Laurențiu Lazăr, Managing Partner Colliers International România

Oportunitatea pentru România

Laurențiu Lazăr: Orice schimbare înseamnă în același timp și progres și, cu siguranță, toate schimbările din această perioadă înseamnă o nouă traiectorie pentru România față de traseul care se prevedea înainte de pandemia de Covid-19. Acum lucrăm însă cu prea multe necunoscute pentru a avea claritate asupra viitorului, chiar și cel relativ apropiat. Sunt două întrebări mari: cât mai durează această poveste și care vor fi efectele pe termen mediu și lung pe care le va avea în economie. Și cum sectorul imobiliar este o simplă reflecție a economiei reale, cum va arăta această industrie în următorii ani depinde foarte mult de evenimentele din perioada următoare. Potențialul mare pe care îl are România ca economie în general rămâne intact și atunci și perspectivele pieței imobiliare pe termen mai lung sunt favorabile.

Domenii ce trebuie reformate

Laurențiu Lazăr: Prioritare sunt aceleași domenii ca și înainte de pandemie. E nevoie de programe eficiente şi transparente care să ţintească educaţia, sănătatea și infrastructura, domenii fără de care România nu poate creşte și nu se poate dezvolta economic pe termen lung şi în mod sustenabil. Cred că trebuie să ne uităm cu atenție către retenţia oamenilor, de vreme ce mulți români bine pregătiți și educați aleg să muncească în alte țări, agravând deficitul de forță de muncă înalt calificată din țară. E important să avem și acele autostrăzi despre care se vorbește de atâta vreme. Și birocraţia limitează iniţiativele și rezolvarea promptă a problemelor, ceea ce face să crească ineficienţa şi disfuncţiile. În Bucureşti, de exemplu, termenul pentru a lua un aviz pentru autorizaţii de construire de la ministerul Culturii este de 30 de zile. Dar dacă reușești să-l obţii în 4-6 luni este un succes.

Măsuri urgente pentru relansare

Laurențiu Lazăr: Privind strict către piața imobiliară, obiectivul este ca după această perioadă dificilă să existe în continuare companii care să închirieze spații, dar și proprietari care să le poată oferi. În principiu, cea mai bună soluție ar fi probabil măsuri de sprijin pentru companiile aflate în dificultate (prin credite, diverse garanții de stat sau orice ajutoare fiscale), iar intervențiile semnificative asupra chiriilor ar fi de evitat, fiindcă riscă să paseze prea mult din greutăți în spinarea proprietarilor. De regulă, din ce știm, mulți proprietari sunt înțelegători și caută soluții împreună cu chiriașii lor fiindcă, într-un final, obiectivul ambelor părți este să continue această relație pe termen mai lung.

Trebuie să punctăm că, în general, piața imobiliară venea după o perioadă foarte bună, cu o inerție mare. Astfel, avem atât în segmentul de birouri, cât și în cel rezidențial, un stoc destul de mare programat (aflat în construcție), ceea ce poate pune presiuni pe preț/chirii în perioada următoare, mai ales dacă și cererea va avea de suferit. Însă amplitudinea scăderii cererii este tocmai una din marile necunoscute. Noi mergem pe scenariul acceptat, în general, în rândul economiștilor: anume o recesiune în formă de V, cu o scădere bruscă și o revenire rapidă. Ar însemna că undeva în a doua parte a anului să înceapă revenirea și apoi în termen de un an, cel mult, să fie aproape business as usual.

O măsură concretă ar fi ca autoritățile locale să facă tot posibilul să emită în termen cât mai scurt, sub cele 30 de zile legale, avizele și autorizațiile necesare în domeniul imobiliar. Această perioadă în care unele activități au fost puse în așteptare pe seama pandemiei a fost un moment prielnic pentru o pregătire foarte bună pentru reînceperea activității la capacitate normală. Și mă aștept ca autoritățile locale să profite, la fel ca mediul de business, de acest prilej pentru a pregăti partea administrativă în perioade în care publicul este diminuat, și pentru a se concentra pe intenția declarată de a încuraja continuarea investițiilor care generează locuri de muncă și, implicit, taxe şi impozite plătite la stat.

Revenirea domeniului

Laurențiu Lazăr: Cum piața imobiliară este o simplă oglindă a economiei reale, întrebarea ar trebui să se refere mai degrabă la cât de mult îi va lua mediului de afaceri local să treacă de această perioadă. Și răspunsul aici nu este unul simplu sau clar, din păcate. Noi credem (și cuvântul mai potrivit ar trebui să fie sperăm) că scăderea economică severă care va veni în trimestrul al doilea va fi urmată de o creștere cel târziu în trimestrul al patrulea. Și cum prognozele macro economiștilor care urmăresc economia locală arată că 2021 ar putea avea o creștere PIB care să compenseze scăderea de anul acesta, înseamnă că un an ar fi un termen potrivit pentru ca activitatea pe piața imobiliară locală să revină la un nivel decent.

Ca scenariu de risc, nu este deloc de ignorat perspectiva ca aceste evenimente unice în istoria omenirii să nu fi distrus prea multe lanțuri de valoare din economia globală, astfel încât nu ar fi fezabilă o revenire rapidă.

Pe piața imobiliară din România urmează o perioadă cu o prudență ceva mai mare, dar nu credem că în termen de 1-2 ani să fie multe schimbări majore. Pe termen mai lung, însă, sunt sigur că vor exista transformări, așa cum s-a întâmplat după orice șoc economic prin care a trecut economia globală, chit că vorbim despre marele crah din 1929 sau criza financiară din 2008, iar aceste evoluții se vor reflecta, desigur, și piața imobiliară locală.