FacebookTwitterLinkedIn

Fondul Monetar Internațional care acum este în România a făcut o prezentare la Banca Națională și a spus că, dacă fondurile europene ar putea fi atrase mult mai bine decât în prezent, respectiv 95%, ceea ce e un vis, și dacă această rată de absorbție s-ar traduce în investiții acolo unde trebuie, PIB-ul potențial, numai pe baza acestor două elemente, ar putea fi 4,5%. Deci creșterea potențială prin atragerea de fonduri și investiții, lăsând la o parte toate celelalte, demografie, sănătate, ar putea fi 4,5%. Nu este o poveste inventată de mine”, a spus Lazea.

El a mai arătat miercuri că România a intrat pe excedent de cerere din primul trimestru al anului 2016.

Între 2010 — 2015 exista în România un deficit de cerere, ceea ce înseamnă că în perioada respectivă politici fiscale sau monetare expansioniste ar fi fost justificate. Când ai un deficit de cerere poți să îți permiți relaxări fiscale și/sau monetare. Începând cu trimestrul I al anului trecut am intrat pe un excedent de cerere, deci avem un output pozitiv, moment din care nu se mai justifică a arunca cărbuni pe foc. Deci politici fiscale expansioniste când ai exces de cerere nu fac decât să îți întețească vâlvătaia focului exact când nu trebuie”, a afirmat Lazea.

Potrivit acestuia, politicile trebuie să fie contraciclice.

Cum s-a ajuns de la deficit de cerere la excedent de cerere? Prin faptul că PIB-ul a crescut ani la rând mai repede decât PIB-ul potențial. O creștere normală care să nu afecteze este undeva în jur de 3% pe an. Acesta este potențialul la actuala dotare cu factori. Acest PIB potențial poate fi crescut prin măsuri de reformă structurală. Faptul că noi creșteam peste PIB potențial era OK când era deficit de cerere, dar acum prin faptul că noi creștem peste potențial când deja avem excedent de cerere începe să fie o problemă pentru că mai devreme sau mai târziu va duce la presiuni inflaționiste și la altfel de presiuni asupra datoriei publice și a finanțării ei”, a mai arătat economistul BNR.

„Nu se mai justifică «a arunca cărbuni pe foc» când există exces de cerere”

Între 2010 și 2015 exista în România un deficit de cerere, ceea ce înseamnă că în perioada respectivă politici fiscale sau monetare expansioniste ar fi fost justificate. Când ai un deficit de cerere poți îți permiți relaxări fiscale și/sau monetare. Începând cu trimestrul I al anului trecut am intrat pe un excedent de cerere, deci avem un output pozitiv, moment din care nu se mai justifică a arunca cărbuni pe foc. Deci politic fiscale expansioniste când ai exces de cerere nu fac decât să îți întețească vâlvătaia focului exact când nu trebuie”, a spus Lazea.

Potrivit acestuia, politicile trebuie să fie contraciclice.

Cum s-a ajuns de la deficit de cerere la excedent de cerere? Prin faptul că PIB-ul a crescut ani la rând mai repede decât PIB-ul potențial. O creștere normală care să nu afecteze este undeva în jur de 3% pe an. Acesta este potențialul la actuala dotare cu factori. Acest PIB potențial poate fi crescut prin măsuri de reformă structurală. Faptul că noi creșteam peste PIB potențial era OK când era deficit de cerere, dar acum prin faptul că noi creștem peste potențial când deja avem excedent de cerere începe să fie o problemă pentru că mai devreme sau mai târziu va duce la presiuni inflaționiste și la altfel de presiuni asupra datoriei publice și a finanțării ei”, a mai arătat economistul BNR.