Cautare




, Contributor

Uncategorized |
|

Laguna albastră din Cercul de Aur al Islandei

Ce loc mai bun pentru a petrece Noul An decât unul unde te poți scufunda în apa călduță a izvoarelor geotermale, ieșind la suprafață „ca nou“, fără probleme, griji sau urmă de stres? Și unde, într-o singură zi polară, poți explora cascade, gheizeri, vulcani și plăci tectonice. Bine-ai venit pe tărâmul desprins din poveștile fantastice ale lui Tolkien.
Northern lights- Aurora Borealis

Nu, nu este vorba despre Laguna Albastră din filmul american cu Milla Jovovich, ci despre un spa geotermal cel puțin tot la fel de renumit în lume. Laguna albastră a islandezilor, prezentată și într-o ediție Amazing Race, este localizată într-un câmp de lavă, la 13 kilometri de aeroportul internațional Keflavik și la circa 30 de kilometri de capitala islandeză Reykjavik. Datorită lavei, apa termală, bogată în siliciu și sulf, are o temperatură de 37-39 de grade Celsius, iar experiența este unică: o baie în lagună seamănă cu scufundarea într-un bazin fumegând, ireal de albastru.

Blue Lagoon, unul dintre cele mai cunoscute hoteluri-spa din lume, promite turiștilor reconectarea totală cu Mama Natură, prin înot în izvoare geotermale, masaje realizate sub cascade naturale sau băi cu spumă care au loc în mijlocul unei peșteri naturale de lavă. Iar dacă printre problemele tale zilnice se numără și mici afecțiuni cauzate de oboseală sau de un stil de viață excesiv de alert, „laguna albastră” nu este doar hotel și spa, ci și clinică pentru tratarea afecțiunilor pielii și pentru diferite tratamente de întinerire și tonifiere, bazate pe produsele naturale care poartă numele locului. Ingredientele loțiunilor-minune ale islandezilor merg pe același principiu al legăturii indestructibile cu Mama-Natură: apă de mare, lavă sau nămol geotermal.

Un sejur la Blue Lagoon implică, obligatoriu, și o aventură turistică în faimosul Cerc de Aur al Islandei. Într-un perimetru doar puțin mai mare decât al Bucureștiului, cinci puncte descriu un cerc imaginar care cuprinde câteva dintre cele mai inedite locuri din lume: cea mai mare cascadă din Europa, cel mai vechi gheizer din lume, valea formată de mișcarea plăcii tectonice eurasiatice și a celei nord-americane, un ghețar și un lac de culoare acvamarin intens, acesta din urmă aflat în inima unui crater vulcanic.

Plecând direct din Blue Lagoon, toate pot fi văzute în doar jumătate de zi. Bonus: traseul include și o oprire în Skógar, un sat islandez pitoresc, cu 13 căsuțe de acum 300 de ani, o bisericuță veche de tot atât, plus un muzeu de obiecte islandeze rare. Proprietarul acestuia din urmă este un domn de aproape 90 de ani, care strânge povești islandeze, obiecte și instrumente vechi de când avea 12 ani. Turiștii au parte de un adevărat one-man-show, condimentat cu zeci de povești amuzante, detalii istorice relatate cu haz și chiar interpretări ad-hoc la instrumente muzicale tradițional islandeze.

De altfel, dacă Islanda ar fi un produs, cu siguranță nu s-ar integra în categoria bunurilor de larg consum. Dimpotrivă: ar fi unul sofisticat, pentru cunoscătorii rafinați în materie de destinații inedite. Anual, aproximativ 500.000 de turiști străini (cu 200.000 mai mult decât populația totală a Islandei) calcă pe iarba verde-crud a insulițelor situate puțin mai jos de Cercul Arctic. „Cercul de Aur” al Islandei are ca punct de plecare capitala vikingă Reykjavik (ce concentrează, de altfel, peste 60% din populația totală a Islandei), căreia îi urmează, ca primă oprire, cascada dublă, de 70 de metri lățime, denumită Gullfoss. În islandeză „Cascada de Aur”, Gullfoss este cea mai întinsă din Europa, iar plimbarea pe platoul stâncos dintre cele două niveluri ale sale poate fi o adevărată aventură în zilele cu vânt.

Apa, în cădere de la o înălțime de 35 de metri pe platoul care separă cele două niveluri ale cascadei, nu menajează deloc hainele și aparatele foto ale turiștilor, dar oferă o experiență demnă de documentarele cu destinații idilice de pe „National Geographic”. După dușul rece, următoarea oprire figurează în enciclopedii în dreptul cuvântului „gheizer”. Geysir este localitatea care a dat substantivul și locul unde fenomenul natural purtând acest nume poate fi admirat la el acasă. Deși „Geysir” cel original, care aruncă apă fierbinte la o înălțime de 60 de metri, se manifestă mai rar, zona este împânzită de alte gheizere, între care cel mai cunoscut este Strokkur. La fiecare zece minute, Strokkur începe să fiarbă, energia se concentrează într-o bulă imensă de apă și, în final, se eliberează sub forma unui jet de apă de 31 de metri înălțime.

Cel de-al treilea punct pe Cercul de Aur al Islandei are o vechime de nu mai puțin de 3.000 de ani și se numește Kerid. Cu un lac vulcanic în mijloc, craterul oferă o priveliște care taie respirația: 55 de metri până la o apă de un puternic albastru acvamarin. Momentul de glorie al locului rămâne vara lui 1987, când celebra cântăreață islandeză Bjork a susținut un concert pe o plută, în mijlocul lacului, cu spectatorii așezați pe buza craterului. Deși excentrică, ideea a avut și o susținere științifică, acustica vulcanului permițând desfășurarea concertului în absența oricăror amplificatoare de sunet.

Înainte de plimbarea pe valea care desparte Europa și America, penultimul popas este ghețarul Sólheimajőkull, întins pe o suprafață de 42 de kilometri pătrați. Un peisaj pe cât de măreț, pe atât de fragil, pentru că realitatea din spatele fotografiilor este tulburătoare: din cei aproape 11.400 kilometri pătrați de ghețari cât are Islanda, 40 (aproape cât întregul Sólheimajőkull) se topesc încet, dar sigur, an după an. Ghețarul din Cercul de Aur nu face excepție, se retrage câte 100 de metri pe an, volum ce se va transforma, în timp, într-un lac glaciar. Cu toate acestea, amatorii de senzații tari pot fi fericiți – pe porțiunile mai sigure, de până la 600 de metri grosime – se organizează, pe timp de iarnă, plimbări cu jeep-uri special echipate.

Ultima oprire este și cea mai impresionantă: parcul național Thingvellir, patrimoniu UNESCO, a găzduit cel mai vechi parlament din lume și este locul unde „dansează” plăcile tectonice ale celor două continente – Eurasia și America de Nord. Mișcarea celor două plăci are efecte vizibile cu ochiul liber – de la crăpături pline cu apă cristalină (în cea mai mare dintre ele, Peningagja, se aruncă monede, pentru noroc) până la adevărate canioane (precum Almannagja) pe care turiștii se pot plimba în voie.

Iar pe lângă cele cinci puncte principale ale traseului, Cercul mai ascunde și alte surprize. Printre ele, Skógar, un sat pitoresc din mijlocul pustietății, unde cele treisprezece căsuțe islandeze de acum 300 de an, bisericuța, școala veche și muzeul cu 6.000 de exponate tradiționale aparțin toate lui Thordur Tomasson, un localnic care și-a dedicat 80 din cei peste 90 de ani de viață strângerii de obiecte islandeze rare. „Am strâns artefacte de la 12 ani, iar muzeul, pe care l-am deschis în 1949, este toată viața mea”, mi-a povestit Tomasson, după ce ne-a încântat cu un cântec vechi islandez interpretat la un instrument tradițional cu coarde.

Cât despre cei cărora Gullfoss le-a deschis apetitul pentru căderi de apă impresionante, ei se pot abate din drum pentru a admira alte două cascade celebre: Skogafoss și Seljandfoss, ambele cu o înălțime de 60 de metri.

În zilele cu soare, Skogafoss este locul ideal pentru vânătorii de curcubee, ca și pentru cei care cred în poveștile „saga” islandeze și vin să caute un legendar cufăr cu aur îngropat în peretele cascadei. Deși pare doar un mit, muzeul lui Tomasson se mândrește cu un mâner antic, din aur masiv, care s-ar fi desprins de cufărul cu aur atunci când căutătorii de comori au încercat să-l tragă afară din cascadă.

La plecarea de la Blue Lagoon, cel mai original suvenir care poate aminti turiștilor de experiența unică avută în „Cercul de Aur” al Islandei costă cinci euro și vine ambalat sub forma unei conserve cu „Aer proaspăt islandez de la munte”. O glumă și în același timp o amintire vie dintr-un loc care se aseamănă nespus cu cel construit în imaginația lui J.R.R. Tolkien, creatorul celebrelor serii „Stăpânul Inelelor” și „Hobbitul”: „Vreau să povestesc despre flori și despre cărările străjuite de copaci, despre creaturile stranii ale pădurilor, despre lucrurile frumoase și prietenoase, despre blândețea crudă a peisajelor, dar mai ales despre toate secretele și poveștile ascunse sub fiecare tufă și mărăcine”.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii