adică este un sector perfect adaptat economiei românești. În plus, codul T are un impact local social pozitiv direct, care ar permite crearea unor locuri de muncă pentru personal cu pregătire medie și ar duce la încetinirea procesului de emigrare către UE sau deșertificarea satului românesc și ar fi și congruent cu creșterea duratei medii de viață a populației.” 

Pe de altă parte, mai spune Bogdan Patriniche, „performanța firmelor din codul CAEN J (adică sectorul IT) este o dovadă a creativității antreprenorului local care reușește să supraviețuiască și să fie competitiv against all odds, adică în absența oricărui suport bancar și instituțional și cu un sector VC (Venture Capital) și PE (Private Equity) homeopatic. Restul câștigătorilor sunt toți «the usual suspects», adică firmele din sectorul G, C, E și M, așa cum regăsim în orice economie emergentă”.

METODOLOGIE – Pentru realizarea clasamentului au fost considerate doar societățile care au avut profit în fiecare an între 2011 și 2020, creștere de cifră de afaceri în fiecare an din perioada analizată, minimum 10 angajați și cifra de afaceri de cel puțin un milion de euro la nivelul anului 2020, ultimul pentru care erau date complete.

RADIOGRAFIE ROMÂNIA 2020

– valoare PIB – 1.053 miliarde lei;

– aproximativ 600.000 companii active cu o cifră de afaceri totală de circa 1.700 de miliarde de lei (aproximativ 340 de miliarde de euro);

– aproximativ 5% din companiile active au o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro fiecare și contribuie cu aproape 85% la cifra de afaceri totală, în timp ce 95% din companiile active au o cifră de afaceri de sub 1 milion de euro fiecare și contribuie cu doar 15% la cifra de afaceri totală;

– 655 companii cu cifra de afaceri de peste 1 milion de lei fiecare (2,2%) și-au crescut afacerile și au înregistrat profit în ultimul deceniu, din care:

• 74,2% sunt companii cu acționariat majoritar român, care au realizat 42,7% din cifra de afaceri totală, respectiv 53,9% din profitul total;

• 23,4% sunt companii cu acționariat majoritar străin, care au realizat 56,3% din cifra de afaceri totală, respectiv 45,5% din profitul total; 

• 2,4% sunt companii de stat, care au realizat 1% din cifra de afaceri totală, respectiv 0,6% din profitul total.

The post Care sunt afacerile care au reușit să crească permanent în ultimul deceniu și să obțină profit indiferent de vremuri appeared first on Forbes Romania.

Dacă în alți ani tema principală a PROIECTULUI EDITORIAL SPECIAL AL FORBES ROMÂNIA viza obiceiurile și destinațiile de vacanță, anul acesta i-am provocat pe cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din punct de vedere economic și social, deși pentru cei mai mulți dintre noi ar fi trebuit să fie o așteptată revenire la (noua) normalitate.

• Va intra Grupul LEGO în vacanță în această perioadă? Sau nu mai este vremea de „vacanțe” în contextul geopolitic, economic și social în care ne aflăm?

Seturile LEGO sunt extrem de apreciate de copiii și adulții din România și cred că există și mai mult potential pe plan local. Rezultatele comerciale pozitive ale LEGO sunt susținute de gamele noastre unice, de inițiativele noastre creative din punct de vedere marketing, de un lanț de aprovizionare puternic și de partenerii de succes din retail. 

Joaca cu piesele LEGO rămâne extrem de relevantă, datorită ofertei unice și valorilor precum creativitatea, imaginația, calitatea sau oportunitatea de învățare – mai mult, este o experiență distractivă care unește familiile.

De la un an la altul, produsele noastre ajung la mai mulți copii și adulți, ajutându-i să-și petreacă timpul într-o manieră distractivă, creativă, care ajută la dezvoltare. Misiunea noastră este să „Inspirăm și dezvoltăm constructorii de mâine”, așadar, pentru a răspunde întrebării cu privire la vacanță – nu, nu plănuim nicio vacanță pentru business-ul nostru.

• Cele mai întâlnite teme în discuțiile pe care redactorii Forbes România le-au avut de-a lungul acestui an au vizat creșterea inflației, războiul din Ucraina, pandemia, problemele din lanțurile de aprovizionare, lipsa forței de muncă, creșterea explozivă a prețurilor la utilități. Care sunt preocupările Dvs. în următoarea perioadă?

Ne confruntăm cu foarte multă incertitudine și volatilitate la nivel global în această perioadă. Însă în ciuda acestor circumstanțe, suntem încrezători că putem să menținem ritmul de creștere din punct de vedere comercial și să oferim experiențe creative de joacă unui număr cât mai mare de familii – un lucru esențial în acest moment, din punctul meu de vedere. De asemenea, în timp ce lucrăm la menținerea aceste poziții stabile din punct de vedere al operațiunilor, ne implicăm și în alte subiecte importante, precum siguranța copiilor în mediul online. În urma pandemiei, tot mai mulți copii au descoperit zona de online – așadar le oferim familiilor soluții pentru a-și proteja copiii în lumea digitală.

• Ce vă îngrijorează, pentru perioada următoare, în domeniul/sectorul în care activați?

Încă din prima parte a anului 2020, lumea trece printr-o perioadă de transformare și schimbări geopolitice. Sperăm că toate aceste schimbări macro, care au loc la nivel global, vor avea un impact pozitiv, sau cel puțin neutru, asupra bunăstării și a încrederii oamenilor, pe termen lung. De asemenea, ne aflăm într-un punct în care sustenabilitatea este un aspect esențial. Vrem să contribuim la construirea unui viitor sustenabil și să avem un impact pozitiv în societate și în general asupra planetei, pe care copiii noștri o vor moșteni. Suntem de părere că este responsabilitatea noastră să reducem impactul operațiunilor noastre asupra mediului și vrem să atingem borna de 0 impact. Câteva exemple în acest sens: vrem să înlocuim ambalajele din plastic cu hârtie reciclabilă și cercetăm soluții pentru a înlocui materia primă folosită pentru cărămizile LEGO cu resurse durabile. Anul trecut am introdus un prototip de cărămidă realizat din PET reciclat și de asemenea, deja producem elemente din polietilenă, un plastic realizat din trestie de zahăr.

• Cum arată planurile de business pentru finalul acestui an? Dar pentru 2023?

Obiectivul nostru este ca 2022 să fie un an puternic pentru compania noastră. Sfârșitul anului este de obicei important pentru toți producătorii de jucări, iar brandul LEGO nu face excepție. Ca parte a promisiunii noastre către parteneri, vrem să aducem mai multă valoare prin intermediul parteneriatelor cu jucătorii din lanțul de aprovizionare – furnizorii, clienții online cât și din magazinele fizice, dar și clienții care se bucură de seturile LEGO acasă. Astfel, am pregătit o gamă atrăgătoare și o serie de activități de retail, pentru a ne asigura că și mai mulți copii vor fi fericiți cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Temele clasice precum like LEGO® CITY, LEGO® NINJAGO și LEGO® Friends se vor afla în focus, dar și francizele LEGO® Star Wars, LEGO® Harry Potter și câteva teme noi care vor fi lansate în cursul anului. De asemenea, avem o plajă largă și pentru adulți, precum cel mai nou set LEGO® Technic Ferrari sau Colecția populară LEGO® Botanical.

Mai mult, vrem să ne consolidăm prezența în România, cu ajutorul magazinelor certificate LEGO – fiți cu ochii pe anunțurile pe care le vom face în curând!

The post Valery Kasimov, Country Manager Romania & Bulgaria Grupul LEGO: “Ne confruntăm cu foarte multă incertitudine și volatilitate la nivel global în această perioadă” appeared first on Forbes Romania.

1. Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?

Transformare. Contextul generat de pandemie a forțat reconfigurarea companiilor din punct de vedere operațional.  Digitalizarea, folosirea tehnologiei și noul mod de a lucra au creat oportunitatea pentru o transformare care era oricum iminentă, dar s-ar fi desfășurat într-un ritm mai lent.

2. Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?

Octavic este un start-up românesc care a dezvoltat un produs original, ce aduce configurații unice în piața globală de Industry 4.0 și care e suficient de flexibil să se plieze pe orice tip de producție din orice industrie. Clienții noștri sunt atât companii internaționale, cât și producători din România.

La începutul anului 2021, am observat în România o oarecare reținere in rândul fabricilor cu privire la investiția in soluții noi de automatizare, iar acesta reținere a fost de multe ori motivată ca fiind o reacție la consecințele generate de pandemie (restricții de budget, creșterea prețurilor materiei prime, fluctuații în materie de cerere, probleme legate de personal, fabrici cu secții întregi închise din cauza pandemiei). Dezechilibrul creat de pandemie a avut in mod cert un efect și asupra noastră și a modului în care am putut relaționa cu mediul de producție din Romania. Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului s-au finalizat o serie de contracte care ne-au ajutat sa avem o creștere a veniturilor cu 50% pe parcursul anului față de anul anterior. În plus, am reușit să atragem proiecte cu fonduri europene de peste 600.000 de euro din afara țării, care să ne asigure anul acesta un pipeline consistent de proiecte de cercetare și dezvoltare, în contextul în care, în ce privește inovația, recurgem la  tehnologii de ultimă oră – cum ar fi Deep AI și 5G.

3. Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?

În special în a doua jumătate a anului, a apărut o mai mare deschidere înspre soluții IIOT pe piața românească. Mai mult decât atât, am remarcat și o diversificare mai mare a industriilor care vor să adopte astfel de soluții la noi în țară. Dacă înainte de 2021, majoritatea clienților noștri erau din zona pharma, anul trecut am reușit să ne consolidăm portofoliul de clienți din industriile de automotive, materiale de construcții, industria tutunului și mase plastice.

Apoi, dezvoltarea de noi funcționalități prin granturi europene. De exemplu, în prezent lucrăm la un nou modul de mentenanță predictivă, în cadrul proiectului EFPF, care este un proiect de inovare co-fondat de programul Horizon 2020 al Comisiei Europene. Scopul acestei colaborări este de a pune la dispoziția clienților noștri o funcționalitate care permite o abordare proactivă a activităților de mentenanță, folosind date în timp real, date istorice legate de performanța echipamentelor și advanced analytics pentru a prognoza când va avea loc o defecțiune a echipamentelor monitorizate. Rezultatul va fi integrat în planificarea de producție bazată pe riscuri, care permite adaptarea în timp real a operațiunilor dintr-o fabrică și permite agilitate în procesele de producție.

4. Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.

Senzația generală e că mediul de afaceri din România a dat dovadă de reziliență și adaptabilitate. Indiferent de industrie, de dimensiunea sau stadiul de dezvoltare al business-urilor, a existat dorința de a schimba, de a optimiza, de a face lucrurile mai bine – și asta s-a văzut și în rândul celor cu care interacționăm noi. După anul 2020, care a forțat schimbări fundamentale în interiorul companiilor, în 2021, aceste schimbări au fost controlate și calculate. Cred ca anul trecut ne-a învățat pe toți să fim mai flexibili și să acceptăm, practic, o nouă normalitate și la provocările cu care acesta a venit „la pachet”, fie că a fost vorba despre restructurare operațională, de adoptarea de noi sisteme digitale sau de noi abordări de business.

5. Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?

În principiu, în fruntea deciziilor bune aș pune faptul că nu a generat dificultăți suplimentare cu schimbările legislative, cum se întâmpla în alte cazuri. În rest, ar ajuta să avem un calendar mai clar de implementare în privința inițiativelor de digitalizare și a programelor de sprijin al industriei.

6. Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?

Creșterea costurilor cu materiile prime, angajați, utilități, precum și întârzierile legate de aprovizionare. Aceste provocări prelungesc senzația de incertitudine în piață și amână o serie de decizii-cheie la nivelul companiilor; vestea bună e că ne-am obișnuit cu imprevizibilul și cu instabilitatea generată de contextul pandemic și suntem ceva mai bine echipați pentru a face față acestor provocări.

The post Felix Blaga, co-fondator Octavic: “În prezent lucrăm la un nou modul de mentenanță predictivă” appeared first on Forbes Romania.

1. Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2021? Argumentați.

Reziliență. Evoluție.

Traversăm cu toții o perioadă complicată, în care fiecare organizație a încercat să se adapteze la o situație excepțională. 2021 este anul în care economia a revenit pe creștere, ajutată în cea mai mare parte de amplificarea consumului.

2. Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?

Anul 2020 a adus un șoc major în toată lumea, iar incertitudinea prezentă în majoritatea segmentelor din piață a continuat și în acest an. Pentru 2021, principalele îngrijorări pe care le-am avut au fost:

1) Sănătatea organizației și a comunităților din care facem parte, în contextul continuării crizei sanitare, după un an 2020 extrem de dificil;

2) Predictibilitate sau, poate mai bine, lipsa ei, reflectată în capacitatea limitată de a dimensiona resurse și de a realiza bugete sustenabile;

3) Capacitatea reală de a răspunde eficient cererii de produse, dată de revenirea consumului, ținând cont de întreruperile majore din lanțul de aprovizionare, deficitul de materii prime sau termenele de livrare extinse, explozia prețurilor la energie și inflația accelerate, vizibilă în special începând cu semestrul al doilea din acest an.

Toate aceste provocări au adus, totuși, și multe oportunități. Ne-am adaptat și am învățat din fiecare problemă pe care am întâmpinat-o. Am reușit să evoluăm și să creștem în 2021, într-un context de piață dinamic și cu un consum în creștere, reflectat în cererea de materiale de construcții.      

3. Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?

2021 este un an bun pentru Xella în România.

Xella România este o organizație care a evoluat constant și a crescut sustenabil. Suntem lider regional, suntem lider local în producția și vânzarea de soluții de zidărie, iar anul 2021 ne-a dat posibilitatea ca, împreună cu partenerii noștri, să facem pași înainte, consolidând poziția noastră.

Deschiderea tot mai amplă a clienților către construcții sănătoase și accesibile, cu un consum redus de energie, o comunitate de parteneri și clienți interesată de calitatea mediului construit, consumatori care se informează constant și colegi implicați și motivați sunt elemente de satisfacție permanentă pentru mine și echipa Xella.

Credem în rolul nostru, dincolo de jobul nostru: avem o contribuție vizibilă, palpabilă la creșterea calității construcțiilor în România. Ne dorim să lăsăm în urmă impresii frumoase, relații strânse și construcții durabile.

4. Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.

În ultimii doi ani mediul privat a demonstrat că are capacitatea să se reinventeze, să se schimbe din mers, să se adapteze rapid și să performeze în condiții deloc ușoare. E acea reziliență construită în timp, într-o economie care nu a atins încă maturitatea și care te provoacă permanent.

În plus, într-o perioadă grea, am observat o solidaritate specială în fața crizei sanitare, vizibilă în tot mediul privat, solidaritate care face bine.  

5. Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021?  Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?

Romania a luat câteva decizii bune, care au ajutat economia să revină și să crească în 2021. Pe de-o parte, programele de sprijin oferite de angajatori în contextul crizei sanitare, revenirea consumului sau continuarea măsurilor de dinamizare din sectorul construcțiilor sunt doar câteva exemple pozitive.

Pe de altă parte, alocarea de resurse importante pentru industriile cu valoare adăugată pentru a pondera creșterea accelerată a consumului, măsuri de responsabilitate bugetară (cheltuială publica), măsuri pentru creșterea competenței digitale în administrație, accesul online la educație precum și investițiile noi în infrastructură sunt exemple de elemente care pot aduce un echilibru, o creștere sustenabilă a economiei și un impact pozitiv pentru viitor.

6. Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?

Sunt multe aspect de urmărit, dar mă voi concentra pe cele mai relevante în conextul discuției:

• Recuperarea post-covid și gestionarea situației sanitare mondiale, în contextul actual.
• Perturbările din zona de supply-chain și creșterea costurilor cu energia sunt elemente care aduc în continuare îngrijorare.
• Schimbările climatice, exploatarea resurselor și impactul în economie și în viața oamenilor.
• Încrederea în guverne și în modul tradițional de operare.

The post Marius Dragne, CEO Xella România: “Romania a luat câteva decizii bune, care au ajutat economia să revină și să crească în 2021” appeared first on Forbes Romania.

• Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2021? Argumentați.

Dacă anul 2020 a fost caracterizat mai mult de reziliență, cred că cel mai bun cuvânt pentru anul acesta este flexibilitatea. Niciunii dintre noi nu ne-am fi așteptat ca pandemia să mai dureze încă un an și încă nu știm cât vă mai dura. În aceasta perioadă este foarte important să rezistăm la următoarele valuri de pandemie care sunt anunțate și să ne adaptăm astfel încât ele să treacă mai lin.

• Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?

Anul acesta ne-a adus multe motive de satisfacție și optimisim și suntem tare mândri de toate. O să menționez o parte dintre acestea:

1. Am atins borna de 300 de magazine PENNY în Romania.
2. Magazinul Otopeni a fost desemnat cea mai sustenabilă clădire din Centrul și Estul Europei în cadrul BREEAM Awards.
3. Am deschis cel de-al patrulea depozit în Filiași, județul Dolj.
4. Toată aceată expansiune ne-a condus către o echipa de 5.500 de colegi pentru care revizuim continuu lista de beneficii. De asemenea, am mărit venitul minim de intrare în companie la 2.275 de lei.
5. Suntem onorați să primim recunoașterea internațională UEFA alaturi de Federația Română de Fotbal. Împreună am creat un parteneriat puternic ce are în prim-plan SuporteRO, prima și singura marcă proprie dedicată suporterilor. Această gamă cuprinde 70 de produse din diferite categorii precum băuturi nealcoolice și energizante, snackuri, accesorii, echipament etc. și se regăsește în toate magazinele PENNY din țară.
6. Nu în ultimul rând, suntem mândri de premiile obținute de curând la PR Award, cea mai importantă competiție națională de recunoaștere a excelenței în domeniul Relațiilor Publice, pentru seria de evenimente corporate PENNY la zi și proiectul sportiv SuporeRO.

• Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.

Am observat multe schimbări și putem spune că multe business-uri au fost „reinventate”. Digitalizarea a fost în focus pentru reorganizarea multor activități astfel încât acestea să poată funcționa în continuare. Cei care au reușit să se adapteze rapid acum, au șanse mari să crească în următoarea perioadă.

• Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?

Grija cea mai mare a fost pentru echipă, succesul nostru începe de la oamenii noștri. În ceea ce privește business-ul nostru, ne-am adaptat rapid la cerințele de siguranță venite din partea autorităților și am colaborat îndeaproape când a fost nevoie. Rezultatele financiare sunt în linie cu ceea ce am planificat, putem spune că și acesta a fost un an bun.

• Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?

Dacă ne uităm în sectorul retail, observăm creșteri ale costurilor cu materiile prime, dar și creșteri ale cheltuielilor cu energia și combustibilul. La nivel general, observăm o situație îngreunată în fluxurile logistice internaționale și, în esență, o mare presiune asupra costurilor.

O altă provocare pe care o resimțim din ce în ce mai mult este legată de schimbările climatice, mediu și sănătate. Toate acestea sunt deja intens dezbătute la nivel european, iar companiile multinaționale se pot implica și pot influența rezultatele pe termen lung.

The post Daniel Gross, CEO PENNY: “Rezultatele financiare sunt în linie cu ceea ce am planificat” appeared first on Forbes Romania.

1. Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?

Pentru noi, 2021 ar putea fi cel mai bine caracterizat prin cuvântul „digitalizare”. Deși suntem cu toții încă într-o perioadă în care pandemia de COVID-19 are efecte, noi am reușit să ne adaptăm și am continuat să ne facem munca. În anul care tocmai s-a încheiat, oamenii s-au orientat mai mult către online, iar răspunsul nostru firesc a fost să continuăm să inovăm și să dezvoltăm tehnologii cu ajutorul cărora să rămânem aproape de clienții noștri și să le satisfacem nevoile.

Obiectivul nostru este să oferim consumatorilor o experiență completă atunci când folosesc aparatele Miele, tocmai de aceea, ne inspirăm din experiența de utilizare de zi cu zi, în așa fel încât să aducem și mai mult confort prin fiecare tehnologie pe care o creăm. În această perioadă, am observat că oamenii au petrecut mai mult timp acasă și au preferat să investească în electrocasnice premium care integrează tehnologie prin intermediul căreia orice activitate devine mai facilă. Astfel, echipa noastră lucrează în mod constant cu meticulozitate germană pentru a inova și îmbunătăți continuu produsele noastre, prin soluții de ultimă generație, care pot fi utilizate în fiecare zi cu o simplă apăsare de buton.

De exemplu, în 2021 am lansat generații noi ale aparatelor noastre, cum ar fi robotul de curățate Miele Scout RX3, care acum este și mai performant datorită unor funcții inovatoare și a confortului excelent adus utilizatorului, deoarece poate fi controlat de pe telefonul mobil. Mai mult, am integrat perfect nevoia stringentă de a reduce risipa alimentară cu tehnologia și am lansat noua generație de aparate frigorifice K 7000 care integrează condiții superioare de depozitare pentru a păstra alimentele proaspete mai mult timp.

2. Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?

În 2021, aspectele care au ridicat probleme la nivel global, nu numai pentru noi, au fost legate de problemele apărute în lanțul de distribuție și de criza cipurilor semiconductoare, care au creat îngrijorări încă de la începutul anului. Chiar dacă am observat în piață o creștere a cererii de electrocasnice premium, a trebuit să facem față impedimentelor apărute în lanțul de distribuției și să gestionăm întârzierile din sistemul de producție. În ciuda acestui fapt, noi am avut o creștere de 28% în 2021, însă am fost nevoiți să ne diminuăm așteptările. Dacă nu apăreau aceste constrângeri, am fi avut o creștere mult mai mare.

3. Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?

În 2021 românii au preferat să facă în continuare cumpărături online. Magazinele fizice au fost vizitate mai mult de clienții care doreau să testeze produsele pe care le-au descoperit deja online și să primească consiliere din partea consultanților. De aceea, acest canal de shopping a fost mai bine integrat și ne-am bucurat să oferim clienților noștri o experiență remarcabilă prin lansarea noii versiuni a aplicației Miele App – Smart Home, care acum integrează și un magazin online. Interesul consumatorilor pentru online a fost vizibil și prin faptul că magazinul nostru shop.miele.ro a înregistrat o creștere semnificativă a traficului, cu mult peste așteptări.

Ca să rămânem în contact cu clienții noștri din România, suntem prezenți la nivelul întregii țări printr-o rețea de magazine. Anul acesta, ne bucurăm că am continuat să ne extindem offline și am reușit să deschidem primul nostru Miele Experience Center din Craiova. Consumatorii din sud-vestul României pot acum să testeze produsele și să aleagă echipamentul care se potrivește cel mai bine pentru nevoile lor.

Suntem optimiști și în privința faptului că românii aleg tot mai mult să investească în electrocasnice premium, mai ales că produsele noastre au o durată de viață de 20 de ani. În cei peste 120 de ani de activitate, Miele produce cu măiestrie excepțională aparate performante, care sunt tot mai eficiente energetic și atente cu mediul înconjurător.

Mai mult, un alt motiv de satisfacție în 2021 este că am reușit să ne menținem echipa și clienții în siguranță. Sănătatea este întotdeauna pe primul loc pentru noi și mai mult ca niciodată în aceste vremuri dorim să fim siguri că echipa noastră funcționează în condiții perfecte de siguranță. Am luat toate măsurile necesare și astfel că nu am întâmpinat nicio problemă.

4. Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.

Consider că România are oportunități mari de investiții prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în special în ceea ce privește digitalizarea. Putem observa că piața are deja o orientare puternică către online, deoarece pandemia a accelerat digitalizarea economiei și am putut asista la migrarea multor jucători din business către acest canal de vânzare. Mai mult, atunci când întreaga piață a trecut prin schimbări, companiile românești au reușit să se adapteze și să găsească soluții precum digitalizarea nu doar în ceea ce privește canalul de vânzare, ci și intern, pentru angajații lor care acum au și mai multe oportunități de a rămâne conectați și de a lucra de la distanță.

Piața românească s-a adaptat foarte bine la aceste soluții digitale și, dat fiind faptul că Planul Național de Redresare și Reziliență al României include investiții digitale în ceea ce privește conectivitatea, digitalizarea mediului de afaceri sau competențe digitale, acestea vor contribui la creșterea economiei locale. Cred că ecosistemul local de afaceri este pregătit pentru digitalizare.

5. Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?

Am apreciat măsurile pe care autoritățile le-au luat pentru a sprijini mediul de afaceri ca răspuns la noul context adus de pandemia de Covid-19, mai ales că a fost necesar să ia măsuri cu efecte pozitive pentru întregul ecosistem. Știm că pandemia a fost un moment dificil pentru noi toți, chiar dacă ne referim la companii sau autorități publice. Prin urmare, dorim să rămânem deschiși și să învățăm cât mai mult posibil din această experiență – un proces accelerat de digitalizare pentru afaceri și mulți oameni care acum sunt familiarizați cu mediul online.

Pe termen lung, va fi la fel de important să avem o relație de cooperare între autorități și companii, deoarece aceasta va permite identificarea și implementarea măsurilor care vor avea impact și rezultate bune pentru întregul ecosistem.

6. Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?

Consider că în 2022, una dintre cele mai mari provocări globale care va deveni o prioritate este grija față de mediu. Trebuie să fim responsabili cu resursele de care dispunem și să protejăm mediul înconjurător, fie că o facem la nivel personal, de exemplu, prin utilizarea de aparate eficiente energetic, fie la nivelul companiilor. Începând din 2021, Miele a neutralizat emisiile de CO₂ în toate locațiile sale. Astfel, am redus semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din procesele proprii de producție (Scope 1) și cele rezultate din generarea de energie electrică de la furnizorii de energie ai companiei (Scope 2). Acesta este un obiectiv pe care îl vom continua și în 2022.

În egală măsură, suntem în al treilea an în care pandemia are efecte și ne confruntăm cu o situație mai degrabă incertă pentru companiile din întreaga lume, de aceea cred că inflația va avea o creștere lentă în 2022. Mai mult, puterea reală de cumpărare poate fi afectată de acest context instabil.

The post Zoran Djuric, General Manager Miele Serbia & România: “Am avut o creștere de 28% în 2021, însă am fost nevoiți să ne diminuăm așteptările” appeared first on Forbes Romania.

Răspunsurile la chestionarul trimis de către Forbes România au fost oferite de către Mihai Mares, Partener Fondator, firma de avocatura Mares & Mares.

1. Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?

Evoluție.  

Iar când mă gândesc la acest cuvânt, cuprind în el mai multe nuanțe și idei, legate de cât de multe lucruri am învățat și anul trecut despre noi înșine și despre ceilalți, despre capacitățile de a ne adapta și de a (ne) redescoperi, de a fi mai empatici, de a trăi într-un relativ haos ale cărui elemente nu le putem controla, de a identifica și de a prioritiza lucrurile cu cel mai mult sens și valoare pentru fiecare dintre noi. La nivel global, am asistat la o evoluție a științei, a medicinei într-un ritm și fără precedent probabil, la o adaptare și o reziliență remarcabile, atât în plan social cât și în plan economic.

2. Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?

Ca avocat penalist, la începutul pandemiei am fost destul de sceptic în legătură cu eficiența lucrului la distanță, mai ales că în profesia noastră discuțiile față în față cu clienții sunt cele mai relevante, pentru a construi o strategie de apărare potrivită. La fel, dacă înainte de pandemie mi s-ar fi părut aproape imposibil de pus în practică reprezentarea online la DIICOT, DNA sau în fața instanțelor de judecată, realitatea ne-a arătat contrariul, chiar dacă pentru o scurtă perioadă de timp. Sigur, principala noastră preocupare a fost în primul rând ca, pe lângă respectarea regulilor în vigoare, să găsim și alte soluții potrivite pentru a ne proteja sănătatea (de exemplu, înaintea campaniilor de vaccinare am decis să suportăm costurile de testare săptămânală a tuturor colegilor). Deci cu prudența la cote maxime, mi-am depășit îngrijorările legate de contextul socio-politic, inflație și provocările de a completa echipa firmei cu colegii care se potrivesc cu valorile și ritmul susținut de muncă – și am reușit chiar să ne continuăm activitatea într-un ritm apropiat de cel pre-pandemic.

În consecință, față de o estimare prudentă (de stagnare, sau, în cel mai optimist scenariu, de creștere ușoară) la început de an, am încheiat 2021 cu o creștere a cifrei de afaceri de cca 15%. 

3. Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021? 

În plan de business, cea mai mare satisfacție a fost că am reușit să ne mărim echipa și să atragem atât tineri talentați, pasionați de dreptul penal cât și specialiști experimentați (de talia fostului procuror Alexandra Șinc, care ni s-a alăturat în calitate de consultant). Apoi, ne-am axat pe latura academică și am incheiat un parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova, departamentul de drept penal, unde am și devenit profesor invitat în programul de master (scopul fiind schimbul de experiență al masteranzilor facultății cu avocații firmei noastre, dar și inițierea lor în aspectele de drept penal românesc). Iar faptul că am crescut portofoliul de clienți cu cca. 20%, că acoperim și alte industrii precum tehnologie/fintech, că urmează să ne mărim echipa cu alți colegi cu experiență, ne face să ne uităm cu optimism și la 2022. 

4. Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați. 

Dacă ne uităm la dinamica tranzacțiilor, la lichiditățile disponibile pe piață, la numărul de start-up-uri finanțate anul trecut, la apetitul fondurilor de investiții – corelate și cu o serie de măsuri benefice pe care guvernul pentru a evita o criză economică de proporții – am putea spune ca mediul de afaceri a fost suficient de adaptabil și de competitiv încât să găsească soluții, să se reinventeze, să inoveze – și astfel să răspundă, flexibil și prudent în același timp, provocărilor acestei perioade. 

5. Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021?  Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut? 

Pe fondul mobilizării instituțiilor europene pentru stabilirea și implementarea rapidă a unor facilități menite să sprijine statele europene, Guvernul României a luat o serie de măsuri care au reușit să limiteze cât de cât efectele nocive ale pandemiei. Chiar dacă în România n-au lipsit provocările când a venit vorba de aplicarea lor în practică, am remarcat o serie de decizii benefice care au susținut mediul de afaceri și industriile care au avut de suferit cel mai mult în aceasta perioadă. Printre ele, cred că merită amintite indemnizațiile de șomaj tehnic, amânarea plății impozitelor, amnistia fiscala, reducerile temporare de taxe, programul IMM Invest, digitalizarea ANAF. 

6. Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?

Cred că marile provocări globale rămân cele legate de capacitatea statelor de a se adapta la consecințele pandemiei și de a gestiona schimbările climatice. Rata de vaccinare propusă, de 70% în fiecare țară până la mijlocul anului nu pare ușor de atins, pe fondul săraciei extreme din state din Africa și Asia (și implicit accesul dificil la vaccinuri și tratament) și a scepticismului unor categorii de populație la nivel global. Emisiile de dioxid de carbon au intrat din nou pe un trend ascendent și, dacă adăugam și fenomenele meteo extreme li emisiile massive de gaze cu effect de seră, premisele nu par foarte încurajatoare dupa conferința ONU din acest an privind schimbările climatice și maniera în care vor putea fi gestionate. Dincolo de aceste două mari preocupări, conflictul ruso-ucrainean și incertitudinile pe care le va genera sunt îngrijorătoare și probabil că nici consecințele economice nu vor întârzia să apară. 

În business, mă aștept să vedem provocări legate de competiția acerba între business-uri (mai ales cele din tehnologie), presiunea de a inova continuu, adaptarea la tehnologie, ascensiunea criptomonedelor și modul în care sistemul bancar traditional le va gestiona în continuare, adaptarea la un modalități flexible de muncă (și aici vor fi marile provocări pentru leaderii organizațiilor, de a găsi modalități prin care să armonizeze nevoile organizațiilor cu cele ale angajaților – capacitatea de a le oferi un echilibru autentic între viața profesională și cea privată va fi, cred, unul dintre principalii factori de motivare și de retenție a oamenilor loiali și competenți). De asemenea, e posibil să asistăm la reglementări sporite legate de inteligența artificială și va fi interesant văzut dacă și în ce mod se vor putea adapta companiile la noile cerințe legislative.  

De asemenea, în vederea realizării unui indice al încrederii mediului de afaceri, după metodologie Forbes SUA, vă rugăm să ne oferiți estimări punctuale legate de câțiva indicatori care ne vor să ajuta să înțelegem modul cum priviți contextul macroeconomic și microeconomic al anului 2022.

1. Care va fi evoluția PIB pe care o anticipați pentru anul 2022?

Susțin estimările analiștilor Comisiei Europene, de o creștere a PIB de cca 5% (pe fondul creșterii inflației și a deficitului bugetar). 

• Care estimați că va fi evoluția cursului valutar mediu (euro/leu) în 2022?

Teoretic, m-aș fi așteptat la o stagnare a cursului valutar, însă e dificil de făcut previziuni pentru că nu știm cum va evolua conflictul cu Ucraina (care, dacă se adâncește, ar putea influența semnificativ și cursul valutar). 

• Dar a investițiilor străine directe?

Având în vedere investițiile străine directe de cca. 4 miliarde de euro anul trecut, corelate cu dinamica mediului de business și prognozele de creștere pentru acest an, cel mai probabil se va păstra trendul ascendent și în acest an. Sigur, e posibil să asistăm și la o abordare mai prudentă a investitorilor, pe fondul îngrijorărilor geopolitice. 

• Care sunt estimările legate de evoluția principalilor indicatori ai companiei/grupului pe care o/îl conduceți pentru anul viitor? (venituri, profit, investiții)

Pentru acest an estimez o creștere cu cca. 10-15% a volumului nostru de business. 

The post Mihai Mares (Partner Fondator Mares & Mares): „Cred că marile provocări globale rămân cele legate de capacitatea statelor de a se adapta la consecințele pandemiei și de a gestiona schimbările climatice” appeared first on Forbes Romania.

Răspunsurile la chestionarul trimis de Forbes România au fost oferite de către Eugen Ursu, CEO si cofondator Graphein, companie antre­prenorială românească specializată în proiecte de topografie inginerească.

1. Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021, din perspectiva business-ului Graphein?

Co-creare. În anul 2021 am reușit să co-creăm alături de parteneri și asta cred că au făcut toți antreprenorii români care și-au crescut afacerile în cel de-al doilea an pandemic. 

În anul 2021, am dezvoltat şi componenta de franciză, iar la Iaşi şi Cluj avem deja primii parteneri francizați. Purtăm discuții pentru parteneriate externe în țări ca Olanda, plus negocieri de parteneriate cu fonduri de investiții. Suntem deschiși să lucrăm împreună cu alți jucători din piața construcțiilor pentru a forma cea mai mare rețea de business de acest fel din Europa. Un prim pas făcut de noi este achiziția diviziei de business Autodesk pentru 2,2 milioane de lei de la Dendrio Solutions, integrator IT&C, care face parte din Bittnet Group.

2. Care au fost motivele tale de îngrijorare pentru fondatorii Graphein în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei, comparativ cu estimările de la început anului?

Pandemia a adus incertitudine și a temperat dezvoltarea Graphein la nivel internațional. În prima jumătate a anului 2021, am avut prea multe situații de carantină la plecarea și revenirea în țară. Spre exemplu, am avut coleg plecat pentru o săptămână în Olanda. Condițiile de călătorie se schimbau între timp, iar la întoarcere trebuia să stea în carantină două săptămâni. Și nu este un caz singular.

Lipsa forței de muncă s-a simțit mai ales în a doua jumătate a anului 2021. Datorită pipeline-ului de proiecte în continuă creștere, anticipez o criză puternică în acest segment. E foarte posibil ca România să dispună de bani mulți prin PNRR pentru investiții în infrastructură și digitalizare, dar să nu aibă cu cine realiza aceste proiecte.

Deficitul de forță de muncă este o problemă majoră la nivel național. Lipsesc de la muncitori la ingineri și arhitecți calificați să facă proiectele de care România are nevoie. Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și fondurile europene vin să asigure mare parte din finanțare, fiind cel mai mare program de investiții pe care România îl va implementa în următorii 7 ani. Acest program cheie pentru dezvoltarea economiei prevede și eliminarea facilităților fiscale pentru salariile angajaților din construcții. În cazul în care facilitățile fiscale vor fi eliminate, măsura va redeschide rana plecărilor masive ale personalului spre Europa și va încuraja revenirea la munca la negru sau munca la gri.

Criza de microcipuri nu ne-a afectat în mod deosebit, dar au crescut substanțial termenele de livrare a echipamentelor de măsurat, iar PC-urile cu putere mare de calcul sunt din ce în ce mai greu de procurat. Spre exemplu, dacă până acum primeam stațiile totale în 3-5 zile de la comandă, acum pentru o comandă dată în octombrie așteptăm livrarea abia în ianuarie 2022.

3. Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021? 

Tranzacția cu Dendrio. Graphein a cumpărat de la Dendrio Solutions (integrator IT&C care face parte din Bittnet Group) divizia de business Autodesk pentru suma de 2,2 mil. lei.

La nivel macro, un motiv de satisfacție este digitalizarea și deschiderea administrațiilor față de proiecte Smart City.În urma discuțiilor purtate cu primăriile, consiliile județene, arhitecți, urbaniști și dezvoltatori imobiliari, toată lumea înțelege nevoia urgentă de digitalizare a serviciilor oferite. 

Autoritățile publice ar implementa soluții de digitalizare a orașului, dar se plâng de lipsa banilor și de lipsa personalului calificat. Marii dezvoltatori spun că au bani și ar susține proiecte care ar ajută la transparentizare, predictibilitate și reducerea timpilor de răspuns din partea autorităților. 

La nivel personal, satisfacția principală a fost să văd cum creștem o rețea de antreprenori pregătiți să rezolve problemele din mediul construit dacă prin ce facem ajutăm firmele să-și reducă bugetul alocat construcțiilor, la reducerea amprentei de carbon a unei clădiri sau doar dacă stimulăm amplasarea exactă a unui pod pe autostradă.

4. Cum caracterizați industria de construcții din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați. 

Proiectele BIM ((Building Information Modeling) vor lua amploare în piața construcțiilor. Dezvoltatorii au cel puțin un proiect pilot sau deja implementează proiecte în BIM. 

Vom vedea mai multe proiecte publice – private. Cel puțin la București pare o deschidere atât din partea Primăriei Capitalei, cât și din partea dezvoltatorilor pentru dezvoltarea infrastructurii.

Creșterea din construcții va veni din dezvoltarea noilor proiecte de infrastructură (autostrăzi, căi ferate, etc.). Majoritatea antreprenorilor generali mari fac investiții în utilaje și sisteme pentru infrastructură. De asemenea, se va pune un accent mai mare pe sustenabilitate și construcții verzi. Toată lumea vorbește de standardul NZEB (nearly Zero-Energy Building – Casa cu consum de energie aproape zero). La nivel general, piața construcțiilor din București va avea un ritm încetinit din cauza situației urbanistice.

5. Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?

Pandemia va rămâne cu noi în 2022 după un an în care am avut probleme de mobilitate. Ne-a fost greu să ne dezvoltăm internațional pentru că vânzarea se face față în față, așa se câstigă încrederea în construcții. 

De asemenea, există o tendință de mutare a producției din China în Europa, iar România ar putea beneficia de noua realitate economică. În contextul pandemiei și al schimbărilor politice, observăm o tendință de relocare a capacităților de producție înspre Europa de Est, iar datorită costurilor operaționale mici și cheltuielilor mai reduse cu salariile, țări precum România și Bulgaria vor avea de câștigat. 

Obiectivele principale ale Graphein pentru anul 2022 sunt consolidarea echipei, obținerea unei finanțări pentru creștere din partea unui investitori și deschiderea primului birou internațional. De asemenea, ne dorim lansarea primului proiect de digitalizare a orașelor (GISCraft) și dezvoltarea următoarelor trei francize noi la nivel național în Timișoara  Brașov și Constanța. Un obiectiv central al companiei Graphein va fi in 2022 integrarea serviciilor de scan to BIM cu soluții și software Autodesk pentru tot parcursul unui proiect de construcții.

De asemenea, în vederea realizării unui indice al încrederii mediului de afaceri, după metodologie Forbes SUA, vă rugăm să ne oferiți estimări punctuale legate de câțiva indicatori care ne vor să ajuta să înțelegem modul cum priviți contextul macroeconomic și microeconomic al anului 2022.

1. Care va fi evoluția PIB pe care o anticipați pentru anul 2022?

+3%

• Care estimați că va fi evoluția cursului valutar mediu (euro/leu) în 2022?

5 lei/euro

• Dar a investițiilor străine directe?

+20%

• Care sunt estimările legate de evoluția principalilor indicatori ai companiei/grupului pe care o/îl conduceți pentru anul viitor? (venituri, profit, investiții)

+ 30%

The post Eugen Ursu (Graphein): „Există o tendință de mutare a producției din China în Europa, iar România ar putea beneficia de noua realitate economică” appeared first on Forbes Romania.

Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?

Cred că, pentru sectorul spațiilor de birouri, cuvântul care descrie cel mai bine 2021 este „hibrid” ca în „sistem de lucru hibrid”. Anul 2021 a fost despre navigarea în noua normalitate și revenirea, în siguranță, la birouri. Această tendință se vede pe toate piețele, deoarece oamenii trebuie să revină, cel puțin parțial, la rutina lor. Am discutat despre această situație cu chiriașii noștri din România și din țările în care activăm și toți ne-au spus că angajații lor și-au exprimat nevoia de a începe să interacționeze între ei offline. În același timp, pandemia nu s-a încheiat, iar preocuparea noastră este să ne asigurăm că toți oamenii care lucrează în clădirile noastre sunt în siguranță. Așadar, am investit foarte mult în reamenajarea birourilor noastre, pentru a ne asigura că sunt respectate cele mai înalte norme de cerințe de igienizare și că spațiile de lucru respectă noile reglementări Covid-19.

Sistemul hibrid înseamnă flexibilitate și găsirea echilibrului potrivit între lucrul de la distanță și venirea la birouri, oferind în același timp oamenilor un nou tip de spațiu, mai orientat spre consumator. Un sondaj recent realizat de Colliers România a arătat că românii se numără printre angajații europeni care ar prefera un aranjament hibrid de muncă care să combine activitățile de birou și de la distanță. Cu siguranță credem că aceasta este calea pe care ar trebui să o parcurgem în următoarele luni, iar strategia noastră este să facem orice depinde de noi pentru a oferi cele mai sigure și mai prietenoase cu angajatorul, adaptate acestei perioade speciale.

Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru comunitatea AmCham în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele).

În primul rând, pandemia de Covid-19 a crescut climatul de incertitudine a pieței care a fost prezent pe tot parcursul anului 2020. A trebuit să găsim soluții pentru a menține un venit operațional ridicat, cu toate provocările pandemiei și, de asemenea, să reușim să menținem un grad de ocupare ridicat în birouri. Nu a fost o sarcină ușoară, ținând cont că această perioadă a adus o încetinire a procesului decizional al chiriașilor, perfect de înțeles în această situație. Ne bucurăm că în acest context GTC a reușit să păstreze același nivel de ocupare în portofoliu. Am raportat un nivel de ocupare de 91% la sfârșitul anului 2020 și am înregistrat același procent după primele nouă luni din 2021.

O altă provocare a fost reprezentată de nivelurile scăzute de vaccinare, cu aproximativ 40% din populația României, față de restul Europei, ceea ce reprezintă o mare îngrijorare când vine vorba de revenirea la birou. Dar suntem cu adevărat optimiști, văzând că cifrele cresc treptat, iar românii sunt mai puțin temători în fața vaccinului. Sperăm că această campanie de vaccinare pusă aplicare de autorități să devină și mai eficientă în următoarele luni.

Nu în ultimul rând, toți jucătorii de pe piața noastră au fost nevoiți să-și adapteze spațiile de birou la noua normalitate, pentru a asigura măsuri de siguranță corespunzătoare și pentru a se adapta la normele care prevăd noi standarde de igienizare, ventilare și dezinfecție a locurilor de muncă. Aceste reglementări au însemnat investiții și planificare importante, mai ales pentru noi, pentru că ne-am dorit să atingem standardele foarte înalte de pe piață în acest domeniu.

Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?

Anul acesta a venit cu multe lucruri pozitive, în ciuda climatului dificil. Printre realizări, am emis cu succes obligațiuni verzi de 500 de milioane de euro în euro în iunie 2021 și am reușit să rambursăm 9 împrumuturi de proiecte cu obligațiuni negarantate în valoare totală de 452 de milioane de euro. Acest lucru a fost realizat pe baza obținerii ratingului BBB cu o perspectivă stabilă primit de la Fitch și a ratingului Ba1 cu perspective pozitive de către Moody’s Investors Service. De asemenea, angajamentul nostru de lungă durată de a crea proprietăți centrate pe om și ecologice a fost recunoscut prin distincțiile primite de primul nostru raport ESG. În acest document, rezumăm 25 de ani de experiență pe șase piețe imobiliare și împărtășim perspective și bune practici pentru toate acestea, inclusiv pentru România. Suntem cu adevărat mândri că raportul ESG al GTC, primul emis de un dezvoltator comercial din zona ECE, a primit premiul de argint EPRA Sustainability Best Practices Recommendations Silver Award 2021 și recunoașterea de către Responsible Business Forum din Polonia. O altă realizare notabilă a fost în cadrul Competiției pentru Dezvoltare Durabilă, unde acest raport a primit distincția pentru Cel mai bun debut.

Rezultatele Grupului pentru primele nouă luni din 2021 au fost puternice, chiar dacă piața noastră a fost una dintre cele mai afectate în timpul acestei pandemii. Veniturile din închiriere și servicii au fost de până la 124 de milioane de euro în primele trei trimestre ale anului 2021, față de 122 de milioane de euro în același interval din 2020. Din fericire, rezultatele după primele nouă luni din 2021 arată un flux ascendent. Chiar dacă activitatea de leasing nu a fost la fel de puternică ca în perioada pre-COVID, am reușit să menținem gradul de ocupare la același nivel ridicat pe care îl aveam la sfârșitul anului 2020.

Un semn bun că piața își revine de la primul atac generat de pandemie a fost întărirea bazei de chiriași din România. Companiile au înțeles că această perioadă va trece în cele din urmă și că este important să rămâi alături de partenerii care au demonstrat că pot oferi un mediu sigur în care angajații tăi să revină. Prin urmare, am semnat un acord de prelungire cu KMG Rompetrol, în City Gate. De asemenea, am adus noi chiriași în City Gate, precum Theta, lider de piață în producția de mobilier la comandă și consultanță în design interior. Ei își vor muta sediul aici în martie 2022. O altă “adăugare” de succes în City Gate este grupul de retail Millenium Pro Design, care operează sub brandul Best Value.

Proiectele noastre de retail au avut o evoluție bună, în ciuda blocajelor succesive și am raportat o rată de ocupare ridicată, de 96%, în mall-urile din portofoliu.

Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.

Efectele pandemiei de Covid-19 au fost vizibile în România încă din primul trimestru al anului 2020 și s-a crezut că va fi foarte greu să ne refacem în mai puțin de unul sau doi ani. Dar această perioadă a oferit și câteva oportunități și cred că mediul de afaceri și-a dovedit capacitatea de a reuși. În ultimul an și jumătate am asistat la creșterea start-up-urilor, la mai multe proiecte antreprenoriale solo și la dezvoltarea sectorului e-commerce. Multe companii au investit mai mult în automatizarea proceselor lor și s-a îndreptat multă atenție către IMM-urile care vor beneficia și de PNRR. Digitalizarea este o tendință majoră observată în toate afacerile private, de la start-up-uri la marile companii, iar această direcție a dat un impuls suplimentar sectorului IT.

Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021?  Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?

Autoritățile au făcut prevederi speciale în PNRR, pentru a sprijini în primul rând companiile din sectoarele cele mai afectate, precum ospitalitatea (HoReCa), turismul și industria transporturilor.

Credem că granturile pentru inițiative antreprenoriale inovatoare și sprijinirea procesului de digitalizare sunt decizii foarte bune. Granturile pentru start-up-urile studențești, pentru digitalizarea IMM-urilor și inovația star-tech pentru IMM-uri sunt dovada că guvernul încearcă să ajute activ afacerile. Ceea ce trebuia și nu a făcut guvernul este să se asigure că climatul politic este calm, fără schimbări și perturbări majore. De asemenea, cred că campania de vaccinare nu a fost bine dezvoltată în prima fază, iar asta se vede la un procent mic de persoanele vaccinate. Dar sperăm cu adevărat că cifrele se vor schimba în următoarele luni, iar acum scena politică românească a intrat într-o perioadă mai liniştită.

Strategia de decarbonizare și utilizarea energiei verzi incluse în Green Deal sunt alte puncte despre care cred că ar trebui să fie mai bine luate în considerare de către autorități și poate ar trebui organizată o consultare oficială cu mediul de afaceri.

Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?

Printre cele mai mari provocări, se numără necesitatea echilibrului între procesul de redresare după pandemie și menținerea creșterii economice. De asemenea, nevoia de a lupta împotriva schimbărilor climatice și de a atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă prezentate în Agenda 2030 a Națiunilor Unite va continua să fie o prioritate.

Pentru piața noastră, cred că adaptarea la „următoarea normalitate” va fi principala provocare. Cred că un set de linii directoare privind „viitorul muncii” ar trebui să fie discutat de noi, dezvoltatori, chiriași și toate părțile interesate de pe piață. Este vital să găsim cele mai bune modalități pentru a ajuta oamenii să se întoarcă la birouri în diferite variante ale sistemului de lucru hibrid. Adaptarea globală a proiectelor de birouri la noile moduri de lucru, procesele accelerate de automatizare care au fost impulsionate de pandemie și amestecul de activități de la distanță și de telemuncă cu prezența la birouri – toate acestea vor fi noile noastre realități în 2022.

The post Ziv Gigi, Director General GTC România: “Am reușit să menținem gradul de ocupare la același nivel ridicat pe care îl aveam la sfârșitul anului 2020” appeared first on Forbes Romania.

Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?

Aș spune că pentru mediul de business cel puțin, 2021 a fost ca un roller-coaster. Am început anul cu încredere, cu rezultate mai bune decât ne-am fi așteptat pentru anul 2020, și cu speranța că anul 2021 va fi anul în care vor fi lansate și implementate reforme mult așteptate. În a doua parte a anului, dominată de o criză politică prelungită, încrederea și așteptările optimiste au coborât destul de abrupt.

Mi-ar fi plăcut să pot sintetiza anul 2021 în termeni pozitivi, însă realitatea este că de cele mai multe ori a fost nevoie să semnalăm incertitudinea cu care ne-am confruntat, precum și provocările generate de multiplele crize pe care le-am traversat ca societate și economie. 

Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru comunitatea AmCham în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele).

Încă de la debutul anului 2021, AmCham a făcut un apel pentru asigurarea stabilității și predictibilității precum și pentru cooperare în jurul priorităților pentru România, atât în vederea gestionării multiplelor crize dar și a valorificării unor oportunități unice apărute ca urmare a schimbărilor impuse de pandemia COVID-19.

Așa cum spuneam, în prima jumătate a anului evoluția afacerilor a fost una pozitivă, iar încrederea membrilor AmCham în climatul investițional și de afaceri oferit de România a înregistrat un nivel record de optimism.  Am atras atenția și atunci că semnalele pozitive dinspre sectorul privat se pot materializa în măsura în care sunt oglindite de responsabilitate din partea autorităților pentru asigurarea stabilității și a predictibilității legislative, a implementării de reforme și de proiecte cheie, precum digitalizarea administrației și investiții în infrastructura de transport și din alte sectoare critice pentru economie.

Unul dintre principalele avantaje competitive  ale României care a continuat să se erodeze în 2021, și care reprezintă un motiv de îngrijorare pentru mediul de afaceri este capitalul uman, în condițiile în care multe sectoare au indicat că se confruntă, din nou, cu lipsa acută de forță de muncă calificată și necalificată. Odată cu demararea implementării multiplelor proiecte din PNRR și, sperăm, a altor proiecte de investiții, lipsa forței de muncă s-ar putea dovedi o frână puternică. 

Ca organizație, în 2021 am urmărit îndeaproape subiectul PNRR, preocupați fiind de capacitatea României de a valorifica oportunitatea de redresare economică prin finanțările disponibile prin acest cadru european, despre care noi la AmCham am spus că este șansa de modernizare a României, testul de maturitate și responsabilitate pentru clasa politică. Membrii AmCham au participat la toate etapele de consultări pe marginea obiectivelor asumate de România, preocuparea constantă a mediului de afaceri fiind ca acestea să fie corelate cu realitățile economice și orientate spre recuperarea decalajelor acumulate de România în domenii cheie pentru economie și societate.

Criza politică care a dominat a doua jumătate a anului a fost de asemenea un motiv major de îngrijorare, membrii AmCham revizuindu-și semnificativ evaluarea climatului investițional și de afaceri. Potrivit sondajelor derulate de AmCham, nivelul de apreciere bun și foarte bun a scăzut cu 50% în septembrie față de iunie 2021, în timp ce calificativul slab și precar, a  avut o creștere cu mai mult de 50% .

Potrivit aceluași sondaj, în septembrie 2021, în topul celor mai importanți factori macroeconomici care prezintă un risc pentru economia românească, membrii AmCham au indicat creșterea inflației, creșterea nivelului de îndatorare publică, creșterea dobânzilor/a costurilor de finanțare, schimbările demografice și deprecierea leului.

La finalul anului, în prim planul agendei economice au fost măsurile fiscal-bugetare, prilej cu care am adus și noi în atenția decidenților atât măsurile de politică fiscală apreciate de investitori, dar și neajunsurile legislației și administrației fiscale. Dintre cele din urmă aș menționa problemele legate de predictibilitatea procesului legislativ în sfera fiscalității, de interpretare unitară a legislației sau lipsa de corelare dintre legislația fiscală și alte legislații care reglementează același domeniu sau remarcă nevoia de îmbunătățire a relației dintre contribuabili și autoritățile fiscale, nivelul încă redus de digitalizare, procesul complex de conformare sau insuficient timp alocat pentru implementarea noilor prevederi legislative.

Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?

Pentru moment ce putem preciza este că  estimările privind rezultatele anului 2021 au fost în creștere, atât pentru investiții, venituri și număr de angajați, potrivit sondajului AmCham privind calitatea climatului investițional și de afaceri, ediția iunie 2021.  Spre jumătatea anului 2022, când vom colecta din nou informații similare, vom putea avea și imaginea rezultatelor efective.

Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?

Din punct de vedere al evoluției afacerilor, cel puțin în ce privește membrii AmCham, un motiv de optimism a fost faptul că estimările sumbre pentru rezultatele de business pentru 2020 nu s-au adeverit, cele mai multe companii traversând mai bine decât ne așteptam provocările  primului an pandemic.

Ca organizație, am salutat faptul că o mare a recomandărilor pe care le-am avansat prin documentul nostru de referință, Priorități pentru România, s-au regăsit în programul de guvernare, ceea ce denotă o oarecare aliniere cu privire la obiectivele de țară. Provocarea rămâne însă, ca întotdeauna, implementarea acestora.

Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.

Cred că în 2021 turbulențele generate de criza sanitară au avut un impact mai redus asupra celor mai multe industrii, datorită investițiilor din anii anteriori în adaptarea fluxurilor de lucru, în digitalizarea proceselor interne. Deși unele sectoare au continuat să aibă limitări datorită restricțiilor sanitare, majoritatea companiilor AmCham au indicat că au identificat noi oportunități de afaceri, noi servicii, produse sau clienți, în contextul pandemiei.

Legat de reziliența mediului de afaceri în 2021, deși stabilitatea și predictibilitatea cadrului politic și de reglementare rămâne foarte importantă pentru deciziile de investiții, pe fondul crizei politice din a doua jumătate a anului, am constatat o oarecare decuplare a evoluției afacerilor de dinamica mediului politic, ceea ce este un semn de maturitate a afacerilor.

Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021?  Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?

Lista noastră de “to do” în ce privește cele mai importante măsuri/politici publice care ar fi trebuit adoptate/implementate în 2021 au fost între altele: investițiile în infrastructură, accelerarea digitalizării administrației publice, reforma sistemului sanitar, menținerea sistemului de cotă unică, reducerea poverii fiscale pe muncă, absorbția mai ridicată a finanțării europene, creșterea gradului de alfabetizare digitală. În timp ce în anumite domenii s-au făcut pași incipienți, în cele mai multe suntem încă la nivel de intenții bune.

Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?

Pentru România cea mai mare provocare este evoluția tensiunilor geopolitice din regiune, dar provocări majore pentru mediul de business rămân cele legate de distorsiunile din lanțul de distribuție, criza materiilor prime, inflația în creștere,  costurile pentru producția de energie, corelate cu agenda de tranziție la economia verde și digitală.

The post Ionuț Simion, Președinte, Camera de Comerț Americană în România: “Am urmărit îndeaproape subiectul PNRR, preocupați fiind de capacitatea României de a valorifica oportunitatea de redresare economică” appeared first on Forbes Romania.