FacebookTwitterLinkedIn

Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?

„Reziliență” este cuvântul pe care l-am auzit cel mai des în ultimul an, atât în discuțiile interne din cadrul băncii cât și în discuțiile cu clienții sau pe agenda publică. În ultima perioadă, reziliența a devenit un obiectiv în sine pentru actorii individuali, organizaționali și guvernamentali, ce este strâns legat de modul în care integrăm învățămintele pandemiei, în care ne clădim rezistența la șocuri viitoare și în care valorificăm oportunitățile aduse de schimbare.

Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?

2021 a fost un an complex, în care am operat cu un optimism moderat și cu prudență, pe care l-aș caracteriza prin volatilitate crescută, lichiditate și concurență accentuate, solicitări operaționale mai mari provenite din sfera digitalizării și eficientizării proceselor. O preocupare importantă a rămas, de asemenea, păstrarea unui mediu de lucru sigur pentru colegii noștri, cu un echilibru work-life sănătos, dar și tranziția de la un mod de lucru remote la unul hibrid, în care să restabilizăm parțial dinamica pre-pandemică a echipei.

Din perspectiva clienților noștri, preocupările lor principale au fost legate de restructurarea modului de lucru, trendul crescut spre digitalizare, accentuarea influenței factorilor de mediu, sociali și de guvernanță corporativă (ESG), volatilitatea piețelor, evoluțiile geopolitice și impactul lor asupra României.

Pentru Citi România, performanța financiară de până acum ne-a depășit așteptările. 2021 a fost un an productiv, cu multe proiecte de succes – adăugând nume noi în portofoliu sau extinzând cota de piață pe clienții existenți. Am continuat să fim alături de clienții noștri, ghidându-i și susținându-i atunci când au avut nevoie de finanțare, de soluții specifice pentru eficientizarea proceselor de trezorerie sau în zona de supply chain, de soluții digitale, advisory sau acces la know-how-ul nostru global.

Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?

Volatilitatea crescută aduce întotdeauna și oportunități de afaceri, care pot fi valorificate de companiile ce înțeleg tendințele pieței, au acces rapid la informații de calitate, au o strategie bine definită, dar flexibilă precum și resursele/ structura bilanțieră potrivită. M-am bucurat să văd cum în toată această perioadă, rolul Citi, ca singura bancă globală cu prezență fizică în 96 de țări și clienți în peste 160 de țări, a fost mai important ca niciodată. Misiunea noastră a dat roade, continuând să oferim clienților noștri acces la informație, experți sectoriali sau de produs, advisory cu valoare adaugată și accesul la capitalul necesar pentru a putea profita în mod optim de astfel de oportunități.

Un alt motiv de optimism și încredere în viitor este preocuparea accentuată față de fenomenul ESG și de dezvoltare sustenabilă. Am avut multiple interacțiuni cu clienții noștri pe această temă, despre finanțarea sustenabilă a furnizorilor, programe de sustainable travel etc. Citi a fost joint bookruner pe green bond-ul inaugural de 500 mil. euro emis de NEPI Rockcastle anul trecut și avem multiple proiecte cu clienții noștri pentru integrarea elementelor ESG în modelul lor de business.

Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.

La o privire de ansamblu și mai ales din perspectiva acelui segment din mediul de afaceri cu care interacționăm noi cel mai frecvent, cred că majoritatea companiilor au avut o performanță bună și un management capabil să navigheze provocările crizei. Există însă diferențe destul de mari de performanță între sectoare. Avem câteva sectoare (IT&C, sectorul industrial etc) și companii-campioni din aceste sectoare care au reușit să genereze o valoare adăugată semnificativă și să devină emblematice pentru ”noua economie” a României, însă tema principală trebuie să fie extinderea acestui model la nivelul întregii economii, inclusiv către sectoarele cu un potențial sub-valorificat precum agricultura.

Cred că un model rezilient de creștere pentru România implică tranziția de la o economie recunoscută prin costurile mici ale forței de muncă la o economie cu valoare adăugată. Acest lucru se poate realiza doar printr-o abordare strategică, consecventă, cu priorități pe termen lung stabilite în zonele de educație, sănătate, infrastructură, digitalizare. Investițiile susținute în aceste zone de dezvoltare strategice, precum și anumite reforme sistemice pot crea premisele retenției forței de muncă educate, putând accelera consolidarea României ca un pol de valoare adăugată în regiune, cu efecte benefice asupra atragerii de fluxuri de investiții și a întregului mediu economic. De asemenea, România va avea nevoie de un efort susținut și de un consens politic pentru transpunerea în practică a reformelor agreate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, astfel încât să poată beneficia de fondurile aferente, să treacă spre o economie mai productivă, cu mai multă valoare adăugată și pentru a putea beneficia pe deplin de oportunitățile curentului ESG și ale dezvoltării durabile.

Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021?  Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?

Cred că guvernul a acționat rapid la începutul crizei, alocând stimulente fiscale reprezentând 4,4% din PIB în 2020, ceea ce a ajutat la menținerea în mișcare a economiei. Cred că mai puține tensiuni politice, o mai bună predictibilitate și transparență decizională, precum și o strategie mai coerentă de dezvoltare economică ar fi ajutat la o mai bună gestionare a crizei, în timp ce ar fi condus și la o încredere mai mare a populației în instituțiile statului.

Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?

Cred că provocarea principală va rămâne gestionarea riscurilor legate de evoluția pandemiei, cu impactul său economic și social inegal asupra țărilor. Izolările succesive introduse în ultimul an au avut un impact negativ puternic asupra sectorului serviciilor – un sector ce angajează deseori mulți lucrători cu calificare redusă – ceea ce ar putea antrena o creștere a inegalităților și a sărăciei la nivel global.

Perturbările din lanțurile globale de aprovizionare, cu impact în toate sectoarele manufacturiere (în special tech și auto, dar si alimentar), creșterea prețului materiilor prime, inflația, povara generată de creșterea gradului de îndatorare, efectele post-Brexit asupra economiei Marii Britanii, tensiunile geopolitice din Asia completează tabloul provocărilor ce se conturează pentrul anul următor.