La un pahar de suc verde - Forbes.ro
Cautare




, Contributor

Forbes Kids |
|

La un pahar de suc verde

N-am văzut până acum câteva zile vreo mamă care, vorbind despre copilul ei, să nu spună și ceva  despre greutăți, despre lipsa de timp sau să nu amintească discret de renunțările ei și chiar de sacrificii. Ei bine, Alina Stoica mi-a răsturnat această imagine-clișeu.
18 intre noi parintii Alina Stoica a-9302

Mamă a 3 copii (9, 7 și 5 ani) și (un lucru și mai provocator) nu se plânge că nu are timp pentru ei, pentru profesie sau pentru tot ce-i mai cere viața de familie. În plus, dacă vă uitați mai bine la fotografie, ce vedeți? O femeie frumoasă, elegantă, o imagine încântătoare… Ce înseamnă asta? Că mai are timp și pentru ea.

Alina m-a primit la cabinetul ei de nutriție și nu în altă parte, pentru că ziua ei este extrem de bine organizată. Mi-a dat ora de sosire, dar mi-a precizat-o discret și pe cea de plecare.  Dar, cu toate discuțiile noastre, am ieșit un pic din program și nu știam de ce este atât de liniștită. Am înțeles când să ne despărțim că pacienta (pe care a certat-o amabil și cu farmec) întârziase.

Dar să revenim. Cabinetul ei este o încântare. Văzându-l, nimeni n-ar zice că acolo se vorbește despre boli, obezitate, diete, pentru că pare mai degrabă un spațiu de relaxare, de conversație între prieteni, în jurul unui pahar de… suc verde (castravete, ghimbir, lime și apio. Delicios, pe cuvânt de onoare!)

Și totuși…

…povestea Alinei nu este presărată numai cu petale de trandafir. La trei ani, a trecut printr-un accident care, doar printr-o întâmplare fericită, nu i-a curmat viața. Un necunoscut a  scos-o din canalul de scurgere în care căzuse și unde era aproape să se înece. Au urmat luni întregi de tratamente chinuitoare, la finalul cărora i-a încolțit în minte ideea că ea trebuie să se facă „salvator de oameni“. Și asta s-a făcut! Nu înainte de a-și trăi copilăria în umbra acestui eveniment:  a urmat o nouă diversificare, practic a reînvățat să mănânce, și se juca cu păpușile un joc ciudat, în care scopul era acela de a le ajuta să trăiască fericite. Și era convinsă că păpușile ei zâmbeau mai mult decât oricare altele. Când a ajuns la școală, era fascinată de ceea ce scria pe pachețelele cu dulciuri pe care le mâncau colegii ei. Uneori simțea că în denumirile acelea enigmatice de ingrediente se ascund și pericole de care ar fi vrut să-i ferească pe copii. La14 ani, trimitea articole la Formula As și, culmea uimirii pentru ea, erau publicate. Se temea doar să nu o întrebe cineva, într-o zi, ce vârstă are. A urmat apoi un liceu de matematică-fizică, unde și-a descoperit pasiunea pentru chimie, în special pentru cea organică, și unde două profesoare au ajutat-o să descopere miracolul vieții. Acolo a aflat cât de incitant este să cercetezi un fenomen și a început să iubească mediul natural. Ea era mereu fata cu o carte în brațe, chiar și atunci când colegii se distrau.

De aici…

…e ușor de ghicit, fata cu cartea în brațe a urmat facultatea de biochimie. A început să studieze nutriția și a avansat repede pentru că a întâlnit un medic care a ajutat-o enorm, pe dr. Pavel Chirilă. Anii au trecut și, puțin după această perioadă, s-a căsătorit. Iar de aici încolo, am putea spune că Alina are parte de un alt început. A devenit mamă, lucru care a obligat-o să reînvețe nutriția, crescând trei copii mofturoși. A învățat să se adapteze, să personalizeze actul de nutriție și să nu intre în competiție cu mamele din parc, care îi arătau cu mândrie cât de grăsuți și de mâncăcioși sunt bebelușii lor. Ba chiar și-a amintit de visul ei de la 3 ani, acela de a fi „salvator de oameni“ și făcea  lecții de nutriție ad hoc, pentru oricine voia un sfat.

Copiii…

Primul a fost Marius. Cel mai mofturos. Cât ai fi de nutriționist, tot te pune la pământ! Dar scopul Alinei nu era să vadă castronelul gol la finalul mesei, ci să pună bazele unei educații alimentare corecte. Diversificarea a fost ca o poveste… îi vorbea micuțului despre culori, texturi, despre aventurile legumelor din farfurie. Și cam pe atunci a rămas din nou însărcinată. O situație nouă, care a dus-o la o concluzie nouă, aceea că cea mai sănătoasă mâncare pentru o viitoare mămică este ceea ce mânca bebelușul ei de un an, din convingerea că sarcina nu este o perioadă de răsfăț culinar, ci de bucurie zilnică și de  alimentație sănătoasă. Așa că mama și fiul au mâncat aceleași lucruri, până la venirea pe lume a celui de-al doilea băiat, Mihai, o altă piatră de încercare, un copil extrem de atașat de ea. Într-atât încât dușul zilnic devenise un lux. El i-a testat limitele răbdării, ale cumpătării și ale echilibrului interior. După cum îi place Alinei să spună, un „Rac“ doritor să iasă în evidență, care înainte de a păși în prima zi de școală i-a cerut mamei să-l ducă la stomatolog. Zis și făcut, doar că scopul lui nu era sănătatea dinților, ci să afle de la doctor dacă poate fi șeful clasei. A urmat al treilea copil, Miriam, artista familiei.

Cei trei copilași ai mei m-au învățat să ies din efemerul cotidian și să văd dincolo de aparențe.

O paranteză pentru Miriam

Despre cea de-a treia sarcină, Alina îmi povestește amuzată că a fost perioada în care a vrut să facă tot felul de lucruri „artistice“: să picteze, să danseze, să facă cursuri de actorie… Ciudat, pentru că nu era o fire cu asemenea preocupări. Fetița are azi aproape cinci ani și e pasionată de pian, balet, pictură, totul din propria ei dorință. „Nu-mi oblig copiii să facă nimic din ceea ce nu simt că le place. Ei nu trebuie să aibă o agendă de ministru, cu program pe ore și minute. Dimpotrivă, ei au nevoie de timp în familie, să se bucure de această atmosferă caldă.“ Micuții Alinei au testat o mulțime de activități și au rămas doar cu acelea care le plac. Dar cei trei sunt pasionați și de… nutriție. Știu o mulțime de lucruri pe care le împărtășesc colegilor și chiar adulților care au obiceiuri nesănătoase. Sunt sănătoși și fericiți, cu aceeași dorință de a-i „salva“ pe semenii lor, ca și mama. De pildă, Marius face din piese de Lego diverse figurine pe care le integrează în scene de educație alimentară, pentru copiii care vin la cabinetul Alinei. Ori pictează tablouri cu aceeași tematică.

Timpul liber? Da, are timp liber!

Puțin, dar de calitate. Așa își definește Alina timpul liber. Al ei, pentru micile plăceri, ori cel pe care îl petrece cu familia. Copiii au înțeles că ea ajută oamenii și acest lucru nu se face cât ai bate din palme. Iar când mami este doar a lor, micuții fac mișcare, dans, tenis, gimnastică și multe altele. Și poate cel mai frumos moment este seara, când cei trei o așteaptă cu o „masă festivă“, cu  surprize culinare făcute cu mâna lor. În concluzie, am descris o mamă fericită că are copii sănătoși, independenți, echilibrați, generoși. Copiii îi dau bucuria de a trăi.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii