Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

ForbesForward |
|

Iulian Nedea, CEO și cofondator SIMTEL: Suntem norocoși să lucrăm cu clienți care nu sunt afectați de criză

„Forbes România” invită antreprenori, manageri și companii să vorbească cum își desfășoară activitatea în această perioada dificilă, cum gestionează situația foarte fluidă, cum își tratează personalul, ce speranțe au, ce temeri și multe alte aspecte vitale.
 aboneaza-te
Iulian Nedea CEO Simtel

Ce decizii de business ați luat de la izbucnirea pandemiei de coronavirus?

Am anticipat starea de urgență și am luat măsuri de prevenție înainte de instituirea acesteia, în scopul protecției sănătății clienților și angajaților noștri. Am adaptat comunicarea cu partenerii noștri la dinamica acestui nou context, în ce privește disponibilitatea și susținerea noastră pentru a continua proiectele începute împreună, cu atât mai mult cu cât acestea vizează domenii strategice ca energie, telecomunicații și producție industrială. Am transmis băncilor și beneficiarilor care au făcut plăți în avans informări despre lucrările pe care le avem în desfășurare și despre angajamentul nostru pentru finalizarea acestora.

Care sunt măsurile pe care le-ați luat pentru sprijinul angajaților de la izbucnirea pandemiei?

Am împărțit echipa de la birou în două ture alternative de lucru, ca să limităm cât mai mult interacțiunea.  În fiecare din domeniile de activitate – energie regenerabila, automatizări și telecomunicații – lucrăm cu echipe de teren. Dacă înainte le constituiam în funcție de complexitatea lucrării, acum am lucrăm cu echipe fixe. Le-am recomandat să nu se întâlnească între ele și, bineînțeles, le-am dotat cu măști, mănuși și dezinfectanți.

Care ar fi măsurile pe care considerați că ar trebui să le ia guvernul în următoarea perioadă de timp pentru a atenua efectele negative ale coronavirusului asupra activității din sectorul în care activați?

Domeniul centralelor electrice fotovoltaice are mare nevoie de susținere prin plata producției de energie și livrarea în sistemul național, așa cum este în majoritatea țărilor europene, printr-un proces simplu, fără certificate verzi și alte condiționări – “feed-in tariff” pentru proiecte mai mici de 1MWp. Sistemul “feed-in tariff” este un mecanism conceput pentru a accelera investițiile în tehnologiile folosite în producerea energiei regenerabile, care în România poate reanima investițiile în proiecte fotovoltaice, oferind predictibilitate și stabilitate.

În al doilea rând, e necesară actualizarea legislației de vânzare a energiei, deoarece în momentul în care a fost concepută nu s-a luat în considerare varianta prin care proprietarii de clădiri să poată instala centrale electrice  pe acoperișuri, iar energia produsă să o vândă chiriașilor la un preț stabilit de comun acord. Ori, o astfel de schimbare legislativă ar încuraja investițiile în depozite logistice, clădiri, birouri iar beneficiul ar fi protejarea mediului și punerea la treabă pentru a produce bani a unor suprafețe care în general nu sunt folosite, respectiv terasele, acoperișurile.

În al treilea rând, și aici mă refer nu doar la sectoarele noastre de activitate, ci la întreaga economie românească, trebuie schimbată legislația muncii și introdusă munca flexibilă, plata la oră, dar și sprijinul companiilor care nu au un volum suficient de muncă de oferit angajaților – un sistem apropiat de cel german, modelul Kurzarbeit. Acest lucru va trebui să meargă mână în mână cu schimbarea mentalității atât la patronate, cât și la sindicate. La nivelul patronatelor trebuie cuantificată mai bine munca, dezvoltarea unui project management mai bun, măsurarea proceselor, ori asta nu este simplu, implică mai multe resurse și raportări. O soluție însă este digitalizarea unor astfel de procese, dar și migrarea în digital costă. Pe de altă parte și Guvernul se poate plânge de lipsa transparenței și de aici să simtă că pierde controlul. Și totuși, dacă la nivelul patronatelor este acceptabil, există dorință și se poate face, în schimb sindicatele au încă o mentalitate învechită și rezistentă la schimbare. Trebuie explicat bine modelul, clarificat, negociat și, fără îndoială, implementat.

Trebuie să recunosc că IMM-Invest este un program foarte bun, dar sper că vor urma și alte propuneri. De exemplu, banii să ajungă la asociații patronale și ele să decidă criteriile de împrumut și sumele către companii, sau, în domenii grav afectate, statul să împrumute direct sub formă de grant-uri, cu posibilitatea de a salva mare parte din companii, dar și să aibă în minte posibilitatea că o parte din bani este posibil să nu se mai întoarcă.

Care sunt scenariile posibile pe care le vedeți pentru business-ul dumneavoastră dacă pandemia continuă și/sau ia amploare? Ce impact va avea asupra voastră, dar și pentru întreaga economie românească?

Suntem norocoși să lucrăm cu clienți care nu sunt afectați de criză. Suntem, deci, optimiști în acest sens. Internaționalizarea este o opțiune pentru noi fiindcă serviciile noastre sunt cerute peste tot în lume. În prezent, avem câteva proiecte pe “hold” în energie și avem discuții aproape finalizate pentru un proiect în domeniul telecom într-o țară nordică.

Indiferent dacă această criză din sănătate se va sfârși într-o lună sau cinci, vom vedea schimbări atât la nivelul forței de muncă – în sensul în care angajații vor dori să lucreze în unele zile de acasă, în domeniul vânzărilor dar și în ce privește comportamentul consumatorilor. Există și beneficii ale instituirii stări de urgență, cum ar fi trafic mai redus în orașe, consum mai mic de carburant, poluare mai mică. Nu putem vorbi de creștere economică în România în acest an. Mulți antreprenori își vor schimba modelul de business. România are o șansă enormă, fiind la marginea Europei, cu salarii încă mici, oameni inteligenți și școliți. Date fiind beneficiile Uniunii Europene, putem produce la prețuri competitive, chiar dacă mai mari, mărfuri pe care până acum le importam din zona asiatică, dar mai ales materiale și echipamente strategice pentru uniune: substanțe pentru medicamente, materiale de protecție sanitare, dezinfectanți, recipiente din plastic. Acest lucru se poate realiza printr-o colaborare eficientă între politicieni, sindicate și patronate.

Cum credeți că ați putea ajuta comunitatea – socială și/sau de business?

Am făcut deja donații, sponsorizări, dar am investit și timp și energie în proiecte cu impact pentru tratarea COVID-19 – cum ar fi aplicația mobilă 9SOS, dezvoltată de Romanian Business Leaders, din care facem și noi parte. 9SOS este primul sistem privat integrat de telemedicină din România, care oferă servicii de asistență gratuită persoanelor afectate de coronavirus.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii