Cautare




, Editor Coordonator

Lifestyle |
|

La cafea cu… Andreea Sandu

Arta ne apropie, ne dă identitate, ne definește rădăcinile. O idee deloc nouă, pe care iureșul cotidian ne face să o uităm. Noroc cu Andreea Sandu, fondatorul şi coordonatorul galeriei de artă şi design Galateca, a cărei misiune este să ne amintească de importanța artei cu proiectele pe care le născocește și cu artiștii pe care îi păstorește.
SKY_2855x

Cum ai ajuns să te ocupi de galeria de artă Galateca?

Am fost norocoasă, am dezvoltat ca antreprenor diverse proiecte, am profesat în management de proiect şi apoi, când s-a ivit oportunitatea de a mă reîntoarce la prima mea dragoste, arta, am avut curajul să fac acest pas. Copilăria mea a fost marcată de artă şi arhitectură, ateliere de pictori…

Părinții tăi aveau meserii cu legătură cu arta?

Părinții mei erau ingineri, dar apropierea de domeniul artistic parcă că era mai facilă înainte de 1989, așa, la nivel personal.

Adică pe atunci artiștii mai aveau și prieteni ingineri.

Și acum au, sunt conectați și susținuți de oameni din toate categoriile sociale. Chiar mă gândeam că lucrurile ar sta mult mai bine în zona culturală dacă s-ar reinventa mecenatul într-o formă modernă. Pasiunea mea pentru artă şi educarea gustului estetic au existat probabil dintotdeauna. Făcând o școală de artă, a intrat în ADN-ul meu istoria artei și educația vizuală. Formarea mea a însemnat desen, sculptură. În timp ce alți copii învățau doar matematică, eu învățam despre piramide, Renaștere… Însă până la urmă am terminat informatică și management.

Dar piramidele au legătură cu matematica.

Sigur, că doar așa am ajuns la informatică, fiindcă îmi plăcea matematica.

Așadar nu se poate spune că tu, fire de artistă, ai avut o viață grea la liceul de informatică.

Nu, deloc. Structura logică m-a ajutat mereu. Chiar din ultimii ani de facultate am devenit antreprenor şi am început să conştientizez că îţi poţi manifesta creativitatea în moduri diverse. Orice demers care are succes trebuie să aibă la bază pasiunea și, pentru mine, pasiune înseamnă în primul rând arte vizuale. Componenta antreprenorială a fost de asemenea importantă. Este esențial ca oamenii care au această neliniște – pentru că spiritul creativ se aseamănă cu o neliniște – să-și poată urma visul, chiar dacă e mult mai greu decât a urma calea bătătorită a unui job obișnuit.

Cum reușești să împaci artistul și antreprenorul?

Galeria s-a născut din nebunia antreprenorului, dar și dintr-o nevoie a pieței. Cu multă muncă, împreună cu o echipă de artiști, arhitecți, designeri, oameni din zona vizuală şi a comunicării, dorindu-ne un spațiu viu în care să facem proiecte culturale interdisciplinare, am început să conturăm un proiect care să nu fie galeria clasică, în care intri cu o anumită teamă. De mai bine de şapte ani, Galateca reuşeşte să-şi urmeze drumul început atunci – suntem o galerie privată, ce plăteşte chirie şi are nevoie să dezvolte permanent direcţii noi pentru a se adapta. Proiectul scris atunci, cu scopul de a realiza un spaţiu versatil şi multifuncțional chiar în inima Bucureştiului, la parterul Bibliotecii Centrale Universitare, are trei componente clare ce stau la baza activității galeriei: expoziţii şi proiecte de artă contemporană, evenimente corporate și proiecte culturale ce exced spaţiul galeriei şi cea de-a treia este shop-ul NeoGalateca, un spațiu de unde se pot cumpăra obiecte de artă și design. A fost primul gallery shop în care s-au prezentat obiecte de artă și design românești, cu inspiraţie din simbolistica ancestrală. La noi găsești oricând un cadou altfel, inclusiv on-line pe neogalateca.ro, fiindcă avem în portofoliu zeci de artişti şi branduri româneşti şi internaţionale. Pentru noi este important să readucem în spațiul public valorile tradiționale, reinterpretate, simbolistica culturii populare văzută într-o manieră contemporană. Galateca nu este doar o galerie, este un spațiu creativ, o platformă în care prind viață tot soiul de proiecte culturale, de marketing; punem în legătură oameni care în mod normal nu ar ajunge să interacționeze, și acest lucru generează rezultate excepționale.

Se spune că regizorul e un actor frustrat. Galeristul cum e, în raport cu artistul?

Galeristul lucrează cu frumos și interesant, are parte de creativitate și libertate, poate la fel de mari, ca ale artistului, însă stă în spatele acestuia, nu se expune atât de tare. Sufletul lui e mai protejat. Galeristul e un norocos, dacă faci abstracție de componenta financiară. Glumesc. Pentru mine primează creativitatea, ideile, proiectele, eu nu sunt un negustor de artă prin vocaţie, deşi ar fi fost util. De aceea am şi dezvoltat un alt tip de platformă, în care primează proiectele colaborative, evenimentele inovatoare sau producţia de expoziţii interdisciplinare. De exemplu, am inițiat împreună cu asociaţia culturală Neo Art un proiect numit „Arta la intrare”, aflat la a treia ediţie, ce a dus arta contemporană în zeci de spaţii neconvenţionale, culturale sau comerciale. Am învățat că este important să valorizăm creativitatea, că, dacă avem idei interesante şi muncim împreună, artistul, galeristul, coordonatorul de proiect, totul are și o finalitate practică, poți să plătești facturile. Am învățat multe de la cei cu care am interacționat, de la artiști până la oameni din corporații – schimbul este vital. Fără cumpărătorul final al unei idei sau al unui proiect, fără vizitatorul din galerie nu poți merge mai departe.

Cum manageriezi artiștii capricioși?

Nu sunt capricioși, ei simt că sunt altfel și au o abordare a vieții pe care de multe ori nici eu nu o înțeleg. Ei caută moduri de comunicare cu lumea dinafară. Pot părea capricioși, dar există căi de comunicare cu oricine. Nu poți fi artist dacă nu vezi lumea altfel, ei sunt parte a propriei creații. Un artist  nu poate fi inovativ sau creativ dacă nu-și pune permanent niște întrebări. Eu cred că ei încearcă să comunice în felul propriu ceea ce văd și simt. Și acest lucru poate fi complicat într-o lume standardizată, în care și comunicarea este standardizată. Eu cred mult în proiectele făcute de oameni care împărtășesc aceleași valori, obiective, viziune, cred mult în interconectare. Proiectele culturale trebuie să depășească anumite granițe autoimpuse, proiectele de succes au în ele componenta de multidisciplinarism. Cred în interconectarea oamenilor și a domeniilor care aparent nu au nici o legătură între ele, așa învățăm unii de la alții, este un schimb creativ, ne inspirăm. Galateca a expus artiști străini, am itinerat expoziții ale artiștilor români în străinătate, de la Viena, Londra și Bruxelles până la Istanbul, am făcut proiecte bilaterale, este o efervescență creativă care are la bază nevoia de comunicare și de găsire a unui spațiu propriu, a unui canal propriu de comunicare în lumea asta nebună.

Un artist pe care ți-ai dori să-l expui?

Mi-ar plăcea o expoziție cu mai mulți artiști coreeni. Îmi place foarte mult arta din Coreea de Sud contemporană, sunt mulți artiști interesanți, premiați… Dar lucrăm și la un proiect mai amplu, în afara țării, de itinerare a câtorva expoziții cu artiști români valoroși, pe continente unde nu am expus până acum.

Cine îți sunt clienții de la galerie, cine sunt cumpărătorii de artă?

Publicul din zona culturală e unul destul de restrâns și, din păcate, primează nevoile de bază, în general. Poate că ți-ai dori să mergi la un spectacol sau să vezi o expoziție, ori să cumperi un obiect de artă, dar nu-ți faci timp sau nu-ți permiți deși multe dintre lucrări au un preț convenabil și multe evenimente au intrarea gratuită. E important ca societatea să conștientizeze că artele sunt importante și producătoare de valoare. Acestea sunt lucrurile care ne apropie, simți că aparții unei comunități, împărtășești același set de valori. Cultura e mai importantă decât pare și ar trebui investit mai mult. De exemplu, când pleci într-o călătorie, cauți specificul locului respectiv, iar elementele culturale decodează identitatea acelui loc. Eu am mari speranțe, sunt multe galerii în București care au succes, există o anumită efervescență și oamenii au înțeles că e important să cumpere o lucrare făcută de un artist local în loc de un poster oarecare. Nu trebuie să fie ceva foarte scump, e vorba de originalitate. Înainte mulți oameni se opreau și se uitau în vitrină, nu aveau curaj să intre – li se părea că trebuie să fie cunoscători înainte de a intra într-o galerie de artă. Noi căutăm să fim primitori, să-i facem să aibă curajul să intre în „picioarele goale” în galerie.

Măiastra

Măiastra este un program identitar de artă și design, de renaștere și reutilizare în mod creativ a valorilor tradiționale. Am pornit de la ie care, deși era unul dintre cele mai reprezentative obiecte utilitare, simbolice și artistice pentru români, a supraviețuit mii de ani datorită femeilor care au dus mai departe povestea unui neam prin țesătură, printr-un act de creație. Ia era considerată un obiect tradițional în care ne îmbrăcăm de sărbători. Dar ea, de fapt, este un obiect de artă, are o simbolistică incredibilă. Pornind de la această idee, noi am fost prima galerie care a prezentat ia ca obiect de artă în expoziția „Măiastra – povestea nespusă a iei” în 2013. Am realizat un parcurs al poveștilor iei atât ca obiect de artă, dar și din punct de vedere al simbolurilor. Echipa Galateca a curatoriat la momentul respectiv o expoziție în care erau atât ii foarte speciale, muzeale, obiecte de artă contemporană care să susțină ideea de reinventare, dar și colecții capsulă de artă și de design speciale,  inspirate din toate acestea. Rezultatul? Formarea unei comunități, am lucrat cu zeci de artiști și designeri timp de șapte ani și fenomenul acesta s-a dezvoltat organic. A fost un parcurs foarte important pentru noi pentru că am adus în zona contemporană niște lucruri care altfel ar fi rămas în lada cu zestre.

Galateca și Nespresso

Anul acesta vom avea un proiect în colaborare cu Nespresso, în cadrul programului Măiastra – IA. Altfel. Pornind de la reciclare, reinventare și refolosire, valori pe care noi, la Galateca, le-am promovat constant, proiectul îmbină două componente: reinterpretarea artistică a unor simboluri și tehnici tradiționale, și aducerea în atentie a unui subiect extrem de actual, reciclarea. Cele două elemente au în comun ideea de ciclicitate și de renaștere. Proiecția unui viitor ce nu poate exista deopotrivă fără tradiție și fără grijă față de resurse. În cadrul acestui proiect am invitat nouă tineri artiști să reinventeze câteva dintre obiectele pe care le folosim în mod uzual, transformându-le în obiecte de artă pe care le puteți vedea în cadrul expoziției începând cu 25 iunie.

Parteneriatul dintre Forbes și Nespresso, denumit sugestiv ‘La cafea cu…’ se bazează pe legătura inepuizabilă dintre inspirație și frumos, dintre emoție și sensibilitate. Nespresso este prin definiție un brand inspirațional ce caută în permanență să îmbogățească calitativ timpul pe care ni-l dedicăm, clipele de liniște și evadare din cotidian. De aceea, savurarea unei cafele Nespresso este o experiență inegalabilă, iar textura bogată și aromele inconfundabile ale cafelei Nespresso sunt alegerea perfectă pentru aceste momente speciale care ne aduc idei și inspirație. Nespresso și Forbes vă invită să savurați o cafea excepțională în compania unor povești extraordinare, pline de inspirație și frumos.

 

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii