Comisia Europene a anunțat că România ar urma să preia 4.646 dintre cei 120.000 de noi refugiați aflați în Ungaria, Italia și Grecia, după ce, în luna mai, României îi fusese alocată o cotă de 1.705 refugiați din prima tranșă de imigranți, 40.000 la număr, aflați pe teritoriul Italiei și Greciei.
Președintele Klaus Iohannis și-a declarat nemulțumirea față de această decizie, motivând că nu va conduse la soluționarea problemelor: „Am luat act cu oarece nemulțumire de acest proiect prezentat în Parlamentul European, faptul că din partea Comisiei s-a lucrat pe un proiect destul de birocratic care a fost prezentat. După părerea mea, nu va duce spre o soluționare, oricum avem de-a face cu un proiect care prevede și detalii care poate n-ar fi fost necesare în această facă a numărului de imigranți care vor putea fi repartizați în diferite state. Luni, în 14 septembrie, se va reuni în ședința extraordinară Consiliul JAI, unde se va lua în discuție această chestiune. Din partea României va participa ministrul de Interne, cu care am avut o discuție în această dimineață, iar mandatul ministrului de Interne la conferința JAI este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii”, a precizat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
CE SPUN PARLAMENTARII EUROPENI DESPRE CRIZA REFUGIAȚILOR
Întrebat dacă România va primi, în cele din urmă, cei 1.705 de refugiați, Klaus Iohannis a declarat că ,,nu vorbim de cifre”: „Aici nu vorbim de cifre. E vorba de oameni și nu de piese care trebuie numărate, vorbim de imigranții care vin in Europa. În al doilea rând, vorbim de o solidaritate pe care România și-a declarat-o nu doar prin vorbe, ci și prin oferte de a primi un număr mare pentru noi de refugiați, ceea ce nu considerăm că este o soluție și nu cred că este oportun să vorbim de cote obligatorii calculate într-un mod foarte birocratic contabilicește aș putea spune, fără a consulta statele membre”, a argumentat acesta”, a adăugat acesta.
Măsurile de redistribuire de urgență a celor 120.000 de refugiați au ca scop reducerea presiunii de pe cele trei țări afectate și vor ajuta statele membre confruntate cu numărul mare de solicitări de azil să proceseze mai rapid cererile respective.
