FacebookTwitterLinkedIn

Afirmația a fost făcută în condițiile în care în ultimele două zile, cursul de schimb leu-euro calculat de BNR, pe baza cotațiilor din piață, a depășit 4,6 lei, nivel care nu a mai fost atins de cinci ani. Moneda națională a ajuns joi la 4,6279 de lei pentru un euro, atingând un nou maxim al ultimilor cinci ani și trei luni.

Să înțelegeți acest nivel de relativ echilibru printr-o flexibilitate mai mare și să nu ne speriem că s-a mișcat cursul cu o sutime de bani. Aici îl vedem, în zona aceasta, dar cu problemele pe care le-am spus”, a subliniat Isărescu.

Problema principală la care s-a referit acesta este deteriorarea balanței comerciale, care, „în mod evident, nu este o tendință temporară, este mai de durată, mai ales pe componenta de bunuri de consum”, a precizat oficialul Băncii Centrale. Joi, Institutul Național de Statistică a anunțat un deficit comercial de 8,8 miliarde de euro, pe primele nouă luni ale acestui an, cu 28% peste cel din aceeași perioadă a anului trecut.

„În trimestrul al treilea, singura monedă care s-a apreciat în zona noastră este coroana cehă. În ceea ce privește leul, tendința de depreciere este mai de durată decât în cazul zlotului și forintului. La zlot și la forint au fost variații mult mai mari. Leul a fost mult mai stabil, dar, per total, observăm o tendință de depreciere mai de durată, nu cu cifre mari, cu cifre mici, și este categoric asociată cu situația balanței de plăți a României. Spre deosebire de polonezi și de unguri, aici avem o situație în deteriorare a balanței comerciale. Cresc, într-adevăr, exporturile cu 9%, dar cresc importurile cu 11%-12%. Având în vedere că baza este oricum dezechilibrată, avem importurile mai mari decât exporturile, chiar dacă ar crește cu aceleași ritmuri, balanța comercială s-ar deteriora”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai precizat că, spre deosebire de România, semnificativ este faptul că Ungaria are deja surplus în balanța comercială, iar Polonia este aproape pe echilibru.

Aici se conturează o problemă, chiar dacă acest deficit este acoperit de, invizibile parțial, intrări de fonduri europene. Orice încetinire a acestei acoperiri face presiune pe curs. Mai observăm o evoluție extrem de bună pentru prima de risc a României, este vorba de spread-urile CBS-urilor la cinci ani, din 2016 până spre primăvara acestui an, după care o cvasistagnare. Pe când, în cazul Ungariei a continuat îmbunătățirea primei de risc, de asemenea, în cazul Poloniei și în cazul Cehiei”, a detaliat Isărescu.

Ne ambiționăm să creăm locuri de muncă în străinătate

Referitor la deteriorarea balanței comerciale, Isărescu a subliniat că aceasta apare tot mai mult pe bunuri de consum de aproximativ trei ani:

„Când este pe consum, și nu este de ieri – de astăzi, este din 2014 – 2015, de când cu teoria de stimulare a consumului, care a prins foarte bine, inclusiv la unii economiști români, nu este decât o singură citire: ne ambiționăm să creăm locuri de muncă în străinătate”.

Acesta a completat că un deficit al balanței comerciale pe produse intermediare, poate fi justificat de faptul să se importă produse intermediare, cărora li se poate adăuga valoare, astfel încât să fie exportate, iar deteriorarea pe bunuri de capital este inerentă, pentru că „țara trebuie să se dezvolte, să se retehnologizeze, să creeze noi locuri de muncă, deci, noi unități de producție”.

Gurvernatorul a ținut să precizeze că nici pe departe nu se gândește să revenim la autarhie și să producem tot ce se mănâncă în România:

„Suntem o țară cu un anumit nivel de dezvoltare. La bunuri de consum, putem să exportăm alte bunuri de consum, care să le contrabalaseze pe cele pe care le importăm. Când vezi că este așa o deteriorare a balanței între importuri și exporturi de bunuri de consum, ai categoric o problemă de potrivire a creșterii consumului, el nu mai poate fi asigurat în manieră agregată de producția autohtonă. Înseamnă că ai acolo o problemă de producție internă – trebuie să o ataci.

Revoluția fiscală aruncă în aer cursul de schimb: Euro a depășit pragul de 4,6 lei, nivel la care nu a mai urcat din vara anului 2012

Referitor la faptul că, pentru prima dată în ultimii cinci ani, cursul de schimb euro/leu, calculat de BNR ca medie a cotaţiilor practicate de băncile autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară, a crescut cu 0,5%, miercuri, comparativ cu nivelul din ziua precedentă, ajungând la 4,6198 de lei, și a continuat acest trend în ziua următoare, Isărescu a menționat că aceste comparații istorice trebuie introduse într-un context istoric.

„S-au întâmplat multe, și în Europa, și în lume, în cinci ani de zile, nu?! De ce nu comparați de exemplu cu alt an?! De fiecare dată, putem să luăm un an care nu ne convine. Ceea ce pot să vă spun este că nivelul cursului de schimb trebuie să fie unul de echilibru. În România, este stabilit de piață, îl influențăm, prin influențarea pieței, nu prin alte metode, prin influențarea condițiilor de pe piață, și evităm pe toate căile ca acest curs să nu reflecte fundamentele. Dacă el reflectă fundamentele, o spun în clar, așa cum m-am referit de fiecare dată: nu avem cum să ne batem cu fundamentele. Fundamentele trebuie rezolvate”, a adăugat Isărescu.

Dacă e o problemă de extindere a deficitului de cont curent, trebuie să rezolvată această problemă, nu cursului, a punctat oficialul BNR.

„Deci, înseamnă că, în mod permanent, ai un deficit de valută pe piață, ea trebuie să fie rezolvată, cu atrageri de capitaluri, datorită faptului că ai dobânzi mai ridicate, cu faptul că lucrezi mai bine cu Uniunea Europeană și atragi fondurile care stau gratuit să intre și nu vor să intre, cu stimularea exporturilor. Nu sunt de părere că un curs depreciat stimulează exporturile – ele trebuie stimulate altfel. Dacă nu poți să le stimulezi altfel, ce alte soluții ai?! Stimulate altfel, adică să ții corelate productivitatea și salariile”, a mai spus Isărescu.