Cautare




, Staff

Macroeconomie |
|

Isărescu: Nu ne-a trecut prin cap să jucăm rezerva de aur a României la păcănele

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a negat ferm orice speculații, făcute în ultimele luni, legate de modul în care instituția administrează rezervele internaționale ale țării noastre, în special aurul.
Mugur-Isarescu-BNRDSC_2857x

„Aurul păstrat de către BNR în contul deschis la Banca Angliei, care este un custode solid, din punct de vedere financiar și reputațional, este în permanență aurul nostru, deci nu este înstrăinat prin operațiuni diverse, și este și la dispoziția noastră. Plasarea aurului în operațiuni de arbitraj sau de tip speculativ ar implica risc de contrapartidă și acesta a crescut, odată cu criza globală. O eventuală valorificare prin operațiuni, cum s-a sugerat, în unele discuții, prin presă, prin televiziuni, ar implica o formă de înstrăinare, chiar dacă stocul ar rămâne depozitat la Banca Angliei. Noi, Consiliul de administrație, conducerea BNR, n-am considerat că într-o asemenea perioadă este bine să apelăm la asemenea operațiuni, pentru câștiguri care altminteri sunt infime. Nu merită. (…) Nu numai că n-am făcut, dar nici, cel puțin, nu ne-a trecut prin cap să jucăm aurul la păcănele, cum sugera un personaj”, a spus Isărescu, cu ocazia prezentării Raportului BNR pentru 2017.

La 31 decembrie 2017, rezervele internaționale ale României însumau 37,1 miliarde de euro, din care 90,3% reprezentau rezerve valutare și 9,7% aur monetar, înregistrând o scădere totală de 798 de milioane de euro, față de sfârșitul anului precedent, potrivit raportului citat.

Rezerva de aur s-a menținut la circa 104 tone, dar valoric, aceasta a scăzut cu 52 de milioane de euro, față de sfârșitul anului 2016, ajungând până la 3,6 miliarde de euro, ca urmare a scăderii prețului aurului denominat în euro pe piața internațională.

Rezervele internaționale s-a menținut la un nivel adecvat, iar indicatorii de adecvare în limitele recomandate. Nu mă refer numai la acoperirea, prin rezervă, de trei luni de importuri prospective, acm se folosesc mai ales indicatorii legați de corelația rezervei cu datoria cu termen scurt, cu indicatorii FMI”, a precizat Isărescu.

Rezerva valutară netă a BNR, care are în contrapartidă emisiunea monetară, era la finele anului trecut de aproximativ 23 de miliarde de euro.

A fost o discuție îndelungată că Banca Națională a făcut emisiune… A făcut emisiune pe bază de valută. Dacă aș vorbi în termeni de talon aur sau sisteme monetare mai vechi toată emisiunea monetară a Băncii Naționale este acoperită, în valută sau aur. (…) Rezerva netă a Băncii Naționale a crescut continuu. Dacă economia nu mai poate să fie monetizată, dacă băncile nu mai pot să dea credite din diverse motive, este o preocupare a noastră, sau nu mai pot să dea credite neriscante, noi nu le forțăm să dea credite în domenii riscante sau nesustenabile, înseamnă că și rezerva noastră netă trebuie să se plafoneze, pentru că, altminteri, creăm lichiditate excedentară în piață și acest lucru este un stimulent pentru o creditare nesănătoasă”, a detaliat Isărescu.

De asemenea, o bună parte din rezervă, buffer-ul, în valoare de de 4-5 miliarde de lei, a estimat Guvernatorul, aparține Ministerului Finanțelor Publice.

Din 1990 până în prezent, rezerva de aur a României a crescut cu 36 de tone.

O parte din creșterea aceasta masivă, de până în anul 2000, a venit și din conversia unor cantități excedentare de argint care erau depozitate aici în 1989 – 1990, în tezaurul nostru, în aur monetar. Acest lucru a determinat îmbunătățirea structurii rezervelor de metale prețioase. Argintul nu mai este considerat un activ monetar. Era păstrat inerțial în tezaurele Băncii Naționale. A fost o mișcare bună, care a mărit și credibilitatea țării, în 1994, când s-au făcut. Restul creșterilor a provenit, în principal, din producția internă. Până în anul 2000, când acestea au încetat, întrucât producția de aur nu a mai fost eficientă, nu mai acoperea cheltuielile”, a explicat Isărescu.

Astfel, din anul 2000 până în prezent, România are același stoc de aur.

Un alt motiv pentru care n-a mai crescut stocul nostru de aur în ultimii 18 ani?

„Este destul de mare. Cam cât al Poloniei. Dacă am mai pune la socoteală și faptul că mai avem un stoc de aur depozitat în altă parte, cu documentele de rigoare, dar încă nerecunoscut, cred că stocul nostru de aur este suficinet de mare, dar suntem gata să cumpărăm în condiții competitive metal galben”, a subliniat Isărescu, referindu-se și la Tezaurul României, depozitat, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial la Moscova.

Dacă România are un stoc de aur ușor mai mare decât al Poloniei, Ungaria are unul de 3 tone de aur, despre care Guvernatorului a menționată că „dacă le ținea în străinătate sau le aducea la Budapesta, era cam același lucru”.

Guvernatorul a menționat că un alt obiectiv privind rezerva de aur a fost să urmărească un echilibru între plasarea în străinătate și păstrarea în țară a stocului de aur.

În general, în perioadele de turbulență economică sau geo-politică, creditorii externi tind să considere că doar aurul din străinătate poate constitui o garanție pentru un eventual împrumut. Având certitudinea păstrării standardelor internaționale, va fi greu să garantezi un împrumut extern cu monede de aur. O parte din rezerva noastră istorică este păstrată în monede de aur”, a precizat Isărescu.

BNR are aproximativ 2 milioane de asemenea monede, unele având componente diferite, față de altele, astfel că ar trebui topite pentru a fi considerate de același standard. Aceste monede trebuie certificate, numărate, iar acestea au fost luate în calcul în Raportul BNR, numai după ce au fost auditate.

Spre deosebire de acestea, aurul standard este cel în lingouri, verificat și aflat în custodie internațională, ceea ce îi garantează calitatea, densitatea, puritatea și greutatea.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii